Page 70 - 1899-07

REDACŢIUNEA, „gazeta* iese în floare tji.
Aâiiiistr'diinnei ţi Tipogralia. Abonamente pentru Austro-Unearia:,
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 TI., pe şăse luni
6 fI., pe trei luni 3 fl.
iScrisori ne francate nn N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
«a primesc. Manuscripte Pentru România şl străinătate:
nn se retrimet. Pe un an 40 franol, pe s6se
IUSERATE se jînmoso la AD- luni 20 fr., pe trei luni l6 fr.
HIHI8TRAŢIUKE In Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
ormătftrole Birouri de anunolurl: Se prenumeră la tote ofl-
In Viena: S. Dukos Naohl. ciele poştale din întru şi din
Kax. Auneofsld JtEmerloh Lcsnor. afară şi la d-nii colectori.
Holnrloh Sohalek. Rudolf iflosoe. Abonamentul pentru Braşov
A. Oppellka Naohf. Anton Oppellk.
XnBndapeota: A. V. Qoldbor- Sdmmistrafiunea, Piaţa mart
şor, Ekstoln Bornat. In Ham­ T6rgul Inului Nr. 30, etagit
bare: aarolyl <1 Uenmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şiet
PREŢUL INSERŢIUNILOrt : •> «a luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. i
riă earmond pe o colonă 6 or. ohm* «cwTOa anca was Cu dusul în casă : Pe tn si
şi 30 or. timbru pentru o pu­ uzkxtcrt nmra&B luau uccoa tm 12 fl., pe 6 luni 6 fl., p> trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
v. a. său 15 bani. — AtAt abo­
după tarifă şi învoială. namentele cAt şi inserţiunile
RECLAME pe pagina a B.a o sunt a se plăti înainte.
seria 10 or. său 30 bani.
Braşov, Lnnl-HarţI 20 Iulie (1 August}. 1899.

J)in cftusa s-tei sărbători diurni nu va sorţii acestei biserici românesc! fără
cercărilor de a fl contopiţi în ori şi-ce nea de 27 a Congresului unguresc
apără pănă Mercurl săra. „organism strein de dreptul seu public, romano-catolic, terminându-şî lucră­ de soirea şi consimţământul poporu­
„vie acele încercări din orî-şi-ce rile şi-a făcut raportul seu. In acest lui ei credincios.
Pregătiri de atentat. „parte' . raport, semnat de contele Iuliu Sza- Despre acâsta suntem în clar cu
1
7
Protestul acesta a primit sanc­ par} şi de raportorul Dr. Hovanyi, toţii. Este însă neapărată trebuinţă să
De doi ani de cţile, de când ţiunea sa, precum seim, prin faptul că găsim şi un pasagiu, în care se spune, fim lămuriţi cu urgenţă asupra paşilor
s’au început din nou machinaţiunile Românii uniţi, cari fuseseră invitaţi ca s’a desbătut şi o representaţiă întreprinşî de Arcliierei, să cunâscem
adversarilor noştri, cari sub masca a lua parte la Congresul unguresc, înaintată congresului de cătră ere- cuprinsul represeutaţiilor şi să seim
religionară ţintesc la distrugerea or­ au refusat orî-ce participare. dincioşii provinciei metropolitane de ce mai au de gând, căci — cum
ganismului autonom al bisericei ro­ Conferenţa amintită din Cluşiu Alba-Iulia şi Făgăraş, în care „şi au vedem — deja se pune în lucrare
mâne unite din Transilvania şi Un­ a mai cerut înse tot-odată, ca pro­ esprimat dorinţa*, ca se fiă lăsaţi cel mai neruşinat atentat, ce s’a în­
garia, la nimicirea caracterului ei vinciei metropolitane de Alba Iulia afară din organisarea autonomică ca­ cercat contra fiinţei, libertăţii şi a
naţional şi la contopirea ei cu bise­ şi Făgăraş se i-se asigure o organi­ tolică şi se-şî potă organisa ei auto­ drepturilor unui popor în veacul al
rica romano-catolică ungurâscă, — sare autonomică proprie şi indepen­ nomia deosebit. XlX-lea.
am cjis şi am pretins mereu, ca Ro­ dentă de ori-ce alt organism auto­ Firesce, că o astfel de repre­
mânii uniţi se urmărescă cu cea mai nomie strein. sentaţiă nu putea se aibă nici un Legea despre naţionalităţi — „în­
mare veghiare acele machinaţiunî Când conferenţa a apelat la Me- succes în deliberatiunile adversari­
periculose. In acelaşi timp se fia la tropolitul şi la ceilalţi episcop! pro­ lor românismului. Ei au şi respins’o vechită !“
înălţimea chiămării lor, apărându-şî vinciali, ca se intervină cu totă au­ pe cuvânt, că consideră a fi în in­ Tiniişora, 29 Iulie n.
