Page 75 - 1899-07

Pagina. 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 159.—1899.

nu-i“, care !a insistenţa sgomotâsă a pu- egyhaz*, unde înainte cu 50 de ani s’a dat tofi: „Dâcă pământul e pălăria lui Dum- torului fapt: Supărat, că „Patria a demas­
11
u
bicului a trebuit repetată. lupta crâncenă între Ruşi şi âstea lui Bem, neZeu, patria nâstră e buchet pe ea , oon- cat amestecul neadmisibil al d-lui consul
După concert s’a dat piesa plină de în care se afla şi „Petofi. Incidental amin­ tele în ton ameninţător se espectorâ ast­ imp. rusesc Pantchoulidzew în afacerile
liaz „Idil la ţâră*, una dintre escelentele lo- tim, că în lupta acesta a căcjut şi generalul fel: „Nimenui nu-i este permis a lua frunZâ austriace şi în deosebi bucovinene, s’a pre-
calisărî ale d-nei LI aria Baiulescu, apărută în rus Skariatin lovit de un glonţ de tun. sâu flore din acest buchet, fără a fi trădă­ sentat acesta la baronul Boarguignon, ce­
11
se
biblioteca teatrală a societăţii pentru fond Generalului i-s’a ridicat aici un monument. tor . Ugron răspunZând Z' : „Da, cine se rând regulamentarea „Patriei® şi espulsarea
de teatru român. Scuse, D-le Redactor, oă Tot pe acâstă câmpiă se înalţă monumen­ atinge de buchetul pălăriei lui DumneZeu, d-lui Dr. V. Branisce, pe oare îl bănuia de
nu mai ies din superlative, dâr acest cel tul ridioat în amintirea honvezilor căduţi. acela e trădător, şi primul fulger, ce l’ar autor al acestor demăscărl sensaţionale. Tot
mai înalt grad al formaţiunii comparative In jurul acestui monument, în faţa căruia isbi, ar veni dela Săcui, al doilea de peste dela consulatul imp. rusesc aflăm, că d-1
al adiectivelor îmi este pas de pas indis­ era ridicată o tribună, s’a postat mul­ piatra Craiului, al treilea din cer, dela spi­ baron Bourguicnon a promis d-lui Pautohou-
pensabil, când descriu prestaţiunile bra­ ţimea manifestanţilor. ritul glorioşilor eroi“. — Au mai vorbit lidzew reglementarea „Patriei şi în deo­
11
vilor noştri Sălişteni. Representaţia acesta Festivitatea s’a introdus printr’o cân­ contele Eug. Zichy, făcând alusiunl la Saşi, sebi espulsarea d-lui Dr. V. Branisce. De
de diletanţi a fost una dintre cele mai tare. A urmat îndată un discurs înflăcărat despre care învăţatul german Yirchov ar atunci se caută nod în papură, ca pentru
succese din câte am văZut. Escelenta posă ţinut de Bartoh Lajos, preşedintele „Socie­ fi Z^S) că „trebue să mârgă umăr la umăr espulsarea d-lui Dr. V. Branisce să se afle
11
de humor plină a d-lui N. Roman (Berbec), tăţii Petofi din Budapesta. Oratorul apre­ cu Maghiarii . Primarul Sighişârei Wal- o formă acoperită prin lege. Până acum
11
se
rutina, talentul şi siguranţa de păşire a cia meritele lui Petofi, ca poet şi ca lup­ braun răspunZând Zi » că au venit şi Saşii n’a reuşit însă, fiind-că, după cum se scie,
11
D-nei Aurelia Popp (Smaranda), uşurătatea tător pentru idealul său, „libertatea , nu- sighişoreni să participe la sărbătorirea poe­ de aprâpe trei luni absentâză d-1 Dr. Bra­
de joc şi dicţiunea clară a d-lui Dumitru mindu-1 de repeţite ori „semiZeu“. Intre tului, deâre-ce şi ei sunt fiii patriei, iubesc nisce din Cernăuţi şi 8 săptămâni a ab­
Borcea (Oostică Roşian) şi a d-şârei Alec- altele dise: „El (Petofi) a venit să mâră şi ei patria; — închină deci pentru patriă. sentat şi din Bucovina. Se svonesce, oă d-1
sandrina Aitean (Ţinea), precum şi jocul şi aici, uumai pentru-oa cenuşa lui să facă a Cu banchetul s’au sfîrşit serbările şi Pantchoulidze-w insistă impetous, ca d-1 ba­
reproducţiunea inteligentă şi bine simţită fi maghiar pământul acesta. Figura lui de deja în acea Zi sâra cei mai mulţi au ple­ ron Bourguignon sâ-şî achite promisiunea cu
a celorlalţi diletanţi: Iuliu Orişan, Alec- bronz stă împlântată, ca un pumnal în cat din Sighişâra. ori-ce preţ. Vom vedâ .
