Page 72 - 1899-07

Nr. 158—1899 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3

atât ve vrednic, ca nâmul din care te tragi; a renascerii lor culturale. Acesta e şi stâ- Alegere de deputat în Haţeg. Alal-
limbâ dulce şi armoniosă, ca limba maicei gul nostru. 1 tăerl s’a făcut în Haţeg alegere de depu­
tale; oraş atât de frumos, ca sătuţul în care Să facem dâr acestui steg un loc de
ai văcjut lumina dilei şi unde ai copilărit; cinste în cercul familiei nâstre; să-l atâr­ — 19 (31) Iulie tat. Unicul candidat, preşedintele tribuna­
loo sfânt, ca şi căminul părintesc căruia năm de amvonul bisericei; să-l aşecjăm pe Serbarea-Petofi. Eri s’au făcut în lului din Braşov Alesandru Ponori, a fost
44
te închini smerit. catedra şoblei; să-l înălţăm în fruntea tea­ Sighişora mari serbări „patriotice în amin­ ales cu unanimitate. Ponori este „liberal
44
Acâsta simţire are o putere supra- trului ; fâlfâitul lui să însufleţâscă pe poeţii tirea poetului maghiar Al. Petăfi, care îna­ şi guvernamental.
omenâsoă, o putere, care ne eopleşesce su­ şi pe toţi cei ce ţin în mână condeiul, pe­ inte cu 50 de ani a căc}ut în lupta dela
fletul şi ne subjugă mintea, o putere, care nelul şi dalta; să-l ducem în tote petre­ Necrolog. Joia trecută s’a săvârşit
dă sbor nădejdei şi euragiîi voinţei nostre, cerile nostre; să-l purtăm tot în sufletul Sighişâra. Din incidentul acesta foile un­ în cimiteriul Sf. Vineri din BucurescI în­
o putere, cărei ne supunem cu fală. Pu­ nostru, ori unde am merge şi ori ce am guresc! publică articull ditirambici asupra mormântarea rămăşiţelor pămâutescl ale
terea acesta se numesce : consciinţa na­ face; să-l arborăm pe piscul munţilor, să-l poetului, care a schimbat lira cu sabia, ca domnei Irina Ioail Yasilescu, născută Po-
ţională. vajă toţi din tote părţile şi să se adune să combată în tabăra lui Bem contra aus-
Oonsciinţa naţională ne spune, oe sun­ sub el; pentru el să trăim şi murim, şi mu­ triacilor şi oştilor auxiliare muscălesol. poviciii, decedată în diminâţa cjile de 13
tem şi ce trebue să fim; ea ne deştâptă rind să lăsăm ou limbă de morte urmaşilor Iulie v., după o scurtă suferinţă, în etate de
mândria de nâmul din care ne tragem şi noştri să-i rămână veoîuic credincioşi. Bătrânul romancier Jokai M. a scris o apo- 28 de ani. Condolenţele nostre cele mai
ne arată, ce avem să facem, ca fii vrednici * teasă, pe oare o vedem publicată în mai adânc simţite mult întristatului soţ, surori­
0
ai nemului; ea ne învaţă să ne iubim multe cjiar , unele chiar în frunte. In apo- lor răposatei: Elena Mureşianu, Victoria
Mărâţă privelisce aoâsta, văzând pe
graiul, obiceiurile, portul şi tot ce-i al teosa acâsta Jokai nu se sfiesca a t^ioe, că Şeicărescu şi tuturor rudeniilor. Fiă-i ţărîna
nostru: să nu le dăm pe câte comori sunt toţi la lucru pentru cultura naţională. adl „toţi cetăţenii sunt liberi şi fraţî . O
u
în lume; ea ne dă curagiul, ba chiar ne înfăţişarea satelor de-odată se schim­ fi, — dâr „libertate şi „frăţietate ungu- uşoră şi memoria binecuvântată!
