Page 59 - 1899-07

Pagina. 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 156.—1899.

se c}ice a fi Român şi care face parte din ternic acestei lupte fatale, din care turi. Basat pe relaţiunile amicale şi de ve­ 44
Confiscarea „Patriei . Numărul de
camera magnaţilor. „Budapesti Hirlap , or­ nu pbte să resulte, decât o şi mai cinătate dintre Austro-Ungaria şi Serbia, Miercuri 14 (26) Iulie al „Patriei din Cer­
u
44
ganul lui Apponyi, apelâză la represeutan- mare desbinare între popbrele Aus­ ministrul plenipotenţiar a sfătuit guvernul năuţi a fest erăşl confiscat. Sunt în aoest
ţii maghiari să fiă cu ochii ’n patru, fă­ triei şi, în cele din urmă, o sguduire şerb, ca să procedă ou moderaţiune în ur­ număr nu mai puţin ca 9 locuri albe în
când prin cuvintele acestea alusiune la a dualismului. mărirea persânelor, cari au luat parte la text. Foiţa din aoest număr e oonfiscată în
lupta ce vor deschide-o representanţii ro­ atentat, ca să nu se crâdă, că acţiunea gu­ întregime. Curios, oă ea p6rtă titlul „Con­
mâni în cestiunea naţională. vernului nu e un act de dreptate, ci mai fiscat, tragediă patriotioă în trei tablouri. 44
Revistă externă. mult un act de răsbunare. Din partea Ru­
siei s’a făcut un demers analog, astfel, că Moştenitorul de tron. „Berliner Tag-
Mişcarea din Austria în contra Anglia şi Traiusvaalul. Cârta din­ blatt scrie în numărul din urmă un lung
u
tre Anglia şi Transvaal a intrat ârăşl în se pote vorbi despre a.oţiunea comună a
pactului. fasa tratărilor diplomatice. Se vor da in­ celor două puteri. şi frumos articol despre moştenitorul de
Guvernul rusesc, — c^ice „Neue Freie tron austro-ungar, Francisc Ferdinand. II
In Austria s’a pornit o gene­ strucţiuni guvernului din Cap Milner, ca Presse" — pare a ave intenţia să rupă re­ apreciază forte favorabil ca scriitor, jude-
rala mişcare în contra pactului. Ger­ să câră dela guvernul din Pretoria garanţii laţiunile diplomatice cu Serbia, câtă vreme cându-1 din cartea edată mai anii trecuţi,
manii de t6te partidele s’au resvre- cu privire la ooncesiunile făcute Uitlande- Milan stă în Belgrad. Principele Meşcersky, în care sunt descrise călătoriile sale prin
tit formal în contra dării pe bere, rilor. Ou privire la soirile contracfieătore care e bine informat despre sentimentele Asia-orientală „Cartea acâsta, — cji° scrii­
e
pe zahar, pe petrol, apoi în contra asupra populaţiunei albe din Transvaal s’a ce domnesc la curtea rusâscă, îndreptăţesce torul, — e opera unui om, oare soie să
§. 14 şi a ministeriului Thun, pe publicat următârea statistică; gândescă, şi e doritor de acţiune. Moşte­
o eventuală rupere de relaţiunî, prin ur-
care îl învinovăţesc, că a călcat con­ După numărătorea din 1896 Trans-
44
mătorele declaraţii publicate în „Grajdanin : nitorul de tron şi-a scris în fiă-oare sâră
stituţia şi s’a făcut păcătos de tră­ vaalul ar ave o populaţiuna albă de
„Ar oorăspunde cu tradiţiunile poli­ impresiile de peste c}i) prospete şi naturale.
