Page 67 - 1899-07
P. 67
Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 157.—1899.
Să nu-mi răspundă nimenea, că da Despre beţii. pentru combaterea acestui flagel al cji femeiei sale; „Dragă Linţo, eu mă duo
va vedâ poporul ăst-an ce ’i spun eu la omenimei. în străini după ceva parale, dâr te rog,
încheerea şofilei, apoi la anul nu mai vine Astfel Francia, între altele, a cât oe ’ţl-o fi mai bine să-mi telegrafezl, ca
Stricăciunile rachiului.
la înolieere ! Cu asta se pot mântui numai adus o lege aspră, prin care orî-ce să ştiu şi eu, oă îţi este mai bine* .
4
(Fine).
cei leneşi său răi. Unde învăţătorul e om beţiv, ce se zărea pe stradă, era su Şi într’o bună diminâţă pornesoe bie
deplin, el va soi lega tot-deuna interesul Suntem seracl, acesta este ste pus la o pedepsă în bani. Germania tul Ţigan în lume. Merge ... merge, pe
poporului oătră şcfilă, căci părinţii vor veni reotipul cuvent de scusă, când ne a înfiinţat chiar spitale, unde se drumul de ţâră, cam o jumătate de cji, nu
negreşit, când vor sci, că acolo copiii lor cere cineva se contribuim pentru vindecă beţivii. Anglia şi alte state mai când colea, pe când sârele îi era pe
au să-şi arate sciinţa şi isteţimea, — şi un vr’un scop cultural, pentru ajutora au înfiinţat societăţi de temperanţă de-asupra capului, aude, că sîrma dela te
om aduce pe altul, şi altul pe celalalt, şi rea vr’unei instituţiunî, pentru spo (de cumpătare), cari în curend nu legraf sună...
învăţătorul va ave cui vorbi. rirea vr’unui fond, orî pentru vre-un mărau sute de mii de aderenţi; chiar „Aoleo cjice Ţiganul, „femeia mea este
44
Să probăm numai. Să folosim împre scop filantropic Suntem seraci, dă Rusia, patria vutcei, îngrijată de sănătfisă şi fuga cu pălăria în mână lângă
44
jurările. Să seim unde pe ce cale trebue rile sunt mari, trebuinţele-s multe, proporţiile uriaşe, ce a luat acesta stâlpul dela telegraf. Aştâptă bietul Ţigan
bătut. Rând pe rând, acjl un pic, mâne câştiguri puţine, d’abia putem s’o patimă în unele ţinuturi ale vastului aici, pănă când sfirele mai era de două
mai mult, nici vom băga de semă cum am urnim de pe o c[i pe alta, necum imperiu, a rărit numărul crâşmelor, 8nliţî sus, dâr degâba aştâptă, căol nu-i
înaintat şi înflorit, — şi un mijloo forte se mai ajut şi pe altul. a subţiat tăria rachiului şi a pus mo pică nici o telegramă în pălâriă. Intr’aces-
ducător spre acest scop îl văd eu în dările Eu die> că impositele indirecte, nopol asupra lui, aşa că în cârciu- tea âtă, că vine un Român pe acolo şi-l
de sâmă asupra stării şcfilelor la încheerile banii ce-i cheltuim de gbba pe fu mele dela sate nu se vinde, decât vede pe Ţigan stând cu pălăria în mână
anului şcolar, cum s’a făcut la Selişte. dulii, pe lucruri netrebnice şi pe în sticle sigilate. lângă stâlp, şi-l întrâbă : „Ce faci acolo, măi
Să facem asemenea! beutură sunt neasemănat mai mulţi Intre Români încă s’au aflat Ţigane ?“
TJn înv. vecin. şi mai grei, decât aceia, ce-i dăm pe bmenî luminaţi, cu dragoste cătră „Taci din gură românico, nu vecjl, că
lucruri de preţ şi folositore. neam, cari prin scrieri amănunţite telegrama îmi vine , striga Ţiganul.
44
O mică socotelă ne va lumina despre stricăciunile provenite din be- „Dâr măi „Piralo , cfi Românul că
44
ce
Wj iteratură.
şi în acbstă privinţă: Intr’o comună ţiă au îndemnat pe 6menî la cum tră Ţigan : „Nu mai aştepta telegrama aici,
Pilele acestea a apărut „Partea a Vl-a românescă de 200 familii (cam ca păt şi păstrare, i-au îndemnat şi au du-te la postă în oraş .