44
44
poruncesce, să ne înfăţişăm tct-dâuna şi bă. Casa cea mai frumosă e şcbla, o droie Paseri veninose. In primăvara anu­
pretutindeni oeea ce suntem, ceea-ce vrem de copii întră veseli, întâmpinaţi de învă- râscă! Ideia acâsta o vedem accentuată şi lui acestuia, precum se anunţă din Roma,
să rămânem. ţătorl harnici. Flăcăi cetesc gazete şi bă­ în articolii elogioşl ai fiarelor maghiare.
41
Istoria veourilor ni-e mărturiă, că trânii ascultă. Bărbaţii se duc în biblioteca „Bud. Hirlap se bate în piept şi strigă s’a întâmplat în mai multe rânduri, că
44
poporul cu conscinţă naţională n’are să se ambulantă să-şi câră cărţi de cetit scrise cu emfasă, că „în patria maghiară n’a fost âspeţii s’au bolnăvit în diferite birturi după
-târnă de nimic. Poţi să-l isbesci cât de anume pentru popor. Fetele şi nevestele şi nu este deosebire între Maghiar, Valah, mâncare. Un asemenea cas s’a petrecut
crud, tot n’ai să-l strivescl; poţi să i pui câte lucrâză pentru exposiţiă, sub conducerea Sârb, German, Slovac eto. etc., ba „Peşti acum de curând în Neapole. Din întâm­
stavile, tot n’ai să împedecl înaintarea lui; unei coconiţe eşită din internat. Er colo 44 plare între ospeţl a fost de faţă şi un me­
poţi să-l nedreptăţesol cât de volnic, tot este o întrunire culturală, un tîner dela Naplo are chiar nemodestia de a-şl începe dic, care a însciinţat caşul momentan au­
n’ai să poţi opri avântul l u i ; căci con- universitate, care-şi face vacanţele în sat, artioulul său cu cuvintele „Petofi va fi săr­
.sciinţa naţională e soutul, care 1 apără, şi ţine poporului prelegere din cele ce-a în­ bătorit mâne de naţiunea maghiară unitară torităţilor. Cercetându-se mâncările din os-
tăria, care-1 scote biruitor din tote pri­ văţat la scoli. indivisibilă , înţelegând aici pe tote po- pătăriă, s’au aflat între ele şi nisce păsărele
44
mejdiile. La oraşe fruntaşii, ca nisce fraţi de numite uocellino mult căutate în Italia.
cruce, dau umăr la umăr, şi propăşirea face pârele din ţările coronei St. Ştefan. —
Volnioia pote sâ-i râpâscă tot, să i Cum li-e obiceiul, fac şi din acest prilej Pasările fuseseră otrăvite cu sublimat de
facă rob, să-i stîngâ chiar viaţa; dâr nu-i minuni. Vorba ce-i conduce este: „Totul pen­ arsenic. Lucrul se esplică aşa, că pasările
putere în lume, care să-i cuprindă inima tru cultura naţională'*. In fie-care casă cel pu­ politică şi încă politică şovinistă provocă- aceste să vânâză în cantităţi fdrte mari; o
şi sufletul, care să-i năduşe simţirea şi să-i ţin câte un cjiar românesc. In deosebi da­ tore de rassă.
;
sugrume consciinţa naţională. mele sprijinesc călduros literatura naţio­ parte din ele se pregătesce ca friptură,
nală. Er casinele tote au câte o bibliotecă, Sfîrşitul crucerilor. Orueerii vor fi altă parte se prepară ca obiect de lux pen­
* în care găsescl tote scrierile bune ro­
Datoria fruntaşilor ori cărui neam mânesc!. scoşi din circulaţiune cu diua de 31 Decem- tru înfrumseţarea pălăriilor. Acestea din
vre 1900. Ofioiilor de dare li-s’a impus, să urmă, pentru ca să se conserve mai bine,
este dâră a deştepta, a înrădăcina şi a La uşa bisericilor este o cutiă, cu
14
desvolta consciinţa naţională. O munoă inscripţia: „Pentru cultura naţională , un­ administreze în fiă-care lună cruoerii in- se prepară cu arsenic. Aşa a ajuns apoi
aoâsta, la care trebue să ia parte toţi, câţi de fiă-care aruncă bucuros obolul său. In curşl în visteria centrală, unda sunt prefă­ din greşelă otrava şi în pasările destinate
ţin să fie vrednici de cinstea obştâscă, dând şcoli altă cutiă, spre acelaşi scop, în care cuţi în piese de câte 2 bănuţi. Dela 1 Ia­ pentru bucătăriă.