dare a intereselor poporului aus­ 245,397 suflete (între cari 107,450 femei). ticei ruse, dâcă s’ar dispreţui tot ce se pe­ Stilul e familiar, prietinesc. E simplu şi
triac. Mişcarea acăsta, care a luat Uitlanderii se află în mare număr numai
trece în Serbia, decă s’ar lăsa regatul sâr­ totuşi frumos şi atrăgător. Din adins se
deja pănă acum proporţiunî consi­ la Iohannesburg. Aoest oraş avea în 1896 44
besc în propria sa sortă. Representanţilor încunjură formalismul şi oficiositatea . Se
derabile, este nu mai puţin îndrep­ o populaţiă de 50,907 suflete, dintre cari Rusiei în Belgrad nu li-e posibil să fiă mai spune apoi despre moştenitorul de
tată şi în contra Ungariei, fâcendu-i 7939 erau din Trsnsvaal şi Statul liber
martorii tirămei lui Miian, decât cu scă­ tron, că tote cumpărările şi-le faoe singur,
imputări, ca a dat mâna cu guver­ Oranj, 34,020 britani din ÂDglia şi co­ ca să vadă cum e tractat omul, când n’are
derea demnităţii lor. A intra în acţiune şi
nul austriac pentru a apăsa popora- lonii, 3335 Ruşi, 2262, Germani etc. Sunt
a sili să fiă îndepărtat Milan, ar fi inco­ suită pe lângă sine. Îşi dă tote silinţele să
ţiunea Austriei cu dări esorbitante. motive de a crede, că populaţia britanică studieze omenii'din proprie putere. E bun
mod pentru Rusia. Prin urmare, cel mai
Mişcarea devenită generală, a a crescut pănă la 45,000 suflete. Dintre ţîntaş, — pote oel mai bun îu Austro-Un­
început’o Lueger cu ai sei, partida Uitlanderl 78 la sută sunt bărbaţi, de aceea bun lucru e să nu avem în Belgrad nici
un representant. Acâsta ar corăspunde mai garia, după Maiestatea Sa monarchul. Are
creştină-socială din Austria-de-jos. numărul lor se va ridica între bretanî la gust artistic bine desvoltat. Cunosce istoria
mult cu tradiţiunile politicei rusescl .
u
Curend a urmat partida germană 36.000. Sunt 50,000 boerl capabili de a răsboielor fârte bine.
progresistă, care a publicat un ma­ purta arme. Statul Oranj are 800,000 albi Din Francia. Parisul ârăşl e în
nifest de protestare; s’a ridicat apoi şi dă 15,000 âmenl în stare de a purta fierbere din causa unei pretinse lovituri de Jude român pensionat. Judele de
partida germană-socială. După tbte armele. Fiind-eă elementul alb a crescut stat, sâu complot, cum numesc diarele drey- tribunal din Cluşiii d-1 Leontin Pop, a fost în
acestea au urmat consiliile orăşe­ până la 260,000 suflete, de aceea se pote fusiste fapta generalului Negrier. Despre cjilele trecute pensionat, ou care ocasiune
nesc!. Oraşul Klcigenfurt a ridicat spune, că sunt 190,000 boerl şi 70,000 Uit­ acest geueral, care este unul dintre cei i-s’a esprimat din partea monarchului prea
protest în contra § lui 14 şi în con­ landerl, între aceştia din urmă se află distinşi militari, s’a răspândit soirea, că ar înalta recuDOScinţă.
tra urcării dărilor de consum, înse 20,000 cari nu sunt englesî. fi adresat comandanţilor de corpuri un co­
Patriotism în fapte şi cuvinte. Sub
locţiitorul a anulat reciamaţiunea, municat, în care acusă guvernul, că nu scie
Conferenţa de pace. In fine s’a titlul acesta cetim în „Sieb. D. Tageblatt
14
şi acum consiliul orăşenesc a apelat terminat şi acostă conferenţă. Resultatul apăra armata faţă eu atacurile pressei, din
la ministeriu. Tot aşa au procedat care causă consiliul de răsboih aşteptă pro­ următorele: „îşi pâte cine-va închipui foi
eorăspunde aşteptărilor; el este neînsemnat. mai „patriotice decât „Egyetârtâs , „Buda-
44
44
şi tot aşa au şi păşit oraşele Scdz- cesul din Rennes, după-care armata va tre­
După conferenţă, ca şi înainte de densa, pesti Hirlap", „Budapesti Naplo , „Peşti
44
burg şi Graz, apoi oraşele cu popo- bui să someze guvernul, ca să ia măsurile
relaţiile internaţionale rămân aceleaşi, pa­ Hirlap şi „Hazânk , tote din capitală?
44
44
raţiune germană preponderantă din necesare, căci la din contră — ar fi flis
cea este tot atât de puţin asigurată ca Dâcă e vorba de frase late şi pompose, de
u
Boemia: Saaz, Tachau, Kaaden, Kam- Negrier — „le vom lua noi înşi-ne .
