Page 74 - 1899-07
P. 74
V
REDACŢIUNEA, „gazeta* iese îi uscare iU.
?i Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
B&AŞQV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 f I., pe sâse luni
Scrisori nefraacnte nu 6 fI., pe trei luni 3 fl.
so primesc. Manuscripte N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
an m retrimet. Pentru România şi străinătate:
Pe un an 40 franol, po şâse
IB3ERATE ne primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
SSIISISTRAŢIUME în Braşov şi la
uimâtriroie Birouri de «smmolurl: N-rii de Duminecă 8 franci.
In Viona: M. Ilukos Nachf. Se prenumeră la tote ofi
tdsx. Aujanfeld *.Emerloh Lesner, ciale poştale din întru şi din
Holnrlch Sohalok. Rudolf Mosse. afară şi la d-nii colectori.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppellk. Abonamentul pentru Braşti
In Budapesta: A. V. Qoldber- Administraţiunea. Piaţa msit
Ber, Ekstoln Bornet. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagit
burg: Marclyl & LlePmnnn. I.: Pe un an 10 fl.. pe şist
PREŢUL IKSERŢIUWILUR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. EG cr,
riă garraond po o coldnă 6 or. Cu dusul în casă : Pe un ar
şi 30 or. timbru pentru o pu «Aon. H U L L X I I . 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pi tiei
^
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sân 15 bani. — Atât abo
RECLAME po pagina a 3.a o namentele cât şi insorţiunile
seria 10 .or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 159. Braşov, ffliercuri-Joi 22 Iulie (3 August). 1899.
Floricele dela serbarea Petbfl. chiotul este un voal de mătase de-o supţi-
şedintele camerei ungare Tallian în er disposiţia dspeţilor este la culme, mai
a cărui vorbire se oglindâză ,t6tă ou semă, că o tarafă bună de lăutari şi bu riine şi fineţe de paiangen, care servesce
I . sumeţia, îngâmfarea, violenţa aspi- catele escelente eontribue paterni o la po la ocasii festive, legat într'un mod parti
Maghiarii au serbat Dumineca raţiunilor şi tote rătăcirile, precum tenţarea ei. cular, simplu şi fermecător de frumos,
trecută la ţermul Ternavei, în Si- şi întreg spiritul pervers politic al Primul toast îl rostesce cu suflet emo drept podobă de cap & frurooselor Săliş-
ghişora, memoria marelui lor poet rassei maghiare predominante. ţionat de fericire prezidentul Iosif Vulcan tene. Ana şi Paraschiva Milea după multe
Petofi. Serbarea a fost strălucită, în Tallian fiise între altele: „Petofi, pentru Majestatea Sa; după densul doctorul greutăţi, nu cu puţină cheltuâlă şi cu mare
trunind pe representanţii întregei so care a fost născut Şerb, şi a purtat Calefariu, în numele Seliştenilor într’un dis isteţime, au aflat secretul artei de-a ţese
cietăţi maghiare, a tuturor facto ia început numele Petrovicî, a do curs eu fond larg istoric, închină pentru aceste mătăsării fine dela singurul atelier de
rilor vieţii publice şi literare ma vedit ea mulţi alţii prin faptele sale president şi comitet, ca pentru purtători acest fel, ce se află pănă aoum numai în-
ghiare, precum şi un numer mare strălucite, că şi cei cu sânge ames ai flamurei culturei naţionale române. Vice- tr’o singură casă în Sibiiu. Astfel ele au
de popor mai ales din Secuime. tecat, ba chiar şi cei de limbă streină presidentul Oniţiu vorbesoe pentru comuna meritul de-a fi încetăţenit în Sălişte un ram
Era firescă manifestaţia acesta pot şi trebue se se nască ca Ma Sălişte şi fruntaşii ei, ca pentru locul unde de industriă forte artistic şi rentabil, fă
de pietate faţă cu poetul adorat din ghiari, decă gustă fructele pămân viaţa naţională pulsâză mai viu şi mai su când ca sutele şi miile de florini ai Săliş-
partea naţiunei maghiare şi ea nu tului acestei patrii, se folosesc de gestiv, formând un isvor de alimentaţia tencelor, cari se cbeltuesc pe pachiole în
putea decât se fiă o viuă dovadă avantajele legilor ei şi se bucură nesecat al luptătorilor pentru cultura ro- fiă-care an, să rămână aici în Sălişte şi în
despre alipirea şi însufleţirea, cu de scutul şi de sprijinul ei“. mânâscă. Dr. Ioan Mihu (Orăştie), membru mâni românesc!.
