Page 73 - 1899-07
P. 73
Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI- Nr. 158.—1899.
prin care se vor acorda folose Germaniei. cantitate mai mică între conşcolarii res ceputul la 2 ore d. a. In cas de timp ne lentă memoriă, care-i permite să poves-
pectivului seu respectivilor elevi.
In tot caşul ministrul Delcasse lucrezâ ou favorabil petrecerea se va da în sală. Pen tâscă diversele episdde ale lungei sale asis
zel în acostă, direcţiune. Se pote, ca înţele Ce privesce vestmintele, superioritatea tru mâncări şi beuturl va fi angajat ospă tenţe. El păstreză cu evlaviă uniforma sa
pentru împedecarea luxului, va introduce o
gerile cu privire la afacerile coloniale, să tar. Intrarea: de personă 1 fl., de familiă de lăncer şi pbrtă cu mândriă medalia S-ta
uniformă eftină şi bună, der pe încetul,
fiă numai o piatră de încercare şi ca ele fără îngreunarea părinţilor, aşa că fiâ-care pănă la 3 membri 1 fl. 50 cr. Suprasolvi- Elena. Trăesce într’o odăiţă fdrte modestă
să fiă urmate şi de alte înţelegeri forte se- elev va purta vestmintele sale de acuma, rile se vor chita pe oale cjiaristică. în etagiul al 3-lea, în strada Jagckonska
riose. Diplomatul franoes nu crede imposi der vestminte nouă nu-şl vor pute procura, din Cracovia.
bilă o nouă triplă alianţă, care să cuprindă decât de forma şi felul celor designate de
superioritate. Procurarea se va face său di ft.V JBî U® ii.
Rusia, Germania şi Francia. £ut*sul la toursa din ţ?îena.
rect de cătră părinţi, seu prin mij'ociretv
superiorităţii. Un veteran de ai lui Napolean. Din 29 Iulie 1899,
Turcia .şi Albanesii. Se anunţă din
6. Părinţii sunt avisaţl, că pentru Câţi mai trăesc încă dintre veteranii cam
BucurescI, că guvernul otoman a cerut gu Renta ung. de aur 4% • . . .118.95
eventualele stricăciuni făcute de fiii lor paniilor lui Napoleon I. Unul există la
vernului român să interclică pe teritoriul sunt răspunzători, şi vor avă să le reboni Renta de corone ung. 4%. . . . 96.30
român congresul, pe care Albanesii vor fioe. De sine se înţelege, că pentru lucru Cracovia. Se numesce Vicent MarkievicI impr. căii. fer. ung. în aur 47 °/ * 121.—
0
2
şi are 105 ani împliniţi, fiind născut la 5
să-l ţină în Bucuresol, în scopul de a adresa rile şi obiectele, ce se strică prin folosire, ■rnpr. «ăil fer. ung. in argint 4 / °/ < 100.60
1
2
0
fără vina elevilor, nu se va cere nici o Ianuarie 1793. Etă pe scurt biografia aces
cabinetelor europene un memoriu, în care Oblig. căii. fer. ung. de ost. I. emis. 120.—
desdăunare. tui veteran, care, dâcâ mai trăesce încă 18
să ceră autonomia Albaniei. Bonuri rurale ungare 4°/,......................94.65
7. Elevii se vor presenta în 1 Sept. luni, va fi vădut trei vâcurl: declinul se
st. n. înaintea superiorităţii seminariale în colului al 18-lea, întregul secol al 19-lea Bonuri rurale croate-slavone . . . 96.25
Seminariul Vancean de hăeţî. soţiţi de părinţii seu îngrijitorii lor, unde şi aurora celui de al 20-lea. In 1811, abia Impr. ung. cu premii..............................160.60
aceştia vor plăti taxele de lipsă şi vor da LosurI pentru reg. Tisei şi Seghedin . 138.95
1. Părinţii, cari voieso să-şi aşecje în semă obiectele şi lucrurile elevilor şi în verstă de 17 ani, s’a înrolat în al 13-lea Renta de argint austr. . . , . , 100.40
băeţii pe an. scol. 1899/1900 în seminariul li-se va designa mobiliarul destinat spre batalion Krakusy, format de prinţul Adam Renta de hârtie austr.................... 100.25
tinerimii române gr. cat. dela gimnasiul folosinţa elevilor. Gartoryski şi încorporat în armatele lui Renta de aur austr.........................118.90
