Page 6 - 1899-07

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 148.—1899.

ale guvernului, prin cari 1. Consistorul me­ Szell, că a înlăturat primejdia, ce ameninţa ErI camera magnaţilor a luat şi ea dm Moos a fost spartă şi s’au furat din ea
tropolitan a fost despoiat de un drept, ce Va constituţia. Ou tote acestea nu primesce vaoanţă. în bani gata 2157 fi. Cu pornirea investi-
avut timp de 33 de ani; 2. a făcut dependentă proiectul, deorece acesta creâzâ Ungariei o gaţiunei a fost însărcinat solgăbirăul Szabo
împărţirea ajutorului de aprobarea prealabilă situaţiune precară. Oratorul (Ţ j oă sepa- Kalman, care s’a şi presentat la faţa locu­
ce
a guvernului; 8. preoţimea, cu ruinarea auto­ raţiunea economică de Austria este un pos­ lui însoţit de şâse gendarml. Au fost bă­
rităţii metropolitane şi a disciplinei bisericesc1, tulat al puterii naţionale. Putem noi, Ma­ — 1 (13) Iulie nuiţi şi arestaţi momentan 13 inşi, între
s’a făcut dependentă de organele inferiore ale ghiarii, să câştigăm mici victorii interne, Principele Ferdinand şi Principesa cari şi femei. Fasiunile s’au început cu
autorităţilor politice*... insă individualitatea nostră de stat nici­ Kovacs Istvan. De vreme ce n’au putut
Maria a României, cari s’au reîntors Sâm­
Faţă cu starea acâsta de lucruri, au­ odată nu va eşi în relief, câtă vreme nu bătă săra dela Constanţa, vor întreprinde stârce nici o mărturisire din gura lui, l’au
torul artieulului din cestiune întrebă, cum avem viaţă economică independentă. Ra­ în curând o escursiune pe munţii Musce­ legat fedeleş, şi în starea acâsta l’au ţinut
vine d-1 Bartha să amestece în afacerea porturile de ac}I le asâmănă o’o pasăre în­ lului. Alteţele Lor Regale şi copiii nu vor mai două dile. In timpul acesta sub-revi-
acesta curat bisericesoă politica vienesă, şi chisă în coliviă, căreia i-se deschide uşa, lua reşedinţa la Sinaia, decât după stin­ sorul comitatens, Molnar Gedeon, atâta a
înoheiă declarând, că în Metropolitul Mi- însă nu sboră în liber, ci 4'ce: sunt li­ gerea desăvîrşită a epidemiei de pojar, ce tot îmblătit cu un lemn tălpile gole şi par­
halyi este cel puţin atâta iubire de patriă, beră, dâr rămân aici. Comuniunea vamală încă bântue acolo. tea din jos a corpului neferioitei victime,
ca în Bartha; însă Metropolitul pretinde cu Austria nu oferă Ungariei nici o ga­ pănă ce lemnul s’a făcut ţandăre. De vre-
ranţia, de6re-ce raporturile de peste Laita Noul primar al Bucurescilor. D l
drept şi dreptate şi pentru biserica sa, cum me-ce nici acum n’au putut scote nimic
pretinde Bartha pentru biserica protestantă. nu sunt de natură a da Ungariei putere şi Barbu Stefânescu Delavrancea a fost ales din el, Molnar a început să-l lovâseă cu
a-i aduce folose. Lupta pentru hegemonia primar al capitalei române, âr ca ajutor al vargă de corn, âr Szabo Kalman a început
germană a făcut problematică esistenţa său este ales d-1 P. Arion. Amândoi au să-i calce pe mânile încătuşate, apoi să-l
Slovacii şi partida poporală ma­
constituţiei austriaco. Trebue dâr, oa Un­ primit erl personalul administraţiei co­ isbescă cu o bâtă, aşa că bietul Kovacs
a
ghiară. Oficiosul „Kel. Ert. vrâ să scie,
garia să se pregătâscă la o separa- munale. îşi muşca nădragii de durere. După ce nici
oă Slovacii din Ungaria de nord ar fi in­
ţiune. Pentru aşa ceva sunt de ajuns 3—4 acestea n’au ajutat nimic, s’au pus pe el
trat în tratări cu conducerea partidei po­ Noul moştenitor al tronului ru­
ani. De ce dâr a fost de lipsă a-se amâna judele comunal şl-a început să-l frământe
44
porale maghiare pentru încheierea unei sesc. „Oficialul rusesc publică un mani­
terminul pănă la 1907? Asta nu pâte fi cu călcâiele dela oismă. Aoestă ne mai pome­
formale alianţe şi că au ajuns deja la în­ fest al Ţarului, în care marele-duce Mihail
decât în interesul unui grup financiar in­ nită tortură a ţinut în continuu dela 6 âre
voială. Iu sensul pactului, Slovacii să se fi Alexaărovict, fratele mai mic al împăratului
ternaţional. Nu primesce proiectul. sâra pănă a doua cŢ la &• A doua <Ţ s’a
decis a nu mai stărui pentru formarea Nicolae II, este proclamat principe moşte­
Ministru] preşedinte Szell ia cuvântul început din nou interogatorul, şi de vreme
unei partide naţionaliste proprie slovace, nitor cât timp Ţarul nu va ave un fiiu.