mai înainte, sarcinele militarismului apasă sigur, că nu. E interesant însă ceea-ce ne
nitz şi Reichenberg. Esemplul acesta După descoperirea acestui „complot mi­
u
tot atât de greu asupra statelor. spune, „Magyar Ipar , oă dintre 20 de
44
îl vor urma şi alte oraşe, ba c a - , nistrul de răsboih a ordonat o anchetă,
Oâte-va convenţiunl echivoce de uma- diare cotidiane din Budapesta numai ju­
mera advocaţială din Salzburg a care a hotărît să scotă pe Negrier din rân­
nisarea răsboiului vor fi pote singurele re- mătate îşi aooper trebuinţele de hârtiă
înaintat la guvern o adresă în con­ dul statului major şi l’a trimis în armata
sultate ale acestei conferenţe. Dâr scopul din fabricile din ţâră, pe când celelalte
tra §-lui 14. regulară.
principal indioat în scrisorea Ţarului n’a cjece, între cad patrioticele înşirate mai sus,
După protestele consiilor orăşe­
fost acesta, ci uşurarea poporelor de jugul îşi procură totă hârtia de lipsă din străi­
nesc], au urmat sgomotosele meetin- SOIRILE DILEL
molohului militarismului, Gestiunea acesta, nătate, probabil din Austria. De ce n’ar facs
gurî de protestare din Viena, Tesclien,
singură esenţială, singură de un folos real şi şi stimatele nâstre colege patriotism în
Bodenbach, Leitmeritz, Eger, Warmsdorf, - 15 (28) Iulie
imens pentru omenire,, a fost înlăturată cu faptă, sprijinind industria de hârtiă din
Bninn, Lemberg, Laibach, Voitsberg Societatea pentru fond de teatru
politeţă diplomatică, cu un desiderat plato­ ţâră! Sâu să însemne animositate contra
şi Graz. Adunarea cea mai mare a român la Selişte va ave, după t6te sem­
nic al conferenţei. In asemenea condiţii Austriei, că ei îşi aleg hârtia produsă acolo,
fost în Graz, ea a luat proporţiile nele, o splendidă adunare generală. Comi­
putem 4>ce, că marea conferenţă a făcut pentru ca s’o degradeze prin tot felul de
unei adevărate răsvrătirî. tetul arangiator a făcut tot ce a fost cu
un fiasco complect. absurdităţi şoviniste tipărite pe ea? 44
Fără îndoălă, că în urma aces­ putinţă pentru reuşita adunării. Comitetul
tei mişcări ameninţată este în pri­ Serbia şi puterile. Privitor la ati- „Asociaţiunei pentru literatura română şi încercare de sinucidere. Ni-se scrie
41
mul rend posiţiunea cabinetului Thun. tudiuea Austro-Ungariei şi a Rusiei faţă cultura poporului român va fi oficial re- din Graz. Luni în 5 Iulie n. a încercat să
Contele Thun, pote, însu-şî nu mai de evenimentele din Serbia, „Wiener Allge- presentată la adunarea societăţii surori prin se sinucidă prin mai multe împunsături cu
crede acjî, că i va succede a restabili meine Zeitung“ efice, că Austro-Ungaria va 2 delegaţi din sinul său: D -nii Z. Boiu şi şişul dela bastonul, ce purta, cunoscutul
pacea şi liniştea pănă la tbmnă, evita cu băgare de sâmă să facă vre-un Dr. O. Diaconovick. Am luat disposiţiunl, scriitor Rudolf Bergner, în Eggerberg lângă
când se va deschide „Reichsrath“-ul. demers, oare ar putâ fi considerat ca o ca diarul nostru să primescă la timp ra- Graz, unde să dusese să se supună unei
Pasiunile din nou răscolite, inimici­ presiune. Ou tote acestea, câte-va dile după porte detaiate despre mersul adunării şi al cure de idroterapiă, suferind în mere grad
ţiile şi duşmăniile dintre Slavii şi atentat, ministrul austro-ungar la Belgrad festivităţilor. Primele soiri le vom pute de nervositate. S au constatat vre-o 11 îm­
Germanii austriaci dau nutrement pu­ a dat în mod verbal şi amical unele sfa­ publica deja în nr ul de Luni săra. punsături, cele mai multe străbătându-i
44
„Er la cap să-mi pui „Dama în limba litvanică, precum dimpreună cu cântecele poporale germane, telor; căci Litvanului îi sunt cuvânt şi text,
Flueraş de fag; s’a accentuat deja, nu însâmnă decât cântec, are o deosebită predilecţiune pentru forme atât de sirîns legate, încât îi e aprâpe impo­
Mult face cu drag ! căci tote producţiunile poetice ale poporu­ de desmerdare, pentru espresiunî, ca mână sibil se rostâscă textul, în loc sâ l cânte. Cân­
Flueraş de os : u
Mult c}ice duios! lui litvan se cântă fără deosebire de con­ albă, gură roşiă, apă adâncă. Dainele SUilt tecul e pentru o singură voce .