cea mai bună parte a puterii lor. Şi cine băeţii şi fetiţele cu fericire îşi pun bănuţii. nuarie 1901 însă crucerii nu vor mai fi
este acela, care s’ar retrage, când mama, In familii toc asemenea cutii te întâmpină, nicăirl primiţi. Musica militară va concerta mâne
■când naţiunea, îi cere sprijinul? Nu-i da- şi cine ar pute refusa pe cocona, când te sără, Marţi, în grădina otelului „Pomul
toriă mai sfântă, decât aceea faţă de sân­ poftesoe să dăruescl ceva! ? Te duci la Episcopul croat Strossmayer pe­ verde , eventual în pavilionul de sticlă. In­
44
gele tău; nu-i mulţumire mai dulce, decât restauranturl, ori la oteluri romrnescl: pre­ trece de cât-va timp la băile din Eohits trarea 30 er. începutul la 7’/ ore. In pro­
aceea, că ţi-ai împlinit acesta datoriă; şi tutindeni găsescl pa masă cutia. Burlacii, 2
nu-i mândriă mai înaltă, decât aceea, că şi cari n’au nici casă nici masă, der se în- (Stiria). ţ>ilel© trecute s’a dus la el o de- gramă mai multe cântări românesc!.
tu ţi-ai dat'ajutorul la ridicarea neamului tău. truesc totdeuna la acelaşi birt, şi-au pus şi putaţiă de 100 persone, al cărei orator, de­
Acesta uriaşă şi dumnedeâscă muncă, în mijlocul mesei o astfel de cutiă, ca să putatul croat Kiepach, a salutat pe episco­
ce frământă neamurile, se face prin răspân­ aibă între dânşii un altar la care să se în­ pul Strossmayer, ca pe părintele culturei Revistă externă.
direa culturei. Cultură de jos şi pănă sus, chine şi care să le facă bucuriă. slave, care a pus basâ academiei croate,
etă temelia cea mai tare pentru a-se clădi Şi nu este nici o petrecere, unde şă­ închiderea conferenţei de pace»
pe ea viitorul unei naţiuni. Cultură, âtă ce galnice fete cu ochi seducători să nu te prin crearea unui fond de 50,000 fi. dă­ Alaltăerl delegaţii conferenţei din Haga au
.aVem să propoveduim noi neîncetat. supună unui plăcut bir pentru cutiă. ruiţi de episcop. Strossmayer răspunse forte ţinut ultima şedinţă plenară. In şedinţa
Şi nu este nici o nuntă, în care „jo­
Cultura însă numai atuncia pote să 44 mişcat şi a sărutat de repeţite-orl pe ora­ acâsta s’a primit definitiv învoiala referi-
pătrundă în măduva fiiinţei poporului, nu­ cul miresei să nu se danseze pentru outia tor. S’a dat apoi un banchet şi s’au ridi­ tore la tribunalele de arbitrii aleşi. Oonfe-
meai atuncia pote să prindă acolo rădăcini culturei naţionale. cat toaste în onorea lui Strossmayer.
vânjose: decâ e potrivită firei lui, felului Şi nu este nici un botez, fără aoâsta renţa apoi s’a închis. Şedinţa de închidere
său de cugetare, trebuinţelor sale şi tra­ cutiă. Se şi umple cu vârf; părinţii, năna- Ce lipsă era? Ce lipsă era, ca fa­ a fost publică. Cu ocasia acâsta s’a făcut
şii, ba si frăţiorii, toţi cinsteso ou plă­
iului său. milia de curând decedatului protopop ro­ cunoscut, că procesul verbal provăcjut ou
cere ...