44
Din Memoriul lui losif Sterca Şiuluţiiî nostră), se dicem că fiă-care familiă stăruit de s’au înfiinţat icî-colea şi „D’ai departe, măi românico ?“
44
de Cărpeniş , membru fundator şi membru cheltuesce dh ic pe beutură, pe ra la noi societăţi de temperanţă, cari „Ia aşa cam în 5 minute eşti acolo l
44
Q
în comitetul „Asociaţiunei pentru literatura chiu, numai 5 crucerî una peste alta, după cum vedem din rapbrtele ce le „Aoleo, să rup papucii pănă acolo !“
şi cultura poporului român etc. Sibiiu, numai 5 crucerî. Intr’o di cheltuesc aduc când şi când 4i are e Ţiganului i-a fost departe să mârgă
u
l nostre,
Tipografia lui "W. Kraft, 1899. Prin pu- cu toţii 10 fi. Intr’un an se vin 3650 progreseză în mod îmbucurător. 5 minute, dâr a sta o jumătate de cji de
blicaţiunea acesta — care se estinde pe fl. In 10 anî 36,500 fl. Incheiând acest tractat, scos din giaba, nu i-a părut mult.
295 pagine, tipar condensat, volumul având scrierile unor bărbaţi de valbre şi
Pe aceeaşi basă socotind pe toţi V. L. Tereblecea.
format 8° mare — domnul losif Sterca din propriele mele observări, nu pot
Românii din Transilvania, la 400,000
Şiuluţiă face un preţios serviciu litera- să isprăvesc fără a pune în vedere
de familii, toţi la un loc dau pe cf,i
turei nostre istorice. „Memoriul partea Onoratei adunări generale a acestui I 0 L T E Ş I D E T O T E .
14
pe rachiu 20,000 fl., într'un an 9,300,000
VI, care cuprinde 16 capitole, este o con despărţământ, că tocmai ar fi tim
fi., în_ cţece ani 93 milione.
tinuare a „Memoriului* d-sale, din care 5 pul, ca însu-şî despărţământul să ia
4
Etă capital naţional, etă avere
părţi au apărut deja, şi după-cum se in asupră-şî acesta delicată afacere, să Din viaţa Papei Leo XIE1.
românescă, asverlită de noi săracii
dică la finea lucrării de faţă, va urma şi caute căile, mijlăcele şi modalitatea Cu ocasia ultimei bfile a Papei, doc
în foc, fără se ne aducă vr’un folos!
partea Vil-a. Deşi o parte din publi- cea mai potrivită, după care şi pe torul său Lapponi a publicat, cu permisiu-
Dar afară de acestea, cine pbte înaltului său pacient, în revista latină din
caţiunea acâsta a apărut prin cjiarele şi teritorul acestui despărţământ s’ar 44
socoti pagubele, ce le produc bă Roma „Yox urbis , un articul, oare a pri
revistele române de dincfice, materialul ce pute înfiinţa o societate de tempe cinuit o vie sensaţiă, căci conţine o mul
lele, ce se nasc din rachiu? Cine se
14
cuprinde „Memoriul partea VI-a are cu ranţă contra beuturilor spirtuâse. ţime de amănunte asupra vieţii intime
socotâscă dilel© pierdute prin crâşme,
atât mai mare valfire, ou cât d-1 Şuluţiă strării corporale a Papei. Profesorul La
stand guri căscate cu căţele pe me
dă într’un volum rodul muncei sale literare poni ajunge în articolul său la conclusia,
sele murdare? Cine se mai soco- A n e c d o t e . că Papa Leo, presupunând că nu va mai
într’un limbngifi avântat propriu autorului,
tescă paguba provenită din lenea şi fi cuprins de o bfilă acută, pfite spera, că-
âr din materialul, ce tractâzâ, transp^ă pe (Despre Ţigani). va atinge vârsta de o sută de ani. La
trândăvia, ce o învaţă în crâşmă?
lângă originalitate, un viu spirit de obser- Ţiganul viclen. Leo XIII însuşi acesta e mai mult decât
Când altor ămenî le arde inima
vaţiune şi multă cunoscinţă a fimenilor şi o speranţă, e o convingere neclintită; ast
de lucru, beţivii îşi omără vremea Odată întră un Ţigan într’o prâvăliă fel nu de mult a dis cardinalului Mateiu,
împrejurărilor, cari au jucat rol în epoca
în crâşmă. Cine mai păte socoti în şi dice : „Boerilor, puneţi aici pe masa 5 care-1 felicitase pentru înfâţiţarea sa bună:
agitată a anilor din şi după revoluţiune.
fine pagubele, ce fac criminalii îm zloţi şi veţi vedâ, că din 5 veţi ave 100, da, sper că mai duc încă dece anişori...
