Page 64 - 1899-07
P. 64
tît: iui —îoba
14
:
Arta de a câştiga este într’ade multă putere ş bogăţiâ are, — pu Dumineca ai „Gazetei Transilvaniei la Esamenele peste tot au dat resultate îmbu-
văr mare, mai mare este însă arta tere de a produce şi putere de p r o câte cinei preoţî, ori învăţători de prin co curătore. Pretutindenea şalele frumos deco
de a scli păstra cele agonisite, şi arta prie apărare. O m u l singuratic însu-şl munele, unde vom afla mai necesar. — In rate, fiind de faţă membrii comitetelor co
acesta este forte s i m p l a ! Ea constă este un capital, pentru-că la cresce- numele celor ce vor fi împărtăşiţi din munale, precum şi alţi â.ipeţl. Şcolarilor
numai întru aceea, ca se cheltuim rea şi instruirea lui s’a spesat o aceste ajutore şi pe oarl îi vom publica la li-s’au distribuit premii în cărţi, dăruite de
m a i ; puţin, decât este menitul nos mare avere, spre a pute face din proxima ocasiune, esprimăm generoşilor institutul de bani „Lipovana*. D-1 proto
tru___ In primul rend sunt obligaţi el un m e m b r u valoros al societăţii domni de mai sus cea mai sinceră mul pop Voicu Hamsea s’a deolarat forte satis
părinţii, ca se dedea pe pruncii lor omenesc!, ca să pdtă lucra cu spor, ţumită. făcut eu resultatul esamenelor şi cu zelul
la cruţare în vestminte, încălţăminte, spre a pute produce avere şi capi d-lor învăţători.
Pentru masa studenţilor" români
mâncări superflue ş. a., şi a merge tale nouă în vieţa sa, în favorul său
din Braşov a mai făcut un frumos dar d-1 Osemintele lui Dumitru Stăncescu,
în asta priviriţă tot-deuna cu eeem- propriu, cât şi al neamului nostru.
A. Oneanu, inginer în Bucurescî. D-sa s’a regretatul publicist român, răposat la Axen-
plul bun, nisuind îuşi-şî, ca se pună (Va urmaj.
din au în an din cele păstrate ceva oferit a dărui câte 20 lei în fiă-care an până fels în Elveţia, vor sosi în Bucurescî Du
va fi în vieţă. Prima rată, de 20 lei, a şi minecă. Un mare număr de amici, poeţi şi
la o parte.
Cine a putut prin instruire, lu SC1R1LE DILEL trimis’o deja. D-1 A. Oneanu este fiiu al cfiariştl vor face sicriului un pios omagiu
5 districtului Năsăud, a(ll inginer în adminis la gara de Nord.
cru şi păstrare se se ferescă nu nu-
- 17 (29) Iulie traţia domeniului Coronei.
numai de datorii, deră se economi- Grindină mare pe Câmpia. Ni-se
sâscă şi ceva avere, — o m u l acesta Adunare electorală românescă Adunări culturale. Despărţământul scrie, că în c^iua de 25 Iulie st. n. o grin
se pote privi, în asemănare cu alţii, oprită. In vederea alegere! de deputat în D. St. Martin al Asociaţiuuei îşi va ţinâ dină mare s’a descăroat asupra hotarelor
de un capitalist mic, pentr-că n’are Sebeşul-săsesc, care se va face Luni în 31 adunarea la 1 August st. n. în Basna. — mai multor comune din Oâmpiă. Grindina
datorii, şi se bucură numai de avere Iulie n., Românii din oeroul Sebeşului au Despărţământul Năsăud îşi va ţinâ aduna era de mărimea ouălor de găină şi îm
activă. După economistul cel mare voit sâ ţină o adunare electorală pentru rea în 6 August st. n. în Năsăud. — Des preună cu ea nu cădea nici un picur de
Franklin, între tdte lucrurile averea a-se sfătui asupra atitudinei, ce trebue s’o părţământul Turda al Asociaţiunei îşi va ploiă, nici vânt nu era. Recolta, care era
ndstră cea mai mare este timpul, observe. Primarul din Sebeş însă a oprit ţine adunarea în 6 August st. n. în Turda. frnmosă şi promiţătâre, în 10— 15 minute
care ne stă la disposiţiune; când adunarea, pe motiv, că adunare numai de — Despărţământul Oraviţa îşi va ţinâ adu a fost nimicită. Intre altele au fost dis
cjicem asta, trebue să recundscem, alegători români nu e permisă. In urma narea în 6 August n. la Cacova. — Des truse hotarele comunelor Şamşud, Culpiu,
ca abusarea cu timpul este cel mai opririi, fruntaşii româuî din Sebeşul-săsesc părţământul Cohalm îşi va ţine adunarea Săbedin, Mineş şi Ceuaş, dintre cari unele
mare abus din lume, pentru-că tim au apelat la ministrul ungureso de interne. în Cohalm la 1 August st. n. — Despărţă sunt unguresel.