superior gr. c. din Blaşiîi, prin acâsta sunt Blaşiu, 12 Iulie 1899. Napoleon, în timpul oând acestea străba
avisaţl, că terminul concursului de primire Emiliu Vicii! teau Polonia şi Litvania, îndreptându-se LosurI din 1860.............................. 139.25
este 15 August n. c. Cererile de primire rector al Seminariului Acţii de-ale Bâncei austro-ungară . 906.—
sunt a se adresa Prea Veneratului Con- Vancean de băeţl. spre Moscva. MarkievicI a asistat la inoen- Aoţii de-ale Băncei ung. de oredit. 387.—
sistor Metropolitan din Blaşiîi şi, ce privesce diul Moscvei, la desa3trul da la Berezina, Acţii de-ale Băncei austr. de credit. 386.25
pe băeţii, cari în anul scol. trecut nu au a îutorovăşit cu unii din patrioţii săi ră NapoleondorI.......................................... 9 55'/
fost elevi ai Seminariului tinerimii, au să Serbările dela Selişte. măşiţele marei armate în retragerea sa 2
fie instruate cu estras de botez, testimonii! epică şi a luat parte la luptele dela Lu- Mărci imperiale germane . . . 58.80
1
1
de pe anul scol. trecut şi atestat de vacci (Raport telegrafic al „Gazetei Transilvaniei. *) London visca................................. 120.62 / 2
nare. In cerere părinţii seu îngrijitorii au Selişte, 31 Iulie. Serbările adu- ţzen şi Lipsea. După căderea lui Napoleon Paris vista................................... 47.80
să-şi însemne locuinţa şi posta ultimă cu a intrat îu armata noului regat al Po Rente de cordue austr. 4% • • • 100.20
acurateţă şi să declare, că cunosc deplin nărei generale a „Societăţii pentru loniei, unde a servit succesiv în primul
11
tdte condiţiunile şi se obligă a-le împlini fond de teatru român decurg splen regiment al gardei şi în primul regiment Note italiene.....................................44.45
pe t6te. did. Sâmbătă sera la 7 bre a sosit de lăncerl. In momentul oând isbucnesce Curşuli pieţei Braşov.
2. Pentru elevi sunt a-se plăti: 4 fl. comitetul, constătător din d-nii Iosif revoluţiunea din 1830, la care ia o parte
taxă de înscriere, 120 fl. pentru cu&rtir, Vulcan, Virgil Oniţiu, I. Mihu şi G. Din 31 Iulie 1899.
vipt, luminat, încălzit, spălat şi în cas de Dima. Primirea a fost grandiosă. activă, e şef de batalion. Bancnota rom. Cump. 9.38 Vând. 9-40
lipsă medic şi medicină, 1 fl. taxă de In 1848 lupta în rândurile armatei Argint român. Cump. .46 / Vând. .47
1
scaldă, 3 fl. taxă pentru întăritul schim Totă comuna Selişte era adunată în unguresc!, care începuse răsboinl pentru 2
burilor (călcatul rufelor), aşa-dâră cu totul piaţa mare; copiii de şcolă formau independenţa Ungariei, cu concursul le Napoleond’orL Cump. 9.62 Vând. 9.55
128 fl. la an. Taxa de înscriere, de scaldă spalir. In mijloc primarul comunei giunilor poîonese. După insuccesul acestei Galbeni Cump, 5.60 Vând. 5.65
şi de întăritul schimburilor are să se plă- salută de binevenire pe preşedinte Ruble Rusesc! Cump. 126. Vând. .127
tăscă tdtă de-odată cu ocasiunea înscrie şi comitet în numele comunei. Urale tentative, MarkievicI se înroleză sub dra Mărci germane Cump. 58.50 Vend. 59 60
rii, suma de 120 fl. în 2, respective 4 rate pelul legiunilor, pe cari marele duce poet Lire turcescl Cump. 10.71 Vând. 10.73
anticipative, ast-fel că în 1 Septemvrie cu nesfîrşite. Musica intoneză imnul na Mikievicî le crease în Italia. Acesta a fost
ocasiunea presentării sunt a se plăti cel ţional. La sera de cunoscinţă multă ultima etapă a acestei strălucite cariere Scris.fo.no. Albina 10L—5% Vând. 101.50
puţin 38 fl., respective 35 fl. In cas de lume. Mare anim aţi ă.
