Page 60 - 1899-07

Nr. 156—1899 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3

plumânile şi corpul. Dus la spital, cu tote mănăturile mai târcjii s’au îmbunătăţit- Reuniunea femeilor române din Maria Mihaiii şi d-ra Lucreţia Eli; la Hu-
îngrijirile date, mult timp nu şi-a venit în Ovăsul, care nu promitea mult, s’a recules comitatul Hunedorei. neddra d-nele: Luisâ Pop, Elisaveta Dănilă,
simţiri. Nenorocitul este şi acjî într’o stare în urma ploilor, va da însă numai o recoltă Maria Oprea, Muntean şi Stoichiţa; la S$-
fârte grozavă. Faptul acesta a impresionat de mijloc. Păpuşoiul a suferit din causa Deva, 26 Iulie n. 1899. căremb d-nele; Piso, Oprea, Mihuţ, Gabor;
mult lumea de pe aici. Riidolf Bergner se timpului umed şi rece, în multe locuri e Adunarea generală a „Reuniunei fe­ la Haţeg d-nele: Bontesou, I. PopovicI, C.
bucura de bun nume. îngălbinit. Inul sămănat târfliu este mai 0 Popovioî, I. Sânzian şi I. Baoiu; la Petro-
meilor române din comitatul Hunedorei ,
frumos decât cel timpuriu sămănat şi pro­ şenl d-nele: Rădic, Stanca, Dima, Vassiu,
Cununiă. Din Blaşiîî ni-se anunţă s’a ţinut, precum se anunţase, Duminecă
mite recolte bune în Austria-de-sus, Ca- Saturn şi Bocănieiu; la Baia-de-Criş, Brad
cununia d-lui profesor Ioan Fodor ou d-ra după amiacjl îu localitatea Casinei române
rintia, Stiria şi Bucovina. Plantele de nu­ d-nele: Demian, Gligor, Pârău, German,
Elena Laura de Ciato, oare se va serba în din Deva.
treţ încă nu sunt preste tot locul strînse, Albu, Dr. Rob şi Dr. Radu; la Bălţa
biserica catedrală din Blaşifi Duminecă în De astă-dată adunarea n’a fost cerce­
trifoiul satisface oantitativ şi numai cel d-nele: Anastasia Moldovan şi Ella Moldo-
6 August, st. n. — Felicitările nostre! tată în număr aşa de mare, ca altă-dată,
strîns de timpuriu e de calitate mai bună. van; la Jibot şi Cugir d-nele: Friedman,
cu tâte acestea interesul a fost destul de
România la esposiţia din Paris. Sfeclele de nutreţ s’au îndreptat, sfeclele viu şi desbaterile destul de interesante. Miolea, Herlea şi A. Barabanţ; la Balomir
D-l Olănescu, oornisar regal al României de zahar vor da o recoltă de mijloc, tot d-nele: Zunea, Balomiri şi Safta Ioana lui
Presidenta Reuniunii, d-na Elena Pop
la esposiţia din 1900, a avut o lungă con­ aşa şi baraboii. Viile au înflorit cam târ- Adam.
Bossu-Longm, a deschis şedinţa cu o vor­
vorbire ou ministrul comerciului în privinţa cjiu şi promit o recoltă mijlociă, ou tote înainte de-a se încheia adunarea, s’a
bire forte interesantă şi plină de sentimente
unei nouă concesiuni pentru esposiţiă. Mi­ că au mulţi struguri. Pomele sunt în cele nobile, pe oare o alătur aici.*) ales cu unanimitate încă un secretar în
nistrul franoes i-a promis tot ooncursul lui. mai multe locuri compromise, în puţine personă d-lui Dionisiu Ardelean.
Secretarul substitut a cetit apoi ra­
locuri merii vor da o recoltă bunişoră. portul presentat de comitet, din oare se 1 . CI. htga.
Mortea tragică a unei familii. 0
vede, că comitetul Reuniunii şi în scurtul
îngrozitore dramă s’a petrecut în târgul Tinerimea română din Haţeg învită
Tarnopol din Galiţia. Un ţăran a dat unuia la petreoerea cu dans, ce se va arangia timp dela ultima adunare generală, ţinută Corespondenţa »Gaz- Transilvaniei"
din băeţaşii lui o liârtiă de 50 florini să Dumineoă în 30 Iulie n. c. din incidentul la 25 Decemvre 1898, şi-a dat silinţa întru
se jâce ou ea. Băeţaşul i-a mai cerut încă adunărei „Despărţământului Haţeg al „Aso- realisarea scopului Reuniunii. Sinaia, 12 Iulie v. 1899.