pul perdut nu se mai p6te afla. Aşa- In Sebeş, cum se scie, a candidat un jidan mântul Reghinul-săsesc îşi va ţinâ adunarea
dără cu păstrarea şi cruţarea trebue maghiarisat cu numele Veszi (Weisz) redac în 10 August n. la Reghin, cu oare oca Un complesant cassar de gară,
44
să începem de timpuriu, precum am tor la „Buci. Naplo . El a fost recomandat siune se vor împărţi şi două premii de scrie „Kronst. Ztung“, se află între mulţi
alţii şi în Rîşnov. Despre acâsta s’au putut
c}is mai sus, din copilăria, şi cine e cercului de însu-şî ministrul-preşedinte Szell, câte 15 fl. acelora dintre învăţători, cari
în stare a face acăsta, va scl şi din care se vede, că aşa înţelege el „legea, s’au distins prin coruri de cântări, sân prin convinge toţi pasagerii, cari voiau erl sâra
11
micuţul său câştig, seu din averea dreptul şi dreptatea , cu care se laudă atât pomărit, grădinărit şi legumărit. — Pentru să urce trenul din Rîşnov spre Braşov. In
sa erecjită dela părinţi, a face eco- de mult, pe când tocmai oprirea adunării constituirea unui nou despărţământ al Aso tre călători se afla şi un şergent (straja-
meşter) de husari. Ca soldat, el avea să
nomiă. Şi aşa devine omul cruţător românesol dovedesce, că nedreptatea şi voi- ciaţiunei, care se va numi Despărţământul
plătescă pentru classa III opt crucerl; ne-
un capitalist mic şi pe urma un om nicia domnesc. In faţa acestui fapt volnic Panciovei, e convooată din partea d-lui pa-
bogat, cu stare respectabilă. Fără alegătorii români din cercul Sebeşului au roch Damian Popcscu din Ofcea o adunare având mărunt, îi pune casarului înainte o
capital şi avere nici individul sin cu o causă mai mult, de a nu lua nici la Panciova pe c}iu de 8 August st. n. — piesă de 20 finicl, din care avea să pri-
a
guratic, nici familia, nici poporul unul parte la alegere şi de-a observa strict La tote aceste adunări e de dorit să se mâscă 2 crucerl înapoi. Cassarul însă îi de
întreg şi o naţiune nu se pdte bu şi în solidaritate prescrisele conferenţelor presente cât mai mulţi Români, plugari şi clara cu îngâmfare, că n’are bani mărunţi,
cura de bună stare, de cultură şi nostre naţionale faţă cu alegerile dietale. inteligenţi, bărbaţi şi femei. şi că de-altmintrelea nu e nici obligat,
44
progres. să-i de-a înapoi. „Bine , c^ise soldatul,
Director la gimnasiul (lin Năsăud
Este de observat, că sub capi Instalarea episcopului I. Goldiş „atunci dă-ml numai biletul, âr cei 2 cr.
a fost ales cu unanimitate de voturi d-1 Vir se va face Marţi, în 1 August, la Arad. Ca ţine-i pentru d-ta“. Cassarul furios sare cu
tal şi avere nu înţelegem peste tot
gil Şotropa. Alegerea d-lui Şotropa a pro comisar din partea Metropoliei va asista gura la el şi-i dise: „Să-i dai moşu-tău 2
numai banii număraţi, ci din contră
dus bucuriă generală nu numai la fraţii
ori-ce profit câştigat prin spiritul la actul de instalare P. S. Sa episcopul N. cr., dâr nu mie“. — Intr’aceea plătesce alt
noştri năsăudenî, ci şi la toţi Românii, d-1
o m u l u i , prin diliginţă şi lucrare, — Popea din Caransebeş. Aradanii aranjază călător 15 cr. mărunţi pentru bilet. Ser
V. Şotropa fiind la culmea chiămării sale gentul îl făcu atent pe cassar, că acum are
tdte productele, ca resultat al mun- mari fastivităţl din acest prilej.
