Page 65 - 1899-07
P. 65
oongres se va aduce în desbatere şi ees- inţeze renumita alifiă, care se capătă, în ca să pot fi bine informat despre apoi a se jupoia subţire ca tărîţa
tiunea închiderei graniţelor Austriei şi Un farmacia lui Bela Zoltan liferantul curţii întinderea acestei bdle. Drept aceea ori in fâşii mici, ca solZii mici de
în Budapesta. Sticla ou 1 fi. Acest medi
gariei pentru rîmătorii din România. cer, ca să binevoescî a publica în pesce. In vremea acesta pântecariţa
cament vindecă suferinţele învechite de
Dela camera industrială din loc 15—20 ani. Mulţime de pacienţi pot ade mama jurnalisticei române, în ^Ga (eşirea şi durerea de fdle) este şi
veri, că aoâsta alifiă este singurul mijloc zeta Transilvaniei^, următorul scurt Ges mai mare, asemenea arsurile la piept
primim următorul anunţ: Direcţiunea şco-
contra durerilor de reumatism. tionar cu privire la acestă bolă, la şi la stomac şi capul se simte greu,
lei reg. ung. de specialitate pentru împle-
care pe lângă colegii medici, pot pofta de mâncare începe a slăbi,
titul de coşuri din Bellus, a transmis ca Industria dinţilor. O gazetă fran-
răspunde preoţii, învăţătorii şi pro la un an, doi, ori trei mai târZiu
merei comerciale şi industriale din Braşov eesă ia, după o statistică, cifra importului
prietarii : bolnavul dă semne de nebumă şi
lista acelor şcolari, cari au absolvat în vara de dinţi, ce face Europa din America. Se mai târZiu înebunesce de tot, orî
acesta şcola sus numită şi cari în chipul importă vre-o 11 —12 milione de dinţi pe 1. De când s’a ivit Pelagra în co măre stors de eşirile afară fără sfîrşit.
acesta sunt gata să se aplice în industria fiă-care an. Yaldrea acestui comerciii se mună şi la cine mai întâiu ? Etă semnele Pelagrei, uşor de
practică. Acei industriaşi, cari voesc să-’şî socotesce la mai mult de 1 milion de La cine, înţăleg la ţăran, mese înţeles şi de priceput şi pentru aceia,
câştige astfel de tineri bine pregătiţi, se dolari. riaş, cârciumar etc., român ori strein. carî nu sunt medici.
pot adresa la cancelaria camerei. 2. Cei bântuiţi de Pelagră, sunt ei
ţărani săraci, avisaţî la munca manilor, Răspunsurile m’aşl ruga se fiă
Asasinarea preşedintelui republi- P e l a g r a . orî mai au pământ ca proprietate? adresate la „Gazeta Transilvaniei"
eei Dominicane. Din Gap Haiti se ves- îu Braşov, cel mult până la 25 August
3. Locuesc în case ţărânescî relativ
tesce, că generalul Heureaux, preşedintele In causa înfricoşatei b61e a Pelagrei, care bune, orî în colibî rele, umede şi întune- st. n. Se fiă scurte, mărginindu-se
republicei Dominicane, a fost âsasinat la vedem, că a început să ia întinderi şi între ţăranii numai la întrebările puse.
dela noi, distinsul şi bine cunoscutul medic român, cdse ?
Moca. Generalul Figuero, vice-preşedinte, Pe calea acesta cu toţii, aju-
d-I Dr. Ioan Neagoe din Bucurescî, a adresat di 4. Se nutresc cu mălai şi mămăligă
a luat puterea. In republică domnesce o tându-ne împreună, vom pute pre
rectorului (fiarului nostru următdrea scrisâre des făcută din cucuruz rău, mucegăit, înflorit,
linişte deplină. chisă: veni de timpuriu pe ţăran, sfâtuin-
umed şi rău mirositor, ori din făină bună
du-1 direct, orî prin prietinii săi fi
Congresul Albanesilor. In curând D-niei Sale Domnului şi uscată, precum şi fără miros? resc!, cum să se păZescă de agoni
se va întruni un congres naţional al Alba Dr. Aurel Muresianu, 5. Cam ce mănâncă pe lângă mă sirea acestei bdle grozave şi afuri
nesilor, care se va ooupa cu următorele 11 măligă în cţilele din săptămână, în dulce
director şi proprietar al „Gazetei Transilvaniei . site, şi cum să scape de ea, dăcă
eestiunî puse la ordinea (filei: Indepen şi în post?
în B r a ş ov. din nefericire l’a cuprins. Căci din
denţa Albaniei sub suzeranitatea Sultanului. 6. Fac abus de rachiu, orî de vin, fericire, băla acesta, afară de gra
Şcole naţionale albanese. Miliţiă naţională Bucureşti, în 15 Iulie 1899. adecă sunt, orî nu sunt beţivi? dul nebuniei învechite, se vindecă
compusă din musulmani, catolici şi orto 7. Ţin, orî nu ţin posturile; şi
Iubite amice! sigur şi uşor, îndată-ce pe lângă mă
docşi. Albania să formeze un singur vilaet, anume, pe care le ţin şi cu ce fel de
măligă bună orî rea, ţăranul mă-
cu un singur guvernator general. Graţiarea Din publicaţiunile „Gazetei Tran- mâncări postesc? Dâncă lapte, brânză, 6uă, carne şi
tuturor refugiaţilor. Adunare naţională. silvaniei", precum şi din acele ale 8. Părinţii lor fost'au ămenî să
Budget propriu, numai pentru Albania. „ Tribunei , se vede, că Pelagra — nătoşi ? fertura caldă.