pentru a ţine un luug discurs. Spune, că ce bănuitul tot nu mărturisia nimic, călăii
deore-ce partida poporală e gata nu numai
raportul de pănă acum al alianţei vamale nu Manevrele de tdmnă. Marile mane­ şl au luat ârăşî refugiul la procedura din
de a sprijini dorinţele Slovacilor, ci de
se mai putea susţinea în urma situaţiunei vre de tomnâ se vor ţine anul, acesta după cjiua precedentă. Sub revisorul a adus un
a face posibilă şi alegerea a 5 deputaţi
schimbate în Austria. S’a ivit dâr necesi­ ordinele Majestăţii Sale, în Boemia nordică vas cu spirt şi i-a dat foc sub piciorele
din şirurile naţionaliştilor Slovaci. In schim­
tatea de-a se regula viaţa economică uni­ şi în Carintia; în Boemia nordică între victimei, apoi i-au turnat spirtul anvins
bul acestui sprijin, Slovacii vor susţină în
lateral şi cu considerare la un paragraf corpul a 8-lea şi al 9-lea de armată dela
âlte cercuri pe candidaţii partidei poporale. peste piciorele pârlite deja. Bănuitul în ur­
auxiliar al imperiului austriac. Parlamentul 30 August pănă la 2 Septemvre, în Ca­ ma urmelor copleşit de dureri, ca să scape
Ca dovadă, că pactul s’a făcut, „Kel Ert.“ ci-
din Yiena nu pote aduce o lege a pactului, rintia între corpurile 3 şi 24 de armată de ne mai pomenitele torturi a trebuit să
tâză împrejurarea, că organul naţional slovac
în Austria pactul nu pote fi introdus, decât dela 17 pănă la 19 Septemvre. mărturisâscă, că el e autorul furtului şi că
44
„Narodnie Noviny s’a împăcat cu «Ţarul
pe basa ordonanţelor.
44
„Krstyan si recomandă sprijinirea lui, Emigrări în America. In comitatul banii i-a îngropat pe marginea unui lac.
Mărturisesce ministrul-preşedinte, că
deşi mai înainte ambele organe erau ad­ Scepuş, locuit de Slovaci, au fost chiămaţl Dâr de vreme ce în locul indicat nu s’a
Ungaria are drept la teritoriu vamal se­ aflat nimic, tortura s’a început din nou:
versare declarate. Tot-odată conducătorii la asentare în acest an 4501 tineri. Dintre
parat, va şi usa de acest drept atunci, când
slovaci să fi invitat partida poporală la aceştia însă 2027 nu s’au presentat, din causâ, i-s’au înţăpat câte-va cuţite sub unghii
va voi. Pentru-că avem acest drept, nu
adunarea lor viitâre în Neutra; în acesta că au emigrat în America. Cifra acâsta e Victima a leşinat în mai multe rânduri şi
trebue însă să usăm cu orl-ce preţ de el.
adunare partida poporală va fi represen- fârte alocuentă. Ea arată, că jumătate din patru (Ţie de-a rândul n’a primit nimic de
Susţinem acest drept, ca armă de luptă, ca mâncare. După ce toţi cei bănuiţi şi deţi­
tată printr’un vorbitor. poporaţiunea slovacă emigrâză, din causă
liniă de retragere, însă, în contra convingerii nuţi au fost în chipul acesta chingiuţl, s’a
că aici nu mai pote trăi; de altă parte ci­
nostre mai bune, nu vom usa de el. Nu e presentat Toth Dezso şi a declarat, că ade­
frele de mai sunt o dovadă, că emigrările
Pactul în camera magnaţilor. vorba aici să ne rupem, ori să trăim îm­ nu se fac numai pentru un anumit timp, văratul autor al furtului el 63te, indicând
preună ou orl-ce preţ, ci, ca fără atingerea şi locul, unde a ascuns banii, cari de fapt
ci pentru totdâuna, căci 2027 tineri de
In şedinţa sa de al<ăerl, camera constituţiei nostre, să ne regulăm viaţa
bună seină nu vor mai căuta a-se întorce s’au şi aflat acolo. — Acum tribunalul din
magnaţilor a desbătut proiectele de lege economică cât se pote mai bine. Chiar de
în patria lor, căci bine sciu, că aici îi aş- Comarom va avâ să se pronunţe asupra
privitor la convenţia vamală şi comercială am ridica bariere vamale, Ungaria totuşi călăilor, cari au comis bestiala barbariă.