Ori ce încercare de a-i impune alta Şi astfel unii dându-şl talentul, alţi mân gr. cat. din Tetiu, Ananiă Hossu, să clausulă, a fost subscris de t6te puterile,
cultură, e numai o perdere de timp şi de obolul său braţul: tinerimea cu rîvnă căl­ tipărâscă anunţurile funebrale şi în limba învoiala referitore la tribunalele de arbi­
parale, o siluire păgubitore, care-ţt ame-
când în urma înaintaşilor obosiţi, — norii maghiară? Ananiă Hossu a fost protopop trii au subscris’o 16 state; convenţiile pri-
ţesce capul şi în cele din urmă te alegi vremii posomorite se risipesc şi se ivesce
.cu nimica; întocmai precum nu poţi să- curcubeul unui viitor senin. român şi nu slujbaş unguresc. Pentru-ce vitore la răsboiele pe uscat şi mare le-au
■măna ori ce sămânţă îu ori ce pământ, La zarea lui îmi pare că văd ridi- dâr i-se batjoeuresce memoria prin rene­ subscris 15 state, din 17; tot aşa au fost
‘Căci acesta nu încolţesoe sămânţa, şi în cându-se, ca din poveşti, şi Teatrul Ro­ garea naţionalităţii, de care aşa seim că, subscrise de 15 state şi declaraţiunile re­
loc de rodul dorit — te trezesci cu po- mânesc ... Ananiă Hossu nu s’a lăpădat? feritore la întrebuinţarea bombelor şi car­
iomidă, ştir şi scăeţi...
Şi cuprins de-o negrăită fericire, ea tuşelor oprite. S’a cetit apoi scrisorea re­
Prin urmare, singura cultură priin- cel ce şi-a vădut visul cu ochii, cad în Distincţiunea ministrului comun ginei Ţerilor-de-jos, adresată Papei, în oare
miosă pentru un popor, menită să-i între în genunchi tremurând şi înalţ spre cer gla­ de resboiu. Ministrul comun de răsboiă
fire, singura, pe care o pricepe şi care pote sul meu slăbit: 0 regina îl r6gă să dea sprijinul său moral
•să-l ridice, este cultura naţională. — Acum slobotjesce, Domne, pe ro­ I Kringhammer a împlinit cjil !® acestea 50 operei conferenţei. După acesta preşedin­
Cultură naţională 1 Aceste sunt cuvin­ bul t ă u . . . de ani de servicii! în cariera militară. tele Staal accentua, oă opera conferenţei
tele, ce popârele tinere au să le scrie pe Salutându-vă cu stimă şi dragoste Din incidentul acesta Maj. Sa i-a dat titlul nu e desăvârşită, însă e siuoeră, practică şi
stâgul cu care pornesc în marea mişcare frăţâscă, deschid adunarea generală! de baron. înţeleptă. Contele Mănster, delegat german,
a mulţămit preşedintelui Staal pentru con­
ducerea luorărilor conferenţei. Vorbirea de
In loc de patraohir, cum e în grecesce; etimologia poporală din daina, eu unul Ori cum ar fi, singura esplicare raţio­ încheiare a rostit’o delegatul Ţărilor-de-jos,
■.rujmâlin (ruje, mălin) în loc de rosmarin; sunt mai curând aplecat s'o clasez în acâsta nală psichologică a formei doină este, să o de Beaufort. El a accentuat, oă deşi confe-
sântirimb ) sub influinţa adjectivului sânt a doua grupă a etimologiilor poporale, de­ o considerăm drept o variantă posterioră renţa n’a realisat visurile utopiştilor, totuşi
3
:în loc de ţintirim ; saltea, ca şi când te ar cât în prima categoria. Tonul fundamen­ a prototipului daina, variantă trecută prin ea a desminţit negrele precjioerl ale pesi­
sălta din turc. selte; şoricică seu şoriciâică tal al dainei nostre e duioşia, e acel timbru prooesul de transformare al etimologisârii miştilor. pişe, că couferenţa va da un pu-
în loo de săricică (sare de arsenic), pentru specific doios, pe care poporul îl esprimă poporale, fie ea de ori ce categoriă. Ori cla­ ternio sprijin guvernelor în tendinţele, eu
oă se dă şorecilor ; sugară, sugar etă în loc acll prin tipicile cuvinte de dor şi jale, âr săm forma doină în prima grupă ori în a cari vor să resolve cestiunea reducerii ar­
de ţigară şi ţigaretă, pentru-oă sugl din ea; odinioră prin sinonimul acestora doiu. Esis- doua categoriă a etimologiilor pop. — şi pote mărilor.