Notăm, că broşura de faţă s’a publicat în
pinşi de rachiu, şi pagubele din mâ numai vă rog să-mi daţi şi mie măcar o Profesorul Laponii istorisesce, că el
500 esemplare şi servesce şi ca întregire visitâză pe Papa în fiă-care di, adeseori
nia, din certe, din bătăi şi din ju piţulă din ei, dâr tot-odată să închideţi
şi adaus la biografia lui Avram Iancu. chiar de două ori, diminâţă şi sâra. 1 Vita
decăţi? Dăr paguba cea mare na ochii şi să nu i deschideţi, pănă ce nu voii!
Preţul ei este de 1 fi. 25 or. esemplarul, diminâţă are loc între firele 9 şi 10
ţională, că tot acolo în crâşmă Ro cjice eu !*
plus 10 er. porto. Se vinde la librăria Lapponi se informâză mai întâii! la cei dim-
mânul se dejosesce a-şî vinde drep La acestea boerii scot paralele pe în prejurul Papei despre cum a petrecut acesta
W. Krafft în Sibiiu. D-nul Şuluţifi dă-
tul de alegător pentru câte-un cuiu trecute din buzunar şi le pun pe masă, nfiptea. Decă răspunsul e favorabil, Lapponi
ruesoe 200 fi. din preţul broşurilor pentru nu mai întră la el, ceea-ce consideră, ca semn
de rachiu ? apoi închid ochii cu toţii. Atunci Ţiganul
„Casa naţională®, er restul pentru alte bun şi-l bucură mult: aşa dâr ne merge
Din tăte acestea se vede apriat, vădând, că boierii au închis cu toţii
scopuri filantropice. Recomandăm publi- bine !... Despre sine, Papa vorbesce în
cumcă rachiul este isvorul răului, el ochii, puse mâna pe cei 5 zloţi şi o în prima persfină a pluralului. Când
oului nostru cu t6tă căldura acâsta valorfisă
tîmpesce mintea omului, pentru el luâ la sănătfisa, fără să-şî fi luat mă în decursul unei intrevederl mai lungi aţî-
publicaţiune.
îi suge străinul sângele şi puterea, car un rămas bun dela boerii păcăliţi. pesce, el tresare de obiceiii şi întrâbă cu
adâncă părere de rău: nu cumva am dor
ca şi o lipităre, el cufundă pe creş Boerii ne mai putând tinâ ochii inchişî,
Producţiunl şi petreceri. mit!?... Dela ultima bfilă, moţăiala acâsta
tin în întunerec, în sărăciă, în lipsă, unul dintre dânşii desohise ochii mai cu
se întâmplă des şi din causa acâsta audi
Concert şi petrecere cu dans se va aran- în miseriă, — cu un cuvent, cel mai rând şi se uitâ sâ vadă suta, dâră rău s’au enţele au fost mărginite. O escepţie for-
gia în 10 August n. c. la casa parochială mare duşman al Românului este ra păcălit boerii, că nu-1 mai văcjurâ nici pe mâză totuşi corpul diplomatic şi episcopii
din Sasarî, cu ocasiunea adunării generale chiul. Ţigan şi nici oei 5 zloţi... chemaţi din alte ţări, cari adeseori trebue
să aştepte chiar 14 cj.il© pentru sfertul de
a Reuniunei învăţătorilor români gr. cat. Interesant şi vrednic de amintit *
câs cât durâză audienţa, ce i-o acordă
Sătmăreni din dieoesa Oradii-marl. aici mi-se pare sfatul ce-1 dă un be
Ţigannl la aurar. Papa.
