Page 66 - 1899-07

JNr. 157.—1899 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 5.

Dela Reuniunea femeilor române Astfel se transpun tradiţii în literatura Viena, 28 Iulie. In cercurile mi­ reci, închise, la apelul de spr'ginire a şcâ­

din comitatul Hunedârei. unui popor. Tâte aceste calităţi lăudabile în­ litare se consideră, ca fapt, sporirea lei : acum se vor deschide, se vor muia, se
vrednicesc Românca dela ţâră să-i dedicăm regimentelor de infanteriă. Se vor vor da învinse simţământului de jertfă, mai
Dumineca trecută, s’a ţinut în Deva tot interesul nostru şi să-i fim de ajutor forma 20 de regimente noue, fiă- mult ca altă dată.
adunarea generală a Reuniunei femeilor ro­ la cultivarea mai departe a acestor virtuţi care cu câte patru batalione şi cu Dâr pentru a ajunge la acâstă des­
mâne din comitatul Hunedârei, care reu­ eminente. cercuri de întregire.
chidere a inimilor, trebue să umbli ou mult
niune şi-a câştigat un nume atât de fru- Tâtă ocasia, unde ni-se îmbie un con­
Berlin, 28 Iulie. întâlnirea îm- tact, încât simţământul să se nască âre-
mns între Români, prin zelul, ce-1 desfă­ tact imediat cu ele, să ne fiă binevenită.
peratului Wilhelm cu Ţarul Nicolae, cum el de el, ascultând darea de sâmă asu­
şură mai ales pentru sprijinirea şi înflori­ Un astfel de prilegiu ne ptesintă
nu se va întâmpla decât în Septem- pra stării şcâlei.
rea industriei de casă a ţărancelor române. adunarea generală a „Asociaţiunei pentru vre, şi probabil în Darmstadt.
Adunarea, care s’a ţinut sub conduce­ literatura română şi cultura poporului ro­ Directorul şcâlei din Selişte a arătat
Bruxella, 28 Iulie. Mai multe foi în isteţul său raport tot lucruri mari, fru­
rea zelâsei presidenie, a D-nei Elena Pop mân , care în luna lui August se va ţinâ
44
anunţă, că a isbucnit crisă ministe­ mâse, că ce număros a fost corpul învăţă-
Hossu-Longin, a fost interesantă mai ales aici, în oraşul nostru.
prin discusiunea, ce s’a încins asupra pro- Acâsta, dintre tâte instituţiunile nostre rială. Intre miniştri sunt mari diver­ toresc, (8 inşi, şi mai deschid post de unul!);
punerei făcute de comitet, ca adecă la festi­ culturale, cea mai mărâţâ, care menită este genţe de păreri şi preşedintele con­ ce salare frumuşele au învăţătorii, cari
siliului de miniştri este învinovăţit, arată aceste râde strălucite cu fiii popo­
vitatea poporală, ce se va arangia în vara ca lumină să răspândâscă în urma ei, ne
acesta la Deva, cu ocasiunea adunărei ge­ face rara onâre şi bucuriă să apară între că el este causa turburărilor sânge- rului, (câte 500 fl. şi cuinouenale); ce ser­
nerale a Asociaţiunei, comitetul să ia mă­ noi. Intre alte festivităţi, ce se vor arangia rose dela începutul acestei luni. vicii bune au făcut instruând învăţătorii
pe elevii din şcola industrială, âr învă-
suri de-a fi. representatâ şi ţărănimea nâs- cu acâstă ooasiune, e proiectată şi o ser­
ţătoresele pe fetele din şcdla de repetiţia
tră cel puţin prin câte-va pârechî din fiă-care bare poporală.
comună. Acâstă propunere s’a primit cu Acâsta, pentru-ca să suocâdă aşa mă­ 0 propunere folositâre. economică; ce isprăvurî au ajuns prin con-
unanimitate şi s’a hotărît tot-odată, ca din reţ, după cum e contemplată, recere, ca ferenţele învăţătorrset, pentru luminarea în­
fondul Reuniunei, a căreia avere trece peste şi membrele acestei reuniuni să dea mână De lângă Selişte, Iulie 1899. văţătorilor înşi-şl prin discuţii folositâre
în acele eonferenţe; cât de departe an
4000 fi. şi se înmulţesce an de an, să se de ajutor comitetului arangiator.