independenţa bisericei şi validitân- toritatea lor la locurile competente teresul general ca toţi, cei de rit latin Era nouă(?) a d-lui Szell, cu princi­
du-şî dreptul de organisare pe basa pentru realisarea amintitelor postu­ şi grecesc, se fiă înşghebaţî şi conto­ piul „lege, drept şi dreptate*, începe a ră­
propriei autonomii. late, a avut înaintea ochilor, că ar- piţi într’un singur organism auto­ sufla şi faţă de naţionalităţi. Acest înce­
La 29 Iunie 1897 s’a ţinut în chiereii vor şi face ceea-ce se im­ nom bisericesc. Ba pe lângă spiritul put s’a făcut aici, în Titnişbra, şi încă în
Cluşiu cunoscuta conferenţa a Ro­ punea cu necesitate. Şi adecă, că cinic şi volnic, ce răsuflă din acel mod cât se pote de sincer, din incidentul,
mânilor uniţi din provincia metro­ vor comunica Congresului catolic pasagiu, pe care-1 redăm mai jos în ce urmâză, pe scurt:
politană de Alba-Iulia şi Făgăraş, unguresc protestul solemnei ai credin­ întregul seu în traducere românescă, Poporul nemţeso din părţile Bisericei-
care, luând posiţiă energică ţaţa cu cioşilor lor faţă cu desconsiderarea cei din comisiă mai au obrăsnicia, Albe, care pănă cătră anul 18S0 în t6te
tendinţele ostile ale Ungurilor, car! drepturilor bisericei române unite şi ca ignorând cu totul caracterul na­ luptele politice-electorale era naţionalist —
au iniţiat al doilea Congres pentru faţă cu ingerinţa neiertată în aface­ ţional român al metropoliei de Alba- un corb alb între (ceilalţi Nemţi din Bă­
aşa (fisa organisare a autonomiei ro- rile ei autonome. Al doilea, că vor Iulia, se vorbescă numai de „romano nat, — âr de când a început pasivitatea
mano-catolicilor, a protestat în con­ pune în lucrare neamânat realisarea catolici de rit grecesc*, cari se ţin Românilor n’a mai luat parte la alegeri
tra orî-cărei ingerinţe streine. Cre­ dorinţei de a-şî organisa biserica au­ do metropolia de Alba-Iulia etc. nici el, căci numai cu Românii dimpreună
dem a fi la loc se reîmprospătăm tonomia singură şi în mod inde­ Representaţiunea archiereilor, putea să isbutâscă, — în timpul mai nou
aici acesta parte a conclusului con- pendent. cum este indicată în raportul comi- şl-a reluat activitatea sa naţională, însă
ferenţei, pentru a-1 pune apoi faţă De atunci înse ce s’a întâmplat? siunei de 27, nu consună cu protestul numai piin comune, şi anume cu introdu­
in faţă cu aşa casele hotărîrî ale Pănă în efiua de ac]! nu seim cum conferenţei dela Cluşiu din Iunie cerea limbei nemţe^cl ca limbă protooolară
faimdsei comisiunî de 27 alesă de a procedat episcopatul român unit faţă 1897, nici cn atitudinea clerului şi în comune. Adecă, ca să informez corect,
congresul catolic unguresc. Etă din cu Congresul romano-catolic. Seim poporului faţă cu congresul unguresc aveau ei deja decretată limba lor ca limbă
cuvent în cuvent enunciarea despre numai, că i-a împărtăşit într’un mod catolic, căci nimeni în biserica ro­ protocolară, dâr notarii comunali, ce li-se
care vorbim: ore-care, de ce credincioşii nu voesc mână unită n’a considerat şi nu con­ impuneau, despreţuiau acâstă limbă, folo-
„Conferenţa declară solemn, că şi nu pot se ia parte la lucrările sideră congresul unguresc, ca un for, sindu-se per abusum exclusiv de „limba
„stă firm pe basele de desvoltare ale congresului unguresc. încât privesce care ar avâ se opineze seu se decidă statului* nepricepută poporului, şi astfel,
„dreptului istoric al bisericei române stăruinţa dorită, cu scop de a do­ asupra dorinţelor şi postulatelor Ro­ natural, „domnii* notari introduceau adesea
„unite şi ţine neclintit la condiţiunile bândi organisarea propriei autonomii, mânilor uniţi. Ceea-ce se face şi se lu- la protocol cu totului tot întortochiate con­
„de esistenţă ale acestei biserici: nu seim nimic. In intervalul acesta creză în acel congres şi în comisiu­ clusele representanţelor, vorbă scurtă : co­
„independenţa, caracterul ei naţional ro• lung nu seim se se fi ţinut vre-o nile lui nu pote privi biserica ro­ miteau grave abusurî...