ca profesor, având o nobilă ambiţiune pen
cei intensive, precum şi fiă-care lu destui bani mărunţi. Cassarul i se răsti
cru, care ne stă la disposiţiune în tru causa învăţământului dela şcolele ro 0 isbândă a Românilor. In comuna atunci declarându-i, oă el peste tot nu
mâne din Năsăud şi întrunind tote bunele JIurez (Nântu), comitatul Sătmar, pănă
ocupaţiunile nostre diferite, şi con- voesce să-i dea soldatului bilet. Sergentul,
însuşiri, cari îl fac vrednic de postul, la j i acum antistia comunală era compusă în-
tribue la înmulţirea resultatelor do de vreme-ce cassarul n’a voit să-i dea nici
care a fost ales. Felioitâm înc’odată pe trâgă numai din Maghiari, pilele trecute
bândite în urma activităţei nostre fraţii năsăudenî pentru nimerita alegere, fiind alegere, Românii au trântit pe toţi cartea de reclamaţiune, n’a avut încătrâu
roditdre. şi s’a urcat în tren fără bilet. Sperăm, că
âr d-lui Şotropa îi dorim tăriă şi spor, ca Maghiarii. Acum întrâgă antistia e alcă
Capitalul şi averea ndstră se sergentul nu va întârcjia să facă paşii de
împreună cu colegii săi, să p6tă ridioa gim tuită numai din Români. Lucrarea termi
compune deci: din vestmintele, mo lipsă la locurile competente contra acestui
nasiul româu din Năsăud la gradul de în nată cu resultat aşa de strălucit, a fost or- 44
bilele, casele, moşiile şi instrumen funcţionar al statului, atât de „prevenitor
florire, ce-1 aveau în vedere generoşii în ganisată şi condusă de preotul local. faţă de public.
tele ndstre diferite, — dela ac şi
temeietori ai acestor şcole.
dela penă începând, — maşinale va Din protopopiatul Lipovei primim Logodnă. D-1 loan Bratu, cancelist
riate, productele crude, m a r f a gata, Pentru răspândirea numeriior de un raport despre decursul esamenelor din
în loc, se va logodi astă-sâră cu d-ra Ma-
cărţile bune instructive şi folositore, Dumineca ai „Gazetei Transilvaniei . acel tract. In 12 Iunie s’a ţinut esamenul
14
ria Tampa din Braşovul vechifi. — Dorim
obiecte de artă, institutele de învă D-1 Alesandru L. Lazurianu, inginer în Bu- i în Chelmac şi Belotinţ, în 13 în Lalasinţ
fericire tinerei părechî.
ţământ, internatele, bisericile, fun- curescî, şi d-1 Iosif Sângeorzanu, inginer în şi Zăbalţ, în 14 Iunie în Dorgoş şi Ususău,
daţiunile pie şi de stipendii ş. a. Sinaia, ambii de origine ardeleni, au bine âr încheierea s’a făcut în 21 Iunie eu esa La congresul de medicină veteri
Atât individul singuratic, cât şi un voit a pune la disposiţiunea administraţiu- menul din Şiştoroveţ, care s’a ţinut în pre- nară, care se va ţinâ în tâmna acâsta la
popor, cu cât va posede mai multe nei cpa-rului nostru fiă-care câte 20 lei, cu senţa corpului învăţătoresc din acel cerc Baden-Baden, vor lua parte 15 medici ve
din aceste lucruri bune, cu atât mai scop de a-se trimite gratuit numerii de inspectoral, făcându-se şi critica îndatinată. terinari din România. E vorba, că la acest
tâiu îşi cumpără o cbartă (mapă), toriă, şi Duminecă diminâţa purta el. După-ce se mai linişti ceva, îşi neţa pănă sera. Der când în fine
pe care erau însemnate t6te ţările frumăsa fată a măestrului, când mer pachetă sărăcia ’n traistă, mai de va depune şorţul, va lua înainte
din lume, şi o carte vechia, care gea la biserică, o pantlică venătă de asupra puse chartele, apoi coborî pe charta, seu cartea despre călătorii.
spunea despre deosebite călătorii pe mătase, pa care erau următorele li trepte ’n jos, spre a-şi lua adio dela Ciobotele cele fermecate le păstră
mare şi pe uscat. Pănă când în săr tere de a u r : măestru. „Dăcă me ved odată scă cu îngrijire şi pielea din ele căpătă
44
bători ceialalţî sodalî îşi petreceau pat , îşî 4ise el, „atunci ies pe portă lustru, unsă fiind cu diliginţă.