Cătră voi, fraţilor colegi învăţători,
împartă între ţăranii şi ţărancele române, ajuns cu biblioteca şcolară, care are deja
E vorba să presentăm poporul nos­ mă îndreptez cu şirurile acestea. Asupra
cari vor avă cele mai frumose liaine de peste 1200 opuri şi şi un fond în bani, de
tru la acâstă adunare în număr cât se pâte unui lucru voesc să vă îndrept luarea
sărbătâre, lucrate de mânele lor, premii în 300 fl., adunate tâte, şi cărţi şi bani prin
de mare, de-oparte să-i stârnim interesul aminte, lucru ce mi-se pare fârte însemnat,
sumă de 100 fl. v. a. faţă de scopurile măreţe ale Asociaţiunei, şi pe care l’am băgat de sâmă la încheerea petreceri poporale în folosul bibliotecii, — şi
Lăsăm aci să urmeze frumosul discurs, de altă parte să-i dăm prilegiul să cu- altele!
cu oare D-na presidentă Elena Pop Hoasu- esamenelor şcolare în înfloritârea comună Ascultând âmenii acâstă dare de sâmă,
nâsoă eminenţii bărbaţi, cari sunt grupaţi Selişte.
Longin a deschis acâstă adunare. Etă-1: vrând nevrând s’a născut în ei simţămân­
în jurul Asociaţiunei şi cari atâta jertfesc
Etă care-i acel lucru:
Onorată adunare generală! Permiteţi-mi şi ostenesc în interesul progresului nostru tul de mândriă cu şcâlă lor şi ou învăţă­
să Yă cjic un „bine aţi venit întru a con­ naţional. După-oe au premers câte-va deelama- torii ce aşa frumos lucrâză, şi cu acest
14
lucra la realisarea idealului măreţ, ce acâstă Ou deosebire să inteţionâză, ca por­ ţiunî, obicinuite peste tot locul, directorul simţământ de-odată se nasce şi cel de jertfă.
reuniune şi-a impus. turile diverse .şi atât de frumose din acest şcâlei din Selişte, în deosebire de trecut Şi într’ade-văr, aici aşa e. Omenilor de le-ai
Motorul principal, care a condus pe mare comitat, să iese la ivelă, presentân- şi în deosebire de alte locuri, a introdus cere ori şi cât pentru susţinerea şcolei, dau cu
întemeiătârele societăţii nâstre, a fost să se du-se din fie-care ţinut câte-va părechl. ăst-an o înoire cu prilegiul sărbării şcolare dragă inimă! Dâr apoi au şi folâse după
de încheere a anului, şi anume, s’a folosit ea! Unde n’a străbătut vestea frumâsei şi
clădâscă o punte de aur, care să lege în Nu încurând va mai fi o astfel de
de acâstă adunare a poporului, pentru a-i înfloritârei Selişte ? Si ce credeţi, că de nu
uniune intimă femeia societăţii inteligente ocasiă, unde fraţi şi surori din tote un­
ceti şi o dare de sămâ amănunţită despre avea, încă din vechi timpuri, şcâlă bună,
cu fiica din popor a aceluiaşi neam. Este ghiurile ţări să vină să ne caute la ve­
starea şcolei, la a cărei sărbare de încheere înainta aşa repede şi în cultură şi în bună­
o alianţă acesta pe cât de naturală, pe trele nostre. Deci datorinţă avem, ca toţi
omenii au venit! stare poporul acesta? Nici vorbă.