tâptă aspre pedepse din causa nesupunerei
cu Austria. Şi de rândul acesta ministrul- ar trebui să păşâscă pe terenul compro­
la obligamentul militar. Dâcă numai într’un
preşedinte Szell a ţinut un lung discurs, misurilor. Pe basa de faţă însă putem să întâmpinare. D l Iuliu Dragoş din
comitat s’au constat atâtea emigrări într’uh
desfăşurând basa pe care s’a pus Ungaria ne apărăm mai bine interesele, putem să Sântejude, ca preşedintele comitetului aran­
singur an şi încă dintre tineri, pote ori­
faţă cu Austria în privinţa comuninnei va­ ne învoim mai cu succes, decât altfel. In giator al petrecerei, ce se va da în V. Sân-
cine să-şi facă o ideiă de numărul cel mare
male şi comerciale, actualele raporturi vamale şi comerciale tiona la 16 Iulie n. c., ne trimite o întâm­
al emigranţilor, dâcă va avâ în vedere, că
Ca prim orator asupra obiectului de europene, Austria şi Ungaria sunt avisate pinare, prin oare în numele său şi al cole­
nici comitatele Neutra, Lipto, Arva eto nu
la ordinea cŢlei, a fost contele Ferdinand una la alta. gilor săi din comitet protestâză în contra
se află în împrejurări mai favorabile, ca al
Zichy. El s’a declarat vechi aderent al Încât privesoe terminul de 1907, cŢse, presupunerei, că doră petrecerea proiectată
Soepuşului. Acuşa, după cum se vede, vor
alianţei economice cu Austria, care e ne­ că acesta prelungire de termin va influinţa n’ar avâ caracter românesc din tote punc­
isprăvi Uugurii cu uneltirile de maghiari-
cesară — dise — din punct de vedere po­ favorabil asupra garanţei economice a ţării; tele de vedere. Tipărirea câtor-va dintre
sare printre Slovaci, căci nu vor mai ăvâ
litic şi economic. Singur prin acest pact dâcă învoiala pănă la 1903 e bună, aceea invitări şi în limba maghiară, s’a făcut fără
pe cine să maghiariseze.
Ungaria câştigă gravitate înafară. Mulţă- pănă la 1907 este şi mai bună. Ministrul soirea comitetului. Unul dintre arangierl,
mesce guvernului pentru-că, învingând a- declară, în fine, că basa de acum e mai fa­ Barbaria oficiosă. Din Comarom d-1 notar din loc, despre care spune, că
tâtea greutăţi, i-a succes să reguleze o vorabilă decât un răsboiă vamal. se vestesce, că judecătoria de-acolo e mult întotdeuna a arătat bună inimă faţă de
cestiune de vitală importanţă. La votare proiectul a fost primit cu preocupată de un cas de barbariă fără pă Români, dorind a mijloci un ajutor pentru
Br. Desid. Pronay, al doilea orator, aprope unanimitatea voturilor. Desbatere rechiă. Lucrul s’a petrecut aşa, că în No­ biserica română, şl au cerut voiă dela d-1
începe prin a mulţumi de asemenea lui specială nu s’a mai făcut. vembre al anului trecut cassa comunală paroch I. Câeresteş, ca să pâtă tipări cât'e-
44
FOILETONUL „GAZ. TRANS . murdăria să contribui cu o sdrâuţă de — Trebue, că a mers bine la loteriă; mului. Vă puteţi închipui, în ce stare ajun­
obiect, căci omenii aceia ar fi fost în stare se vede, că te-au pus pe tine drept rotă sesem, a trebuit peste măsură să mă sfor­
să mă depună. Am cumpărat deci în taină de noroc; nu eşti tu degeaba „copil de ţez, pentru-ca să mă pot stăpâni, căci alt­
Albumul cu musică. cu 15 mărci un album pentru fotografii, orfan . mintrelea aşi fi muşcat’o în loc să o sărut
44
De care dâcă-1 deschideai, începea să cânte: Soţia mea, precum vedeţi, are destul în semn de mulţămită.