0
o bârtiă, dâr tatăl lui i-a refusat’o. Furi- ciaţiunei*. Intrarea de familiă 1 fl., de Din raportul presentat de cassieră am pi&rul „Sinaia în numărul său din
0
şându-se de vederea părinţilor, băeţaşul a personă 50 cr. începutul la 8 ore sera. Ve­ aflat, că dela ultima adunare generală au urmă revine asupra afacerei Jidanului Leon
rupt hârtia în patru bucăţi cu care se juca nitul curat e destinat pentru augmentarea mai incurs 76 fl. 82 cr. şi că capitalul de Diickler (reete Leibis Dikel), despre care
Vă comunicasem, că înainte cu un an s’a
voios. Când tatăl lui a descoperit aoâsta, bibliotecei despărţământului. Marinimose peste 4000 fl. al Reuniunii s’a mai sporit şi stabilit la Predeal fără autorisaţia pretinsă
s’a înfuriat grozav. Orbit de mâniă, ne­ cferte se, primesc cu mulţămită. cu nouele interese după banii depuşi. de art. 61 din legea generală a vămilor,
norocitul a luat o secure şi cu o singură Iu oomisiunea pentru înscrierea mem­ precum şi fără autorisaţia consiliului co­
lovitură a despicat capul băeţaşului până Musica orăşenescâ va concerte Du­ brelor nouă s’a ales d-ra Reghina Dragomir munal, cerută de art. 4 al legei poliţiei
la umeri. La vederea înfiorătorului tablou, mineca în 30 Iulie n. în grădina hotelului şi bărbatul de încredere • Dr. Alexandru L. rurale.
Acest Evreu a început a funcţiona ca
0
mama băiatului a fost lovită de apoplexiă „Pomul verde , cântând între altele şi Hossu, âr în comisiunea pentru revidarea expeditor în vama română şi ungară, după
0
ti a murit imediat. Puţin după comiterea „Visul reservistului de Ziehrer. începutul raportului şi a socotelilor s’a ales d-na ce mai înainte eseroiase meseria samsaru­
.acestei drame, tatăl-oriminal venindu-şî în la 8 ore şi jumătate. Intrarea 30 cr. de Maria Bariţiu şi Eugenia Sânzian. Membre lui de împrumuturi de bani şi fusese isgo-
fire şi dându-şl sâmă de fapta lui, de dis­ personă. nouă .s’au însoris d-na Olimpia Morar iu născ. nit de prin alte părţi. Luând asupră-şl me­
Mihălţan, protopopâsă gr. or. în Dobra, ca
perare s’a spânzurat imediat. Întreg tergul ritele, ce d-l G. 1. Dogărescu şi-le-a câşti­
Sânţirea mânăstirei dela Nicula.
Tarnopol şi toţi locuitorii din împrejurimi membră pa vieţă, d-na Net ti Pascu din gat pentru statul român prin însemnatele
Ni-se scrie: In apropierea Gherlei, pe teri- avantagii aduse de d-sa comerciului român
au rămas îngroziţi, când au aflat înspăimân- Deva ca membră ajutâtore şi s’au încassat
torul parochiei Nicula, precum e cunoscut, de pescăriă, căruia i-a deschis însemnate
îtătorea tragediă. taxele restante. debuşeurl în străinătate, — Evreul a isbu-
se află mănăstirea Nicula, cea mai cer­
A doua comisiă a raportat, că soco­ tit să seducă guvernul, care considerând pe
Congres socialist. In Septemvre se cetată de credincioşi la noi Românii de telile presentate de. cassieră s’au aflat în Evreu de om folositor statului, l’a luat sub
va ţină la Paris un congres al socialiştilor dincoce, unde din an în an, în cliua de ordine. protecţia sa. Acâsta s’a întâmplat îucă sub
franoesl, la care vor lua parte tote grupă­ S-tă Maria a mare, se adună la rugă, aşa nu­ O interesantă desbatere s’a încins asu­ guvernul din fostul partid dela putere. De
rile socialiste din Francia. La acest congres mitul bulciu, creştini de prin cele mai de­ pra propunerii făcute de comitet. Comitetul sigur însă, că nici acel guvern, nici cel
se va disouta ruptura provocată în sînul părtate unghiuri a'e ţării şi unde tot- Reuniunii în raportul amintit între altele a actual n’ar putâ şi n’ar fi putut să prote-
partidului prin intrarea lui Millerand în dâuua se pot vede printre rugători persone făcut adecă următorea propunere: geze aeestă lipitore, dâcă nu s’ar fl lăsat
a fi fals informat asupra Evreului.
cabinetul burghes al lui "Waldek-Rousseau. uneori chiar de rang înalt, de deosebite „Având în vedere, că „Asociaţiunea De aceea face bine „Sinaia , că re­
0
Congresul va număra 800 pănă la 1000 oonfesiunl. Acâstă mănăstire, prin zelul şi pentru literatura română şi cultura poporu­ vine asupra cestiunei şi stărue a se trimite
membri. Jaurez, şeful moderaţilor, speră că stăruinţa Revdss. Dn. preposit capitular din lui român" îşi va ţinâ ăst an adunarea o anchetă, care să constate adevărul.