atât de înălţătâre! Efectele unei asemenea şi tote să ne dăm silinţa să facem din pu­
uniuni nu pot fi, decât binecuvântate de ţinul timp cât vor petrece între noi, ade­ Multora le va părâ ceva „de sine în­ Dâr să nu mă prea abat dela firul
14
Dumnedeu. vărate dile de sărbătâre. ţeles acest lucru, ori că „nu e nimic deo- meu. Inoirea introdusă de directorul şcâlei
w
Şi vrednice sunt să ne închinăm îna­ Punctul cel mai strălucit va fi de si­ sebit într’ânsul, eu însă aflu, că nu e aşa din Selişte, de-a ceti la încheerea anului
intea lor, femeile nâstre din popor, căci în gur proiectata serbare poporală. Aici ârăşî „de sine înţeles , ci e un lucru deosebit de şcolar, printre declamaţii si cântări, şi o
14
sfinţenia căsniciei lor ni-au conservat cel ni-se presentă şi nouă cea mai splendidă folositor, care trebue să oprâscă pe fiâ-care 4are de sâmă asupra stării şcolare, eu o
ma scump tesaur al individualităţii nâstre ocasiune a presentă munca femeilor nostre învăţător să sa gândâscă şi răsgândâscă aflu de prea folositâre şi o recomand tu­
naţionale. Prin cucernicia lor proverbială Căci dâr în îmbrăcămintea lor de sărbă­ asupra lui. turor învăţătorilor de peste tot locul!
au creat frumâsa nâstră industriă de casă târe culminâză gustul lor estetic, vrednic Etă de ce: NicăirI mai mult, ca chiar Eu nu voiii putâ arăta atâtea bune,
cu forme clasice. Pe acest teren se afirmă, de admirat. la încheerea serbătorâscâ a anului şcolar, atâtea folositâre la şcâlă mea în raportul
ca conservatârele cele mai eminente a ve­ Vă rog deci, dâmnele mele, ca în nu ai poporul adunat la un loc şi cu inima meu, dâr voiă arăta puţinul cât îl am. Şi
chilor motive ale matrânelor de odiniâră. deoursul acestei adunări generale, pe lân­ aşa de mult plină de interes pentru şcâlă pentru-ca âmenii să vadă cât de puţin e
i ' cine altele, decât tot ele sciu să gă agendele oficiâse, să chibzuiţi modul, şi pentru treburile ei! Aci fiâ-care vine acest puţin, mă voiii folosi, de pildă, de o
împresâre cercul lor de activitate neobosită cum Reuniunea nâstră să-şi manifesteze in­ din curată atragere, interesare, pentru şcâlă. asămănare. Voiii lua şcâlă din Selişte, ori
cu farmecul poesiei şi doinelor încântătâre. teresul şi dragostea faţă de harnicele nâs- Prin urmare nici prilegiu mai potrivit ca oea din satul vecin cutare, şi voiii arăta
Seim, cum Româncuţele dela ţâră, fiă tre surori ţărance, în chipul cel mai potri­ acesta, de a le vorbi âmenilor de binefa­ cu cât stă mai bine ca a mea, fiind âmenii
în holdă, fiă la tors, ţăsut şi cusut, sunt vit cu ocasiunea amintită. cerile şcâlei şi a-i mişca pentru trebuinţele mai jertfitorl, dâr şi ce bine le vine după
vecinie nedespărţire de duiâsele nostre me­ Cu acâsta declar adunarea generală ei, nu ai! aceste jertfe, în asămănare cu lucrul slă­
lodii. Din sufletul lor senin isvorăso cele de deschisă! Dâcă ai avut un esamen bun şi ser­ buţ dela noi, — voiii face un fel de con-
mai suave acorduri, cari prelucrate când­ barea şcolară a fost şi ea frumâsă, reuşită, ferenţă, şi am bună nădejde, că multe inimi
va de meşterii tonurilor, vor forma tot inimele poporului adunat vor fi mulţumite, voiă deschide şi apleca spre jertfă pentru
ULTIME SOIRI.
itâtea perle în veci neperitâre a musieei înălţate âre-cum, pentru şcâlă şi pentru şcâlă!