care poporul maghiar scie se-şî De aici deduce el principiul, „că al comitetului societăţii pentru fond de
In faţa dspeţilor harnicele surori ţe-
onoreze pe bărbaţii sei, cari au avut fiă-care locuitor al ţerii, aparţină teatru, salută pe delegaţii comitetului cen
seau mătasa străvediă, servind ou t6te es-
un rol însemnat în viaţa lui. orî-cărei rasse, trebue se-şî afle mân tral al Asociaţiunii, âr d-1 asesor consisto
plicările necesare. Un pacbiol gata costă
Aniversarea morţii lui Petofi dria şi datoria de a fi un fiu cre rial Zaharie Boiu mulţumesce în numele 5—8 fl. Preţul variază după numărul fi
luată din acest punct de vedere, ca dincios al patriei maghiare şi de a Asooiaţiunei pentru frăţesea primire şi ac-
relor de aur întreţesute. O ţesătore con-
o pacînică manifestaţiă cu caracter fi în sentimente şi în lucrare una cu centuâză necesitatea armonicei împreună
fecţionâză în genere câte un pacbiol pe ji.
naţional literar, n’avea se flă privită Maghiarii “. lucrări a acestor 2 societăţi, cari aoelaşl
Condueătorea atelierului, harnica femeiă
de nimeni, decât cu acel respect, Vice-preşedintele camerei îl dă scop îl urmăresc. D-1 Georgc Dima (Sibiiu), Paraschiva Milea, mulţămind ospeţilor pen
ce-1 datorim nisuinţelor nobile cul pe Petâfi tuturor naţionalităţilor membru al comitetului sooietăţii pentru tru onorea, ce i-au făcut, a oferit din în
turale ale fiă-cărui popor. In caşul dela Carpaţî pănă la Adria, ca esem- fond de teatru, închină în sănătatea bravu demnul inimei sale calde drept suvenire
de faţă se recerea cu atât mai mult plu de imitat. Pretinde aşa-deră, ca lui comitet arangiator, care necruţând nici
câte un pacbiol confecţionat de dânsa
tact din partea aranjatorilor ser toţi Serbii, Slovacii, Croaţii, Româ o ostenâlă, cu zel mare şi cu un gust deo domnelor presidentului Iosif Vulcan şi a
bării, cu cât înse-şî împrejurările, în nii, Grermanii, se facă cum a făcut sebit a araDgiat primirea şi a întocmit fes vice-presidentnlui Virgil Oniţiu, de bună
cari s’a stins viaţa lui Petofi acum Petofi, se-şî părăsescă naţionalita tivităţile astfel, încât dspeţii şi întreg pu sâmă una dintre cele mai frumose semne
50 de ani, redeşteptau memoria tea şi se devină cu trup, cu suflet blicul au rămas încântaţi. D-1 advocat de atenţiune, ds cari atât de bogată a fost
unei epoce durerdse, când popdrele Maghiari, emulând unii cu alţiii de a Dr. Amos Frâncu (Sibiiu) toastâză pentru adunarea generală din acest an în Sălişte.
acestei ţerî au încrucişat săbiile, în ajunge la înălţimea „simţirei sale drăgălaşele fiice ale Săliştei, cari cu atâta
4
urma discordiilor seculare dintre ele, patriotice* . voiă bună şi plăcere s’au angajat a servi Concert şi teatru. Dans.