„mânesc şi instituţiile sale răsăritene. In adunare bisericescă, care se se fi mână unită, şi n’are nici o valore Din acest motiv poporul, ca să p6tă
„urmare enunţă, că credincioşii acestei ocupat de acesta gravă eestiune. Nu­ faţă cu ea. controla el însu-şl conclusele representanţei,
„biserici nu pot lua parte la lucră­ mai cu vre-o doue luni înainte, ea De geaba se eşofâză der contele a început a deoreta de nou limba germană
rile unui Congres autonomie comun s’a discutat mai mult incidental în Szapary şi scţî. Nici ei, cu tot con­ de limbă protocolară, voind prin asta a
„cu biserica catolică de ritul latin, câteva sinode protopopescî. gresul lor, nici nimeni pe lumea esebide total „limba statului* din protoco-
„şi de-odată protesteză in potriva în­ Acum înse ce vedem ? Comisiu- asta, nu va pute se decidă asupra lele şedinţelor representanţelor lor.

FOILETONUL „GAZ. TRANS*. acâstă constatare a nostră, consecinţa lo- fiă ea de ori-ce categoriă. Altă esplicare acesta de transformare se numesce etimo­
gieă-scienţifică, precum deja asemenea s’a raţională psihologică nu esistă. logisare poporală, er formele limbistice da­
accentuat mai sus, va fi fără îndoială să Ce este etimologisarea poporală, în ce torite acestei tendinţe şi trecute prin acest
Doina si daina. admitem dintre cele două forme românescl, constă ea şi cum se petrece acest proces proces de transformare, portă numele de
daina şi doina, drept prototip forma daina de transformare, am arătat cu altă ooa- etimologii poporale. Drept ilustrare voiţi
De
şi prin urmare să considerăm forma doină siune ). De astă-dată voesc să constat numai aduce câte-va esemple nouă pentru am­
1
Nicolae Sulicâ.
drept o variantă posteribră modificată a atât, că etimologisarea poporală în genere, bele categorii de etimologisare poporală.
— F i n e . — prototipului daina. ca tbte procesele limbistice-psihologice, să Etimologia poporală în sensul mai
V. petrece inconsciu, în mod spontan, fără re-
Nu ne rămâne deci, decât să cerce­ larg al cuvântului, e orl-ce adaptare româ­
Cu prima parte a problemei, ce ne-am tăm, care a fost motivul şi mai ales modul flecsiune, fără premeditare, 6r în special, că nescă a elementului străin, obscur său de
propus, suntem aşa-deră în clar. Hipotetica de transformare al prototipului original caşurile de etimologisare poporală, aşa-dâra o formă mai neobicinuită, fără considerare
origine a cuvântului daină său doină din- daina în forma de provenienţă mai recentă etimologiile poporale pot fi clasate în două la aceea, dâcă esistă seu nu vre-o legătură
tr’un prototip absolut necunoscut, ba am doină. categorii, după cum forma cea nouă, eti- de sens între cuvântul adaptat şi între
pută cjice neesistenţ al limbei dacice, fiind Lucrul la tot caşul trebue cum va es- mologis&tâ e sprijinită, seu nu şi de înru­ forma românâscă, oare i a servit de model.
eu desăvârşire eschisă, stadiul actual al cer­ plicat, căci în graiul viu vorbit nici o direa de sens cu acel cuvent, după a cărui Transformările de felul acesta, formâză
cetărilor comparative libistice folcloristice schimbare, nici o transformare nu se în­ formă s’a modelat forma cea nouă modi­ prima clasă a etimologiilor poporale. Etă
ne impune, precum s’a documentat în cele tâmplă numai aşa, în mod accidental, său ficată. câte-va esemple. Damască se numesce nn
premergătore, cn necesitate scienţifică iden­ printr’un capriţ al eventualităţii, . ei tote Este peste tot o tendinţă a poporu­ fel de mătase cu desemnurl, său cu flori,
tificarea cuvântului nostru „daina* cu îşi au motivele lor, tote se petrec după lui, de-a nu lăsa isolate anumite cuvinte adusă mai înainte din Damasc. Acelaşi cu­
„daina* litvanică, deci să-l considerăm drept anumite principii, decă le-am putâ numi străine simţului său ca formă şi în parte vânt însă ne întâmpină şi sub forma ada-
un împrumut al limbei românesc! din graiul aşa, dâr nu logice, ci psihologice. In caşul şi ca sens, şi în consecinţă de-a căuta să dea mască, ca şi când ar fi o derivaţiune din
Litvanilor, cari singuri dintre t6te limbile, nostru de faţă, pornind tocmai din consi- acestor cuvinte obscure o înfăţişare cât mai Adam. Din ungurescul berek s’a făcut ro-
cu cari au venit Românii când-va' în con­ deraţiunî psihologice, nu numai că am pute românescă, şi decă se pbte şi un sens cât mânesce berc (pădurice), după analogia for­
tact, posed o formă daina, analogă, ba chiar fi aplecaţi să admitem, >der trebue să admi­ mai acomodat şi accesibil lui. Procesul mei românescl deja esistente berc (cu coda
identică ca formă şi ca sens. tem, că forma românescă doină nu este de­ scurtă, fără codă; compară ung. birka, biă
') Vedi în special „Gaz. Trans." 1898. Nr.
Luând drept premisă fundamentală cât un product al etimologisării poporale, 106--HG. cu lâna scurtă şi oreţă, pol. bierka, biă tur-