aâstre naţionale. Viena, 28 Iulie. Mişcarea în râdele ei de bucuriă aducătâre, şi dâcă Pâte că la întâia dare de sâmă âmenii
Dâr apoi iârna pe la şecjâtorî, când contra aplicării §-lui 14 şi a ur­ după asta vei sci, prin un raport înţelep- vor cam strîmba din nas, vă4ând încătrău
fisul sfârăe vesel, adunând fir după fir din cării dărilor de consum, continuă. ţesoe întocmit, să scoţi la ivâlă lipsele, ce bate tâca, dâr la anul putând arăta măcar
aer, cine n’a rămas încântat aucjendu-le Spiritele printre Germani sunt forte le are încă şcâlă pentru a putâ aduce şi un pic de înaintare şi lăudând pe cei-ce
punând poveşti şi basme aucjite din bă- agitate din causa opririi adunării, mai frumâse secerişuri, — multe inimi au contribuit la ajungerea ei, voiii avâ mai
rânl. ce era se se ţină erî. chiar şi din acelea, cari ultă-dată rămâneau mulţi ore4ătorl şi următori, şi aşa înainte.

El s’aducă n’a venit, Rătăcit şi pribegit, Mai bine că l’a schimbat, Unul piere, 4 * răsar
ec
Oi să ducă, ce-a găsit. Făr’ ai săi e un pierdut. Dâcă sufletul ş’a dat! Pe locul celui perit;
Te miri, ce l’a amăgit Tâtă munca-ţi e ’nzadar,
E viclân ispititor Şi ’n străin l’a prefăcut. III. Codru-i pururea ’ndesit.
Prin căsuţa codrului, Ş’a lăsat nâmul iubit Cădâ-ţi-ar câda topor, Şi nu-i pasă pentr’un mort,
Şi-i mare jăfuitor Şi la altul s’a robit. Ca să nu mai poţi sbura El mereu îşi ţese tort.
Prin averea nâmului. Nici odată ’n viitor,
S’a făcut duşman jurat
Mai suciţi cheia la uşi, Hai fârtaţi să ne jurăm
Celor, care l’au născut; Und’ te duce pofta ta;
Că ne vin prea mulţi colduşl! Câ’n lume cât vom trăi,
Sluguliţă s’a băgat Pofta ta de omorît
Câdă noi să nu mai dăm
La străin, necunoscut, Când nimic n’ai dobândit.
Codrul nostru nu-i de jaf, La topor spre-a ne lovi!
Er’ simbria ce-a primit,
Să-l slutâscă un topor, Un fier rău şi blăstămat, Să nu mai crescem duşmani,
Cu, blăstăm ş’a cheltuit.
Când o vrâ să-l fac praf, Un duşman afurisit, Nici cu 4^6, nici cu ani.
începând tot cu omor, N’are tată îndurat, Eşti topâre, tu, codat;
Câdă el de n’ar avâ, N’are fraţi, n’are surori, Mai bin’ te-ai fi prăpădit „Dâr să crescem luptători,
Nimic n’ar putâ strica! De mumă s’a lăpădat, Cu codiţa ta cu tot, Nâmului mântuitori,
Ş’a sburat ca fumu ’n nori. Că nu face nici un ort! Şi să crescem codru des
fÎT De voinici tot pe ales.
Unde el se va sfârşi,
Hei, dâr cin’ s’ar fi temut, Dâr nu scapi de fierul rău,
Nimeni nu mai pâte soi. De-a fost rău din vâo în vâc,
Că câda toporului Nu te scapi nici în mormânt;
Ori-ce rău îşi are lăc.
Ce dă limbă ăstui mut, Numele său strămoşesc, PlătescI giaba birul greu
E un fiu al codrului ? Nume mare de vitâz, Şi n’ai pace pe pământ, Braşov, 15 Iulie 1899.
Pare-mi însă, că-i din flori Pe un nume păsăresc Când ai tăi mereu se vând I. fDariu.
Şi nu are frăţiori! L’a schimbat într’un năcaz. ' Şi de tine n’au bun gând.
Cel ce are grije de A p ă a m a r ă „Francisc losef“ care de mai bine de 20 ani se trimite în tâtă lumea şi este recunoscută ca siugurul
ătatea sa, să bea mijloc natural salin purgativ. Acâstă apă se pâte căpăta pretutindeni.