cari nici acţî nu sunt încă delăturate. De când e lumea nu s^a mai ospeţii la banchet, dând astfel cea mai fru-
De aceea a trebuit se facă cea pomenit o pretensiune atât de şu- mbsă decoraţiă pentru festiva masă. D-1 Sera la 8 câsnrl pavilonul „helveţian“,
mai rea impresiune asupra tuturor chiată ca acesta. Tallian seu mai asesor consistorial Nicolae Ivan (Sibiiu) în care fusese banchetul, era schimbat în
dmenilor de bun simţ deja modul, bine fiis vicepreşedintele camerei un vorbesoe pentru poporul săliştean, a cărui sală de concert. Fiă-oare locşor era ocupat
cum pressa maghiară s’a nisuit în gare a făcut cel mai reu serviciu cultură de minte şi de inimă esplică cu de lume, om lângă om într’o desime im
ajunul serbării a esercita o presiune conaţionalilor sei, când într’un mo adevărat reuşita strălucită a acestor festi penetrabilă ocupa spaţiosa sală, erau vre-o
asupra Saşilor pentru participarea ment atât de sărbătoresc pentru ei, vităţi. 400—500 persone în sală, şi alte vre-o 300
* persone în jurul pavilonului, cari regretau
lor la festivitate, aşa că chiar şi cei s’a silit a ridica la rangul de prin
zadarnic, că pavilonul nu-i mai pote în-
mai moderaţi dintre aceştia coceau: cipiu de stat renegarea propriei na JEJsposiţiunea şi confecţionarea
oăpea.
vom lua parte la serbare, fiind-că ţionalităţi. Discursul lui însă merită pachiolelor.
se fiice, că ea nu va ave caracter o critică mai amănunţită. Lumea aştepta cu mare încordare
După terminarea banchetului, dspeţii
politic şi deci e de aşteptat, că sen plecă în oorpore la şeblă, ca să visiteze primul debut al Peuniunei române de cân
v
timentele naţionalităţilor din ţerănu esposiţiunea de lucrări de mână ale har tări din Sălişte“, înfiinţată pe la Paşti în
vor fi nici într’un chip vătămate în Pilele dela Silişte. nicelor femei române din Sălişte. O sală anul acesta prin harnicul învăţător şi ac
decursul ei, — dâr a ne însufleţi Adunarea, generală a Societăţii pentru spaţibsă abia pote să încapă mulţimea ce tualul ei dirigent luliu Crişan.
pentru acesta serbare nu putem. Cortina se ridică. O privelişte feerică
fond de teatru român. lor mai drăgălaşe obiecte, cari îşi datoresc
Ei bine festivitatea a decurs în esistenţa neîntrecutei abilităţi a manilor se desfăşură înaintea ochilor publicului.
Raport special ol „Gazetei Transilvaniei' '.
-
t6ta liniştea, dăr nu s’a putut se nu harnice ale femeii române. Ştergare, mese La lumina albă de acetilen, un cor mândru
cadă în decursul ei cuvinte grele re Sdlişte, în 19 Inlie v. 1899. de ouline, feţe de mese, feţe de perine, de 50 persone, tdte îmbrăcate în elegantul
lative la naţionalităţi, şi la raportu Spre completarea raportului meu te dăsagl, traiste, învălitore, cămăşi şi iie, costum naţional seliştenesc, având în faţă
rile lor cu Maghiarii, cuvinte, cari au legrafic de erî adaug, că la gară comitetul pachidle, pălării, ţundre, pieptare şi cojoce, pe drăgălaşele fiice ale Seliştei, âr în rân
turburat armonia caracterului speci societăţii a fost întâmpinat la sosire de în cârpe de mire şi fel de fel de ţesături, durile din fund pe robuştii SăliştenI, —
fic literar-cultural maghiar al ani tregul comitet arangiator în frunte ou har chindisiturl şi brodării de-o rară frum- farmecă privirile publicului adunat.