va reuşi a împăca prin elocinţa sa pe ad­ Gherla şi scriitorul bisericesc de renume generală în Deva; Decă se denunţă o încălcare a legei,
versarii săi. loan Papiu, în decursul anului fiind radical Având în vedere, că dupâ-cum suntem nisce abusuri revoltătore săvîrşite de un
renoită şi acoperită cu tachnichea, se va informaţi, comitetul de primire între altele Evreu venetic în detrimentul unui oetâţen
Starea semenăturilor în Austria. sâuţi prin sus amintitul d-n Preposit la 1 va arangia şi o festivitate poporală; român, ca d-l Dogărescu, pe care voesce
Ministerul austriac de agicultură publică Având în vedere, că la. acea festivi­ a-1 paralisa şi care în întreg ţinutul aoesta
August st. n. adecă în sărbătorea S-lui prof.
următorul raport despre starea sămehătu- tate ţărănimea din comitatul nostru va avâ e recunoscut, ca un bărbat forte onest şi
llie. Pentru orientarea credincioşilor dori­ să se presente în haine de sărbătore, unde de valore, nimic nu pote fi mai just, decât
rilor în luna lui Iulie a. c. Ploile contiuue
tori de a participa la acest act solemn, se munca ţărancei, o parte a industriei de cererea de-a se constata adevărul prin cer­
din timpul recent au stricat încât-Va sămă-
aduce acâsta la ounoscinţă publică. — Un oasă, va eşi şi la ochii lumii; cetări oficiale din partea guvernului şi a
năturilor de ernă. Săcârile s’au culcat la se respecta legile ţărei.
preot. Având în vedere, că la reuşita acelei
pământ, în unele loourl spicul este gol, sărbărl poporale au să contribue partea Cerând acâsta, „Sinaia înşiră numă-
0
Pentru amatorii de fotografie. Aparate de
din care causă se p6te aştepta o recoltă leului femeile nostre române, şi în special rose succese, ce d-l Dogărescu le-a câşti­
fotografie pentrn salon şi voiaj forte renumite;
mijlociă; în Boemia şi Moravia recolta va membrele Reuniunii nostre; gat îu interesul desvoltărei pescăriei ro­
aparate pentru fotografii la moment, precum şţ mâne şi pe cari le probâză prin acte. Cu
Având în vedere, că Reuniunea nos-
fi bună. Grâul promite o recoltă slabă, în tote articolele necesare, se pot procura dela A.
tră, amăsurăt §-lui 2, punct 4 din statute, de acestea Evreul nu se pote lăuda nici­
multe locuri e stricat’ de rugină, calitatea MOLL liferantul curţii c. şi r. din Yiena, Tuch-
are de scop şi premiarea Româncelor, ce odată, Cum s’ar putâ deci, ca el, cu igno­
va fi forte slabă; numai în unele regiuul auben Nr 9. Manufactură fotografică fondată la se disting în cele de industria de casă; rarea legilor, să fiă favorisat în detrimen­
anul 1854. La cerere liste mari ilustrate, coţinend
din Moravia şi Austria de jos recolta pro­ tul unui cetâţân român ?
preţurile gratis. Depos te în Braşov la F. Jeke- Având în vedere, că rar ni-se dă
mite a fi bună. Sămănăturile de vară au ocasiunea a avâ parte de o convenire aşa De sigur, că guvernul român va curma
lius, F. Kelemen, Victor Rotii Farmacişti. Teutscfi
fost mult sporite prin ploile din urmă, şi Tartler, D. Eremias nepoţii. mărâţă : acâstă stare de lucruri îudată-ce se va
convinge, ca a fost indus în erore din
•ovăsul mai ales s’a recules. Orzul nu co- Adunarea generală să decidă, ca:
partea Evreului.
răspunde aşteptărilor, ou tote acestea să- Comitetul se compună şi să publice
X.
un apel cătră tote femeile din comitatul
Hunedârei şi în special cătră membrele
Reuniunei, nâstre, ca să stărue a se presenta ULTIME SCIRX.