„Roşele se scutură, marmora se frânge,
şi benchetuiau, Crispin sta în odăiţa 44 afară, îmi încalţ ciobotele ceste fer După ce-i va cresce cel mai
Dâr curata iubire nimic nu o ’nviuge .
lui şi studia, ca un magistru. mecate şi pe seră păte-'s între Chi- mare din fii, îi va preda lui atelie
44
44
Măestrului însă-i plăcu fdrte di- — „Crispin — ( ţ i s e ortacul lui, nesii cei cu moţ, şi fumez opium . rul şi se va găti de lunga lui călă-
liginţa ’ şi purtarea sodalului, şi într’o un sodal urîcios, „Crispin, tu eşti Der când veni sâra, nu era în toriă. — Răbdare!
Duminecă după amecfî îl pofti la amoresat. Nu m i n ţ i ! T u eşti a m o - ţâra Obinesilor, ci la masă între Copiii crescură, cel mai mare
preumblare. Acesta era o mare ondre. resat în fata măestrului. Der nu-i de măestrul lui şi între frumdsa 3a fată. din fecioraşî şedea, ca măestru, pe
Toţi trei eşiră pe pdrtă a f a r ă ; a nasul teu. Sodalul cel blond din El îi ţinea mâna cea albă în ale sale tripedul tătâne-său. Dâr acum tre
treia persdnă era tinăra Ana, fru- prăvălia de peste d r u m , va avâ-o, nu cele dure de lucru, şi ceriul bine- buia să-şî mărite fetele, astfel lunga
m â s a fică a măestrului. tu, cu acela’şl mănâncă cârmojile. cuvenlă pe a m b i i logodiţi. călătoriă er trebui amânată pe timp
In săra acelei q[ile nu mai stătu Aceea firesce tu nu o ai observat, Vec|î bine, că despre călătoria nedeterminat. Răbdare, Crispin, răb
Crispin încovoiat peste chartele lui, tu profesor studiat, tu! 44 cea mare în l u m e nu mai putâ de-o- dare !
ci se preumblă prin odăiţa lui în — „Taci! crâşni Crispin şi ri camdată fi vorbă, der amânarea nu-i Mai trecu un şir de ani. Măes
44
sus şi ’n jos, pănă când ortacul seu, dică pumnul. „Taci, ori îţi dau una ab<jicere. Sodalul trebui să-şi facă trul Crispin purta o căciuliţă de mă
ce dormia cu el într’o odaiă, obosit de te răstorn!! 44 obiectul său de mustră, apoi veni tase negră pe capul lui cel pleşuv,
de somn îl opri de a-i mai conturba Apoi merse în odăiţa sa. „ A c u m ospăţul şi la anul îi veni un mic şi ddtnna Ana începea a vorbi des
somnul. Atunci se culcă şi el şi nu e timpul, de a merge ’n lume , cj’se sbierător pe lume. Cine se mai şi pre vremile cele vechi şi bune. Copiii
44
putu dormi cât 1u noptiţa de lungă. el mânios, şi şî unse ciobotele cele putâ gândi la călătorii? le erau aşecjaţî şi-şî stimau părinţii.
Când măestrul îşi plăti sodalii fermecate. „ A d i o patriă, adio măes- Mai târc|iu veniră grijile în ate Ei făcuseră o odae luminosâ şi acolo
în Sâmbăta sâra viităre, Crispin nu trule şi tu frumăsă falsă! 44 lierul ciobotarului. Numărul capete petrecea bătrânul cea mai mare parte
n
mai merse la librăria, unde se aflau . . . . Aci-i năpădi sughiţul şi su lor .crescea în fiă-care an, şi Crispin din 4i î scaunul cel mdle obdus cu
cărţi vechi, ci se duse într’o negus- ghiţă, de-ţî era mai mare mila de trebuia se dee din mâni de dimi- perinî şi cetia din cărţile lui.