2 rate, rata a doua se va plăti în 1 Fe Duminecă dimineţa, după servi militare. Cu totă versta sa înaintată, Mar- Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
bruar, în cas de 2 rate, rata a doua se va ciul divin, la care a asistat şi comi kieviol e forte voinic încă şi are o esce- Redactor responsabil: Gregoriu Maior
plăti în 15 Noemvrie, rata a 3-a în 1 Fe
bruarie, rata a 4-a în 15 April. Sumele tetul, o deputaţiune din popor in
aceste sunt atât de mici, incât numai pri- vită pe preşedinte se deschidă adu
mindu-le regulat şi anticipativ se poţe sa narea generală. Sala cea mare a
tisface atâtor trebuinţe, câte sunt cu sus şcolei e splendid decorată şi plină Antreprise de pompe funebre
ţinerea şi îngrijirea elevilor. Alt-fel recto de lume.
rul va fi silit să dimită pe elevii, ai căror
părinţi său îngrijitori nu-şl vor solvi ra Presidentul Vulcan ţine un ad
tele la timpul său. mirabil discurs de deschidere, plin
3. Elevii vor avă să aducă cu sine: de avent poetic şi sentiment naţio SBb •aşov, Strania IPoB-ţii Mr. Î12.
a) 4 părechl de schimburi de pânză, său de nal. Discursul emoţioneză publicul
giolgiîi, bune; b) cel puţin 4 batiste; c) 2 pănă la lacremî. Răspunde în nu (Lipit do depoul de ghete al D-nului I. SâMdeanu.)
părechl de încălţăminte şi cel puţin 4 pă- mele Seliştenilor protopretorul I)râ- Recomandă Onor. public la caşuri de mbrte, aşecjămentul
rechi de ciorapi, său de obiele; d) 1 saltea
(sac de paie) şi două lepedee (cearceafuri) ghici în cuvinte calde şi alese. — seu de înmormântare b o g a t a s o r t a t in cari tbte obiectele,
de pus pe saltea; e) 2 perinî şi 4 feţe de Din partea „Asociaţiunei pentru li atât sortele mai de rend, cât şi cele mai fine, se pot că
perinl); f) 1 ţol său plapomă şi 2 lepedee teratura română şi cultura poporului p ă t a cas preţuiri ieftine.
de plapomă; g) 2 lepedee albe de giolgiîi român“ salută Zaharie Boiu. Răs Comisiune şi depou de starturi de metal ce se pot
pentru coperirea patului (de lână şi colo punde Vulcan. închide hermetic, din prima fabrică din Viena.
rate nu sunt bune, căci nu se pote ajunge
la uniformitate); h) 1 cuţit, 1 furculiţă, 1 Se cetesce raportul comitetului Fabricarea propria a tuturor starturilor de lemn, de
lingură de metal, 1 pâhar şi cel puţin 3 şi al cassarului şi se predau comi- metal şi imitaţiuni de metal şi de lemn de stejarii.