11
Limba oficială turco-albanesă. Pe basa băla ţăranului — începe a se întinde 9. Fost'au părinţii, orî cine-va din Dragă amice Aurel! Eu sciu
acestor puncte de discuţiă se va compune în Transilvania şi alte părţi ale re rudele părinţilor, de es. fraţi, verî, moşi bine, că şi tu, ca toţi cei luminaţi
un memorand, care va fi trimis din partea gatului ungar cu o repeZiciune în- etc. pelagroşî? de carte, eşti de ideia, că scăparea
nâmurilor, a obştei, din necaz, are
congresului tuturor cabinetelor europene. grijităre, mai ales dela anul 1898, 10. Cu ce simptome (semne) a în o singură cale bună şi bătută, anume :
de când am constatat eu — în jur ceput boia, şi a,nume în care timp al
u
Ploiă de pene. Din România se „Nps pronobis! Şi unde calea acesta
nalele române — primul cas în co anului, în postul Crăciunului, orî a Pas-
anunţă un cas din cele mai hazlii, ce s’a se urmăză cu hotărîre, acolo pri
muna jEudac de pe valea Gurghiuloi, cilor, orî mai tărcţiu?
petrecut mai c^ele trecute în gara dela mejdia nu prinde rădăcini sub nici
pe care Pam publicat în jurnalul 11. Au bălţi şi mlăştinî pe lângă
Cucutenî. Pe oând lumea din gară aştepta o formă, nici chiar sub a Pelagrei.
condus de Tine cu atâta bărbăţiă, sat, carî să le producă vara frigurî?
sosirea trenului, s’a pornit o ploiă formală Primeace o prietinescă strîugere
jertfă şi cinste. 12. Ce apă bău; de şipot, de puţ
de pene. O panică nespusă s’a produs în de mână dela al tău vechiu amic şi
Pe mine personal; eu unul, care (fântână), de vale, de rîu, orî de baltă?
tre călătorii superstiţioşi, şi aparatul tele stimător
mă ocup cu acestă bălă primejdidsă, liltă întrebările, la car! mă rog
grafic s’a pus momentan în mişcare, ves- Dr. Ion Neagoe
pe care toţi literaţii respectivi o cla- a-mî răspunde doctorii, preoţii, das
tindu-se în tote părţile aoest fenomen deo P. S. Tot-odată mă rog, oa P. T.
seză între bălele cele mai grozave călii şi proprietarii.
sebit. Subinspectorul Manis a şi sosit mo D-nii preoţi, dascăli şi proprietari să bine-
sociale ale veacului trecut şi de faţă,
mentan la faţa locului, şi după multă trudă Ca se fiu şi mai bine înţeles, voâsoă a mă informa despre felul culturei
de-ore-ce atacă mai numai ţărăni mai repeţesc îucă-odată pe scurt de porumb (cucuruz), precum şi despre spe
a putut în fine fi deslegată şi înfiorătorea
mea, factorul cel mai puternic so ciile cultivate de porumb, asemenea şi des
enigmă. Lucrul adecă se petrecuse aşa, că semnele Pelagrei, publicate în „Ga
cial, temelia statelor şi a naţiunilor ; pre conservarea şi măcinarea lui în m6ră
vântul rupsese într’o parte coperişul ve zeta" din 1896. modernă, cilindrică (moră cu sîtă, făină
acestă întindere nu ine surprinde,
chiului edificiu de gară şi străbătând în Pelagra este o boia, care cu rotundă, oa grisul mărunt) ori moră veche,
de-6rece s’a dovedit, că unde sărăcia
pod, a împrăsciat cei doi saci de fulgi. De prinde întreg corpul. începe ărna şi măcinat pe ţăviţă lată.