44
Flueraş de soc : ţinut şi caraoter; şi aşa „daina indică în de regulă (le un caracter dulce duios Cuvântul litvanic „daina , trecut în
44
4
Mult elice cu foc! * genere la Litvani poesia poporală, vecinie şi melancolic, dâr pentru aceea nu lipsesc limba românâsoă, şl-a restrîns sensul de
sâu precum e în următârea doină din co- însoţită de cântare vocală şi instrumentală. nici cântece energice, glumeţe, cicălitore, cântec sâu poesiă poporală în genere, întru
leoţiunea lui Iarnik-Bârseanu (pag. 211): In ceea ce privesce caracterul dainei ba chiar sgomotose. Melodiile însă, întru cât în limba română daina, sâu doina in­
„Cine a $is doina pe rît, litvanioe, în speoial, âtă cum se esprimă cât nu sunt influinţate de cele nemţesc!, dică poesia lirică în special, deci cântecul
Fost-a Domne năcăjit. un bun cunoscător al literaturei şi musi- sunt atât de particulare, încât îţi face im- per emineniiam, în oposiţiune cu celelalte
Care a cţis doina pe luncă, cei poporale litvanioe*): presiunea, că tonul se mişcă în valuri, când
Fost-a Dâmne năcăjită , genuri lirice, ca bocetul, hora, precum şi
44
„Comparaţiunea omului cu plante în sus, când în jos. Litvanii sunt poporul cel în oposiţiune cu baladele sâu romanţele
sâu în varianta din munţii apuseni a ace­
(flori) deschise mirositore, necontenita amin­ mai bogat în cântece de pe faţa pământului. 44
luiaşi cântec: nostre poporale, cu „cântecile bătrânesoî .
tire a calului e propriă cântecului litvanic, Intre miile de cântece poporale, ce se
:
„C ne-a cţis') daiua, daina, Care este însă caracteristica princi­
44
Ruptă i a fost inima etc. în oposiţiune cu cel german, dâr comună cântă în ţinuturile curat litvanice spre nord pală, ceri sunt semnele destinctive ale doinei
cu cântecele letice, rusesc!, polone, masu- dela Memel şi în ţâra Şamaiţilor **), se află
românesol faţă de creaţiunile analoge ale
rice şi caşubioe. Dimpreună cu acestea şi firesoe şi repetiţiuni, multe poesii improvi-
*) E interesant, că în limba latină, celorlalte popore, cum e bunăoră Lied-ul
sate de puţină valore, mai ales, că rima nu
ipai ales la poeţii lirici, verbul dicere ase- german, elegia antică greoâscă din epoca
nfenea avea sensul special de-a cânta, llltă Lusimus tecum, quod et bune în annum e îndeosebi căutată, dâr nici despreţuită. clasicităţii literaturei eline şi în parte car-
oâte-va esemple din Horatius : Vivat et plures, age, dic Latinum Barbite, carmen, E remarcabil, că abundanţa în cântece mew-ul latiu aşa, cum l’au cultivat cei câţi­
Desceude caelo et dic age tibia în traducererea lui Olănescu: scade dimpreună cu germanisarea. Melo­
Regina longum Calliope melos, Se cântăm !.. Dâcă vre-odată stând la umbră va fruntaşi ai lirei latine, Catullus, Tibu-
dare (C. III, 4,1) în traducerea lui Olănescu [visător diile acelea particulare duio'se, nu corespund lus, Propertius şi în parte Horatius ? Cari
sună astfel: Şi jucându-mS cu tine, mi-ai dis cântece de dor, nici ariilor nostre, nici tactelor regulate, ci sunt acele nuanţe specifice românesol, cari
Caliope, o regină vin uşoră din cer jos Vrednice de-un an de viaţă şi de mulţii ’nainte, mai curând vechilor melodii bisericeşti. Nu­
Şi din flautul tău di-ne un lung cântec mult duios. Aide liră <]i-ml acuma un cânt latinesc ferbinte. mărul lor e tot atât de mare, ca şi al tex­ fac doina să îmbrace un colorit ou totul
sâu C. I, 32: *) F. H Tetzner. Dainos. Litauische Volks- particular şi aprope unic în felul seu?
Poscimur. Si quid vacui sub umbra gesănge, Leipzig. pag. 54. **) O seminţiă a Litvanilor. E fără îndoială acea melancoliă, duio-