şiă specifică, ce poporul nostru o indică rului român de daina Litvanilor, şi oare e din fie-care sat cel puţin câte-ea părechl din
Viena, 28 Iulie. Adunarea pro­
prin tipicile cuvinte de dor ’) şi jale. E un nou argument tot atât de elocvent nu ţărănimea nostră la festivităţile din Deva .
u
gresiştilor, în care s’a protestat con­
aşaddră aceeaşi nuanţă particulară dulce-duiosă numai pentru originea litvanică a cuvântu­
Adunarea generală votâză o sumă de
melancolică, care caracterisdzâ şi damele litva- lui românesc „daină , dâr şi pentru admi­ tra §-lui 14 şi a guvernului, a fost
0
100 fior. cu menirea, ca comitetul, după a
mce. Etă dâr încă o importantă notă co­ terea unei însemnate influenţe artistice, sa bună chibzuire, să facă câte-va premii, cu disolvată; făcendu-se demonstraţiune
mună a dainei române şi litvane, notă, ce poetice-musicale, probabil reciproce ÎDtre înaintea parlamentului, a intervenit
care să se premieze cele mai frumose şi
•lâgă în modul cel mai intim dama popo- cele două popâre. poliţia; 8 inşi au fost arestaţi.
originale porturi dela festivităţile din Deva.
Sapienţi sat! După o viuă desbatere propunerea
0
*) Forma românescă „dor cu sensul (Va urma). comitetului s’a primit cu unanimitate. Ase­ Rectificare. In artieulul „şcolele din
•special de „desiderium , e o directă trans­ menea cu interes s’a desbătut şi s’a primit Blaşiii publicat în Nr. 153, s’a strecurat o
u
0
formare a latinului dolor, (cu 1 rotacisat, erore de tipar, care conturbă înţelesul.
trecut în r, ca şi în moră din mola, scară din dor din dolor, s’a păstrat în limba română propunerea d-nei Eugenia Sânzian, care Anume, s’a cfis „spital regnioolar în loo
0
scalaişi e unul din puţinele caşuri, când proto­ şi o formă durore a aceluiaşi prototip lati­ ţîntesce, ea adunarea generală să designeze de „spital regular“.
nesc, însă nu din forma Nominativului, ci
tipul formei românesc! a fost forma notni- în mai multe centre ale comitatului mem
nativală latină, întocmai ca şi în împărat din din forma altui cas : dolore (m) Un esem- bre de încredere, cari în decursul anului
imperator. Deci sensul fundamental al cu­ plu analog avem în ospe şi ospeţe, primul L i t e r a t u r ă .
din hospes, âr al doilea din hospite (m). să stărue în cercul lor, ca să se facă pe­
0
vântului dor a fost „durere . Sensul acesta
31 are „doru° pănă în c|iua de acjî în graiul Cuvântul durore îl întâlnim în cărţile vechi, treceri în folosul fondului reuniunii. D-nul Constantin Popp, funcţionar la
0
fraţilor noştri Aromâni din peninsula bal­ âr în graiul de ar]! al poporului mai ales Încât mi-am putut însemna, designa- „Albina în Sibiiu, a tradus pe românesce
0
canică, unde însă cuvântul obvine şi cu în forma „durorl are sensul special de rea s’a făcut în următorul mod : La Dobra opul: „Drepturile, datorinţele şi res­
„reumatism . — Doios, căci acesta este ponsabilitatea membrilor de direc­
0
sensul special de nostalgia, dor de casă, forma vechiă şi poporală actuală a adjec- d-nele: Olimpia Morar născ. Mihălţan, Vic­
de patriă, şi tot sensul de durere îl are ţiune°, de Alfred Kormos. Este o carte
0
.„dorul şi la scriitorii noştri mai vechi, tivulu duios, asemenea are sensul funda­ toria Leşnioan, PetrovicI şi Cristea; la llia forte necesară pentru cei ce sunt interesaţi
cum e d. e. la Zilot Românul (Columna 1. mental de „dureros", întrucât corespunde Murâşană d-nele : Maria Păc-urariu, Reghina în ale băncilor şi mai ales pentru membrii
0
Tr. 188-1 pg. 538): esaot unei forme latinesel „doliosus , de­ Dragomir, Valeria Olariu şi Budoiu; la din direcţiune, pentru cari este destinată în
riv. din „dolium (durere, doliu). Doiu din special. Traducerea e făcută într’o limbă
0
„Pe bolnav de’l întrebi eă-tl spue, dolium se mai aude până sdl în unele părţi Orăştie d-nele: Victoria Erdelyi, Maria Ba- forte uşoră, aşa că opul îţi pare a fi o operă
•unde îl dore, de are dor la cap....“. ale Transilvaniei, cum e în ţâra Haţegului, riţifi, Victoria Domşa, Anastasia Orbonaş, riginalâ. Se pot9 procura dela d-l tradu­
O derivaţiune din dor e substantivul după cum ne asigură Dl. A. Dsnsuşian cător din Sibiiu. Preţul 1 fl. 50 cr. (plus
dorinţă. E interesant, că paralel ou forma (Ist. lit. rom.) (* O vom publica mâne. — Red. 10 cr. porto.)