cresce între ţărani şi unde mămăliga
aici apoi pldia ou pene. la începutul primăverii (în luna lui *>
şi mălaiul se folosesce — până la Martie şi Aprilie mai ales) cu du
Un testament interesant. Nobel, in abus — ca nutrement din partea reri şi urlăturî de cap, cu slăbiciune Ne simţim datori a esprima re-
ventatorul dinamitei, a lăsat Academiei acestora, acolo neapărat, că Pelagra în trup şi mai ales în piciore, cu cunoscinţă d-lui Dr. Neagoe pentru
franoese o sumă de 420,000 de franci, ca trebue să urmeze, decă nu se iau interesul, ce-1 părtă faţă de causa
arsuri în piept şi în stomac, ameţeli,
să se institue mai multe premii: trei pen măsuri prevenităre de timpuriu. insomniă, abatere şi supărare, de poporului nostru, atât de grozav
tru descoperiri în fisică, seu ohimiă, al pa Ceea-ce mă surprinde e graba, bolnavul stă aprope totă Ziua fără ameninţat de periculâsa bolă a Pe
trulea pentru o operă literară ou ten cu care se întinde în Transilvania să vorbescă cu acei dimprejurul său, lagrei. Rugăm cu stăruinţă pe frun
dinţă ideală; al cincilea pentru o lucrare, acestă bălă primejdiosă, care am taşii român! din părţile şi comunele
cu desrepetată eşire afară (pânteca-
care să se ocupe de înfrăţirea popâre- auZit, că a ajuns pană în comitatul unde s’au ivit caşuri de Pelagră,
riţă, durere de fdle etc.), eră primă
lor, de suprimarea sâu de reducerea arma Sibiiului, unde odată sărăcia nu-şî vara, când ese cu plugul muncind să binevoesca în timpul cel mai
telor permanente şi de întinderea lucrărilor putu face casă între ţăranii harnic! scurt a da d-lui Dr. Neagoe lămu
la arşiţa sdrelui, manile, — şi dâcă
congresului păcii. şi inteligenţi, cari erau, aşa Zi e f> muncesce desculţ şi cu cămaşa des ririle cerute, ca cu atât mai iute şi
c n(
fala ţărănimei din Ardeal. făcută — picidrele şi pieptul pre mai cu efect se-şî păta pune înal
Pacienţii, cari sufer de şoldină şi tele sale cunoscinţe medicale în ser
reumatism, să nu cerceteze băile cele scumpe De-orece mă ocup cu acestă pri- cum şi faţa încep a se roşi, a arde viciul ţărănimei nâstre.
în timpul sesonului de băi, ci să întrebu mejdiosă Endemie, te rog ajută-mî, ca focul, a crepa la suprafaţă şi
lntr’o Duminecă după amiaZî, „Eu mi-am început călătoria cea Braclii îndoindu-se, Nici furtune şi nici v^nt;
când ochii cei rotunji ai tereştrii lungă". Tu să nu crecfi c’au slăbit, N’au făcut, că n’au putut,
priviau spre săre, se ridică Crispin Ori vr’un râu i-a năpădit. Numai mi-l’au pus pe gând:
dela locul lui şi-şî aduse ciobotele Şi ce s’a ales din darul piticu Las’ să fie gânditor,
cele fermecate din ladă. El durmise lui? Da, numai de aşi sci! Mă tem, Unul altuia se plec Decă vrâ un viitor!
un somn zdravăn după prâncj şi acum că fiul, care l’a ereZit, a desfăcut Şi se pleo cuceritor;
se simţia atât de uşor, ca în timpul ciobotele şi pielea a folosit’o de pe Gândurile îşi desleg, Cu furtune şi cu vânt
veselei sale călătorii, când era flă tece la încălţăminte stricate. Ori Oă aşa e dorul, lor: Din vâc codrul s’a dedat;
cău. Acum voia a întreprinde călă pdte că şi acum zac unde-va într’un Dor dorit, dâr ne’mplinit, Stricăciose nu-i mai sunt,
toria lui în lume, der de-6re-ce se unghiu şi aşteptă să se ivăscă cine-va, Oe inima le-a rănit. Ba-i sunt bune câte-odat’.
temea, că făcând vorbă la ai săi, care să le soie folosi puterea. Alt năcaz de n’ar veni
i-or contrazice, se hotărî să plece Ş’acum ei şi-l povestesc, Preste el, a-1 potopi!
Trai. de I. P. R. Cum pricep, în limba lor;
în totă liniştea şi la ai săi să le
Ohibzuesc şi se gândesc
împărtăşăscă în scris pasul său. II.
La trecut şi viitor;
Der fiind-că săra nu veni la cină, Codrul nostru. Chibzueso, ce-au de făcut, Dup’un rău altul mai rău,
Zise domna Ana: „Pote că a dur- Şi-şi dau inimă ’mprumut. Un fier rece ş’ascuţit
„Crud e când întră prin stejari
mit peste cărţile sale", şi trimise pe Vine, ca un berbeden,
Năpraznica secure,
cel mai tinăr din nepoţi să scdle pe De-abate toţi copacii mari Multe, prea multe furtuni Şi întră 'n codrul îndesit:
tata-moş. Din falnica pădure!“ Preste ei s’au descărcat, E toporul blăstămat,
V. Alexandri. Der au scris dela străbuni Vine rece, şi-i codat.
îndată auZiră cei din casă un Să nu pâră niol odat’.
strigăt desperat, şi când ei alergară I. Codrul, dâcă e unit, Ga la praznic paro’ar fi,
în odaia lui tata-moş, îl aflară mort Dâcă vec}I falnici stejari El stă pururea ’ndesit. Dă năvală necbiămat,
în scaunul lui cei mdle. Pe masă Când-va legănându-se; Şâde, unde i-o veni,
însă sta scris cu creta: Dâcă vecji prin munţii mari Prea mult rău nu i-au făcut Şi s’apucă de mâncat.