14
Paul de Schonthan. „Carnevalul de Veneţia , „Ah cât am.... umor. Eu stau în serviciul ei deja de 18 A sosit şi nascerea Domnului. Acum
44
şi „Dama cea albă . Nu-i vorbă, scump nu-1 ani; de i-aşl fi adunat tote viţurile, aşi fi
44
întâmplarea tot e un copil răsfăţat şi se ivise necesitatea neîncunjurabilă, să tri­
cumpărasem. A fost o cumpărătore de oca- putut eda o carte întrâgă.
capricios. Ascultaţi numai istoriora, ce am mitem ceva dar de Crăciun unui iubit cum­
siă. Albumul se vâuduse „din causa bolei
să vă povestesc. Şâse săptămâni mai târcŢu mi-am ser­ nat, ce trăia la o moşiă în Pomerania. Ne-
posesorului şi fusese espus în vitrină, unde bat cŢua onomastică în tradiţionalul chip vaslă-mea şi cu mine, ne-am tot sfătuit ce
44
Astă-vară aranjase societatea nâstră
colorea capacului se spălăcise la lumina
14
„Fidelitatea o tombolă cu scop filantropic. destul de modest; n’a lipsit nici obicinuita ar fi de făcut, dâr n’am scos’o la niol un
sorelui, âr „dama cea albă se alesese cu
14
Fiă-care membru avea să contribue cu câte nostră turtă cu cele 44 lumini, ce indicau eăpătâih. In fine mi-a trăsnit mie o pre-
un defect organic, căci nu se mai aucŢa anii etăţii mele, în mijloc cu „lumina vieţii , ţiosă ideiă prin cap.
14
un obiect, care să fie sortit. Alesei, pe aci
44
din ea decât „O vino drăgălaşe.... grrrr pe care Miţa, contra obiceiului său, n’a pu-
era să cŢc, torturei inimei mele uu-i conveni „Scii tu, Miţo — 4' i eu nevestei
44
S0
Cincî-spre-cjece mărci, ce-i drept, nu sunt
de loc lucrul acesta; ea începu ârăşî, ah, tut’o stinge dintr’o suflare. mele cu curagiul unei neaşteptate şi sal­
bani de lăpădat, dâr nou a costat albumul
nu sciu a câtea oră, să-şi descarce tot ve­ Afară de ciorapi m’a surprins de astă- vatore hotărîrl — „albumul nostru automat
opt taleri. De altmintrelea, ca vioe-preşe-
ninul asupra societăţii nâstre şi să-mi toce dată Miţa încă cu ceva. Ia gâciţl cu ce ? mi a procurat în adevăr nenumărate mo­
dinte, de ruşine a trebuit să cumpăr cel pu-
de sacrificiile de timp şi de baul, ce sunt Cu un album automat pentru fotografii cu mente de plăcere, dâr vecŢ tu, eu ounosc
puţln cinci losurl, cari le-am dăruit so­
împreunate cu ea, şi nu se domoli, până musică; îl deschid şi ce aud răsunând? „O din destul „Dama cea albă şi „Carne­
44
ţiei mele.
ce n’a stors dela mine promisiunea, că vino drăgălaşe... grrrr , — albumul meu, valul ; ce ar fi de am trimite cumnatului
44
44
n’am să-i ofer comitetului arangiator al In fine s’a făcut şi tragerea. Soţia albumul spălăcit de sore, cumpărat în urma albumul? El şi aşa trăesce la ţâră singur
tombolei decât un obiect, care nu costă mea as tudiat cu mult interes lista câştigurilor. stării bolnăviciose a posesorului cu „dama ca cucul.... are o fire sensibilă şi iubesce
44
mai mult de o marcă. In chipul acesta Când am întrebat’o: „Ce, Miţo, câş­ cea albă defectuâsă. Ea ’l câştigase fără mult musică; hai să-i faoem, drăguţului,
44
pacea familiară, acest esemplar de atâtea tigat’ai ceva? , dise ea cu o ironiă cam îndoială la tragere, şi ’ml retăcuse noro­ plăcerpa.... 44
ori cusut şi petecit, s’a restabilit în fine muşcătore la adresa loteriei nostre de bine­ cul ei. Eu cred, oă nevasta mea, mi-a luat
cu chiu cu vai. Dâr să vedeţi acum înour- facere, trăgând cu o violentă mişcare un- Şi ca să ascundă păcălitura, mi-a mai în nume de rău acest plan al meu lipsit
cala naibei; eu, ca vice-preşedinte al socie­ drelele prin ochiurile unui ciorap de ârnă, jucat şi comedia, că a şters cu degetul de pietate. Asta am observat-o îndată, dâr
tăţii, totuşi nu puteam să comit o astfel de ce se pregătea pe sâmă-ml: udat preţul de pe faţa dinlăuntru a albu­ las’ că nu i-a stricat, căci la ce mă pă-