zavragiu în loo de zavergiu (dela zaveră) tând odată acesta intimă legătură între mai mult ne apropiăm de adevăr, dâcă vom Francia şi Germania. Un redac­
sub influinţa lui javră şi zarvă. Tot aşa s’a doiu, doios, duioşiă şi între daină, fiind în admite o comună conlucrare a motivelor tor al fiiarului rusesc Novoie Vremia“ a
v
născut în fine forma poporală lăcrămaţiă inima şi cugetul poporului român noţiunea enumerate în ambele caşuri — după stadiul avut o întrevedere ou un însemnat diplo­
în loc de reclamaţiâ, pentru-că de fapt de daină nedespărţită de noţiunea doiti şi actual al cercetărilor limbistice atât e mat franoes asupra stării aotuale a relaţiu-
bietul ţăran numai după multe umblete şi doios, e aprâpe mai mult ca probabil, că aprope incontestabil, că forma mai re­ nilor dintre Germania şi Francia. Diploma­
lacrimi vărsate îşi pote reclama dreptul aceste cuvinte au fost acelea, cari au in- centă doină în raportul său cu forma daina, tul france9 a constatat mai întâia, că Fran-
său ); âră locaş în loc de lăcaş (ung. lakâs), fiuinţat şi au schimbat înfăţişarea originală nu pote fi decât o etimologia poporală din cesii sunt bine dispuşi pentru Germania,
4
44
locuinţă în loc de lăcuinşă, locueso în loo a cuvântului daina, prefăoându-1, în doină, prototipul de origine litvanică „daina . Etă împăratul Wilhelm II a promis să sprijine
de lăcuesc (ung. lakni), asemenea e o ni­ indicând acum deja şi prin forma sa ca­ der resolvată şi a doua parte a problemei, planurile francese în Egipt şi a şi trimis o
5
merită etim. pop. datorită influinţei cuvân­ racterul său doios ). oe ne-am propus în mioul tractat de faţă. notă precisă ambasadorului său la Constan-
tului loc. Dixi.
6 J Doină nu stă în nici o legătură cu şerb. tinopole, în care se dau acestuia instruc­
In ceea-ce privesce forma doină, ca dvojnice, dvojnica, dvojice. fluer, flaută ciobănescă ţiuni să sprijine interesele francese. Parti­
cu ,2 ţevi,’ vechiă bulgar dvoî, duo, bini, dvoinO mus (compară ung. udvar, curte.) Nu stă nici hi- dul anglofil din Paris a fost acum cu de­
3 ) Frâncu — Candrea. Românii din munţii duplus,. dvoina dyas, precum voesce Cihac (Dio. potensa D-lui A. Densuşian ,Ist. lit. rom. pg. 168,
apuseni pag. 10B. etym. II pg. 98), căci înainte de tâte grupul ini­ Nota), că doina ar fi o formaţiune curat româ- săvârşire bătut de diplomaţia germană. E
de aşteptat, ea în curând să se încheie uu
*) Pentru sens să se compare sinonimele ţial dv- al elementelor slave sS simplifică îu limba nâscă din doiu (dolium), din simplul motiv, că în
aranjament între Francia şi Germania cu
aceluiaşi cuvânt; jalbă din jale şi plân^ore din românescă în v-, precum e d. e. în vornic din v. limba românescă peste tot nu esistă nici un sufix
-verbul a plânge. bulg dvorlniku, com<js palatii, din dvof, aula, do- derivativ -nă. privire la cestiunl de politică colonială şi