Comitetul arangiator: Gavril Barbul ţiv fiiului său. ÎCtă ce am cetit în Pănă înainte de a se bolnăvi, Papa
mare propietar, Alesiu Pop paroch, pre tr’un călindar: Un Ţigan întrâ odată la un ceasor se scula forte de diminâţă, dâr acum nu
şedinţi ; Dem. Mureşian preot, Const. Puş nicar, şi dice; „Domnule, ce minuni sunt se mai sefilă decât între 8 şi 9 şi ia în
„Fiiul meu! De voesol se-ţl fie tot-
44
caş învăţător, v-preşedinţî; Andreii! Pelle acestea de pe păreţi? ... Bine înţeles Ţi tâii! ou bătut, apoi se plimbă puţin la bra
dâna sete, — fii beţiv ;
paroch, oassar; Georgiu Zach înv., con ganul na mai văcjuse niol odată ceasuri... ţul servitorului său; în urmă se duce în
de voesol sâ-ţl sparii prietenii, — fii cabinetul său de lucru, unde pune să i-se
trolor; Theodor Irimias înv., secretar. Ur- Oiasornicarul îi răspunse:
beţiv şi sâ scii, oă nimeni nu te va putâ cetâscă corespondenţa, clarele, etc., dâr
mâcjă alţi 60 de membrii în comitet. „D’apoi nu vecjl tu, că sunt orolfige!“
suferi; acâsta nu durâză de cât cel mult trei sfer-
* de voesol să fi sârao, — fi beţiv, şi „Măi ! D’apoi mult or fi mai mân- de firă. La firele 11, primesce pe cardina
oând lighifinele alea! Şi dău ai d-ta co lul Rampolla în biblioteca sa privată, lo
In Oraviţa corul vocal român gr. or. curând vei ajunge la sapă, de lemn;
conaşule atâtea parale, să cumperi la tfite cul său de predilecţiune.
va arangia sub conducerea d-lui G. Jianu de voesol sâ-ţl mfiră femeia şi copiii Aoum în sesonul căldurilor, Papa se
0 producţiune în beneficiul fondului său, în de ffime, — fi beţiv, şi sâ scii, că nici şfi- de mâncare?* duoe adesea şi în grădinile Vaticanului,
44
1 August n. c. Programa constă din 7 recii nu vor găsi, ce să mănânce în casa ta; „CumpărăţI şi tu unul îi cjise ciasor- dâr abia se pfite spune, că face vre-o miş'
punote bine alese. După producţiune joc. de voescl să trăescî la bătrâneţe cu nicarul, „şi vei sci când e prâncjul®. care. El e scoborit pe scări într’un fotolii!
■Intrarea: Looul I.: 60 er., loc II.: cerşitul, — fi beţiv; „Lasă-mă în pace, cjise Ţiganul, că eu jos aştâptă o trăsură, cu care Papa se plin?
bă pe aleea mare.
40 cr., loc III. (de stat) 30 cr. de pesfină. de voescl să-ţi ticăloşescl corpul, — ştiu când e prâncjul: atunci când îmi este
La fira 1 stă la masă, şi aprfipe nes
* fi beţiv, pentru-că beţia e mama tuturor fome... Şi apoi ce să mai oumpăr şi să-l
chimbat în fiă-care di masa i-se compun
bfilelor; ţin pe mâncare, n’am eu dfiră destulă ne
Corul vocal gr. cat. din Oravila rom, din friptură tocată, un bulion tare, două al
de voescl să mănânci bătăi, să vii voie cu nevasta şi copiii, să mai port grije buşuri de cu crude, în totul mâncare ffirt
va arangia Marţi în 1 August n. c. o pro
acasă cu capul spart, cu costele rupte, cu şi oeasului ? tt puţină, cb^r cât se pfite hrănitfire şi de întări
ducţiune sub conducerea d-lui Ioan Bogdan,
fisele sfărîmate, — fii beţiv, că vei isbuti; * tfire. Intre mâncări bea vin tare. După mas
învăţător. Producţiunea constă dintr’un con se odihnesce puţin ; între firele trei şi patr
de voescl, în fine, să-ţi perdl sufletul Ţiganul la telegramă.
cert şi representarea a două piese teatrale, primesce câte-va audienţe private, apoi. '
— fi beţiv, şi-ţi vei încuia împărăţia ce
6r la urmă joc. Un Ţigan era ffirte sărac, pe lângă că plimbă puţin prin odaie, pune să i-se c
riului. tâsoă câte ceva, âr la 7 mănâncă. La fire]
Intrarea; ' I. loc de şeclut 50 cr., II mai avea şi o ciurdă de copii mici, âr
8, cel mult la 9, Papa se culcă. Cu tfi*
loc de şecjut 40 cr., III. loc de stat 30 or. De altfel încă de mult bmenî biata nevastă-sa era tot bolnăvicifisă, aşa
nopţile căldurfise, sfântul părinte dfirn
Venitul curat e destinat pentru fondul luminaţi şi îngrijiţi de viitorul nea că bietul nu-i putea susţinea din ceea ce bine mai multe fire; chiar şi după mai
şcfilei gr. cat. de-acolo. mului omenesc, ba chiar state pu câştiga el. Văcjend Ţiganul, oă nu mai are el ar voi să-şi prelungâscâ repaîisul, d'
ternice, au luat măsurile de lipsă ce le da la ai săi de pâncare, <Ţ într’o doctorul Lapponi nu-i dă voie.
se