şervete; i) 1 periă de vestminte şi 3 pen siunilor. Se cetesc telegramele de Depou de Cimunî pentru monumente şi plantici cu preţurile
tru încălţăminte; 1) cel puţin 3 ştergare şi felicitare: dela Metropolitul Meţianu, cele mai moderate.
2 pepteni, unul des şi unul rar.
dela Braşov, dela Lip ova, Arad, Ora- Representanţă de monumente de marmură, care funebre
4. Elevii vor avă provisiunea întrăgă dea-mare, Bocşa montană etc. Se proprii CU 2 Şi CU 4 cai, precum şi un cas* f urne ifos* a venet,
şi anume: a) Locuinţă în sale mari sănă-
tose. luminăse şi provăcjute cu tote cele cetesce în fine lucrarea forte intere pentru copii, precum şi cioclii.
de lipsă b) Vipt întreg, adecă dejun, prâncj santă a D-1 ui Petra-Petrescu: amintiri Comande întregi se eseoută promit SÎ îeftm, i a u
şi cină. La dejun vor avă lapte cald cu despre Eminescu, cuprincjend date asupră-mi şi transporturi de morţi m 'streiuătate.
pâne, la prâncj 2—3 feluri de mâncări, la nouă emoţionante din tinereţa poe La caşuri de morte a se adresa la
cină 1 — 2 feluri. La prâncj în cjile de dulce tului.
va fi supă de carne, carne cu sos şi mân 11—« E. T u f s e k .
care grosă eu carne, eventual zamă acră După şedinţă, comitetul face
cu carne şi mâncare grăsâ cu carne, său visite la fruntaşi. Stradele pline de
friptură cu garnitură, ăr în cjile de post lume, mai cu semă de popor, toţi
supă de legumă şi mâncare grosă, ori apoi în haine de sărbătore. Festivităţile
mâncare grăsă de legume şi mâncări gă pretutindeni cu succes moral şi ma
tite cu brânză, lapte său ouă. La cină în
cjile de duloe va fi friptură, său mâncare terial perfect. C e a m a i b u n ă b e r e d i n l u m e !
grosă ou carne, în cjile de post mâncări
gătite cu lapte, brânză său ouă. c) Spăla
tul, eventual şi întăritul schimburilor; d) P e t r e c e r i .
Luminatul în timpul recerut; e) Incâlcjitul
în timpul de iernă; f) In cas de lipsă D-l Ierouim Slăvbcă, paroch în llva
g) Soaldă căldă în timpul iernii, amăsurat la actul sânţirei iconostasului bisericei pa- „Pilsen lrpelle“,
mare, în numele senatului bisericesc învitâ
medic, medicină şi îngrijirea de lipsă;
prescriselor igienii. Afară de aceea supe roehiale, ce se va face în 13 August, n. c-
riorul se va îngriji, ca elevii, pe lângă con Ou acea ooasiune tinerimea sfcudiâsă din
trola de lipsă, să fie şi ajutoraţi în studiare. de vânzare ou paharul numai în
Ilva-mare şi jur va arangia în favorul bi
5. Părinţii în decursul anului scol.
să nu trimită la adresa său la mâna sericei o petrecerea cu joc în sala casei co Restauraţia Fleischer,
elevilor bani, ci banii să vină la adresa su munale. începutul la 7 ore sâra. Intrarea
periorităţii, care se va îngriji să le pro 80 cr. de persbnă. Ofertele se vor chita în
cure rechisitele de şcolă, cărţile şi cele public. c L e „ZBEIIESE
lalte, ce le sunt de lipsă. Asemenea nici *
mâncări să nu le trimită, căci seminariul In favorul bisericei române din Câm Braşov, strada Porţii Bir. 25.
îi proved eu cele de lipsă. Mâncările, ce 14
părinţii cu tote acestea le-ar trimite fiilor peni se va arangia în „Poduri o petrecere
săi, se vor împărţi între toţi elevii, în cas de de vară Duminecă în 6 August st. n. în
Tipografia A. Mureşianu, Braşov.