versării. nicul şi neobositul său president d-1 Dumitru seţă.... Concertul se începe cu „Hora dobro
11
Introducerea a făcut’o fiiaristul JRanciu, care a adresat comitetului un căl Der cine ar pută să înşire totă mi geană , de N. Popovicî, şi „Ce faci Ioană*
Bartha bine cunoscut ca un adver duros discurs de bineventare. nunăţia de muncă, ce o produce femeia de G. Dima ; urmâză „Trei cântece popo-
sar vehement al liberei desvoltărî a După acest adaus daţi-ml voiă, D-le română din Sălişte? Noi bărbaţii suntem rale de Mendelsohn, apoi „Bradul" de
w
naţionalităţilor nemaghiare. El a vor Redactor, să-mi conţinu raportul înce lipsiţi de condiţiile aperceptive necesare Hauptman şi în fine „Nu-i dreptate nu-i“
bit ca representant al societăţii Pe put erî cu privire" la serbările din d'iua pentru de-a pute aprecia după merit aceste de G. Dima, tote coruri mixte.
tofi şi salutând pe Saşii şi depută întâiu. tesaure. Adevăraţii apreţiatorl au fost şi de Corul dirigeat de mâna dibace a tâ
ţia sârbescă, ce erau de faţă, a escla- astă-dată damele române, cari nu puteau nărului învăţător luliu Crişan a cântat
B a n c h e t u l .
mat: „Dâr fraţii Români unde sunt? să admire în deajuns bogăţia şi frumseţea peste t6te aşteptările de frumos. Nuan-
Se fi uitat ei aşa curend, că flacăra Duminecă, jiua primă, la 2 ore a fost motivelor românescl în cusături, fineţa şi sările fine, precisiunea esecutării, rotun
spiritului lui Petofi a ajutat se se banchetul festiv în pavilionul helveţian, greutatea de esecutare a pieselor espuse. jimea ensemblului, armoniile clare: tote
topescă cătuşele iobăgieilor? Pe un splendid şi cu gust decorat cu oetmă verde. Dâr toţi câţi am cercetat acâstâ esposiţiă, acestea denotau pe de-o parte inteligenta
popor liber îl împodobesce în mod La 7 rânduri de mese lungi şedeau cei şi mai cu sâmă noi bărbaţii când am eşit străduinţă & membrilor corului, er pe
mai demn recunoscinţa. Unde sunt?“ 220 participanţi, după-oe peste 100 persone de-acolo, am înţeles şi am simţit un lucru: de altă parte priceperea şi bunul gust al
După Bartha, care în modul nu au putut lua parte din lipsa de loc. că femeia română este pavăza cea mai pu tânărului dirigent, eşit din şcbla măies
acesta ridicol, cu deplină ignorare Publicul este compus din 6speţî din ternică a tradiţiei şi esistenţei nostre na trului musicei n6stre George Dima. E
s<;
a faptelor istorice, a voit se impute Bănat, România, apoi din părţile apusene ţionale, că în hărnicia ei fără de sămăn re- greu să spui, ce a plăcut mai mult din
Românilor ca crimă neparticiparea ale Ardealului, din Sibiiu'şi comitat, şi din sidă tote virtuţile ndstre, ca popor. punctele acestui concert. Mi-se pare însă,
la serbare, în loc de a recunosce. fruntaşii bravilor Sălişteni. La masă ser Eşind dela esposiţiă, comitetul şi o că nu greşesc, decă afirm, că corbna con-
că acăsta era efluxul tactului şi bm vesc bucatele 20 de fete tinere din Sălişte, parte a publicului a mers în casa ţărance oertului, atât ca composiţiă, cât şi ca ese
nului simţ al unui popor, care ţine îmbrăcate în admirabilul costum naţional lor Ana şi Paraschiva Milea primele şi sin cutare a fost piesa drăgălaşă şi de o fi -
)
la demnitatea sa, a urmat vicepre seliştenesc. Presenţa lor. face feeric tabloul, gurele ţesătore de pachiole în Sălişte. Pa , neţă rară a d-lui G. Dima „Nu-i dreptate