u
sandru Palageş şi d-ra Letiţia Calefariu — mijlocul urîtelor certe de naţionalitate, însă
au creat un splendid ensemblu, care & buzele sale vestesc în acelaşi timp tuturor Nou doctor român. Din Lipsea pri­
produs o ilaritate sgomotâsă în decursul frăţietatea şi libertatea . Revistă externă. mim scirea îmbucurătâre, că d-1 Sextil Puş-
11
cariu, fiiul d-lui advocat Ios. Puşcariu din
îutregei representaţiunî. Aplause furtunose Teatralistul din Oluşiă Kovacs Gyula Flascul conferenţei de pace. Seim,
11
•şi urări sgomotâse au fost răsplata, cu care recita apoi „Apoteasa lui Jokai, dâr s’a că conferenţa de pace s’a închis Sâmbăta Braşov, a depus la universitatea de acolo
dootoratul în filosofiă cu un frumos succes.
publicul din sală a remunerat pe bravii avântat aşa de tare, încât la fine artistul- trecută. Nu se cunosce încă pănă acum în
diletanţi. actor eâ<ju ameţit. Se cjioe, că ar fi fost totalitatea sa resultatul consfătuirilor şi Golucliowski şi Ilohenlohe. Minis­
* atins, bietul, de insolaţiâ. desbaterilor din cele două luni şi jumătate, trul austro-ungar de esterne, contele Golu-
După representaţia teatrală s’a eva­ De odată s’aud strigări furtunose de cât a durat conferenţa, dâr din cele-oe s’au chomshi, va merge la Aussâe, ca să facă o
cuat sala de tot mobiliarul de prisos, pen- „âljen® din partea Secuilor. Pe tribună publicat pănă afli, reiese neîudoios, că ea visită cancelarului german Hohenlohe. în­
tru-ca să se facă loc pentru tinerimea dor­ apăru faimosul Nicolau Bartha, ca să cu­ a suferit un fiasoo, la nare nu se aşteptau, tâlnirea acâsta este considerată, ca o nouă
nică de dans, care aştepta cu nerăbdare să vânteze — cum a Zis — de-asupra osămin- pâte, nici cei mai pessimiştl politician! şi dovadă de soliditatea triplei alianţe. Se
11
încâpă musica şi să se pornesoâ jocul. Şi telor „sfântului mormânt . Şi a cuvântat diplomaţi. „Agenţia Reuter** surprinde acum anunţă tot-odată, oă Goluchowski şi Ho­
s’a început jocul cu o horă, dâr ce horă ! ou patos. „Pe câmpia acâsta a căZut lumea cu o nouă descoperire. Anume: henlohe au mai avut o întâlnire pe la în­
Era o horă mare şi mândră, cum numai înainte cu 50 de ani Petofi. Glânţele cădeau Germania, Austro-TJngaria, China, Anglia, ceputul lui Iulie în Paris.
la Sălişte o poţi vede ! La cadril au dansat... ca plâia; tunurile urlau, ca tunetul cerului; Italia, Japonia, Luxenburgul, Elveţia şi Serbia
Alegerea din Sebeş. Alaltăeri s’a
nu sciu câte păreehl... era imposibil să le potoâvele cailor isbiau frunţile vitejilor n’au semnat nici convenţiunile, nici declara-
făcut alegerea de deputat în Sebeşul-săsesc.
numeri, dâr vă pot spune, că au fost fârte- morţi; baioneta strălucea, sabia făcea să ţiunile. Turcia n’a semnat convenţiunile.
A fost ales cu unanimitate candidatul gu­
fârte multe şi nespus de animate. Peul ţîşnâscă sângele, şi peste acest aspect mon- Statele-TJnite şi România, n’au semnat con­
vernului Iosif Veszi alias Weisz. Saşii din
Hymen plana de-asupra fericitelor cete ! truos se lăsa, ca un văl, zăbranicul de jale venţiunile, decât sub reservă, apoi StateR-
11
Numele drăgălaşelor participante nu al înfrântei speranţe a libertăţii poporului . Unite n’au semnat decât deolaraţia privitâre cercul Sebeşului şi-au câştigat prin acâsta
un nou „apărător în dietă. Să le fiă
14
le pot înşira, căci îmi lipsesce o listă com­ Spune, că n’au mers la Sighişora, ca să la balâne.
de bine !
pletă a lor. Dâcă îmi va succede a căpăta plângă mârtea lui Petofi, ci să umple ure­ Procesul verbal a fost subscris prin
o listă cât de cât completă, îndeosebi a chile lumii mari ou strigătul despre „gloria urmare numai de Rusia, Francia, Dania, Adunare slovăcescă oprită. Din
11
âspeţilor esterni, o să vi-o pun la dispo- maghiară şi să mulţămâscă provedinţei, Spania, Portugalia, Svedia şi Norvegia şi Neutra se anunţă, că adunarea poporală
siţiâ pentru numărul proxim. că li-a dat pe Petofi. Răpit de momentul Grecia. Majoritatea puterilor n’a primit slovăcâscă convocată pe 30 Iulie în O.-Tura
Şi s’a făcut seră, şi s’a făcut nâpte acesta, oratorul se îndrepta spre Saşi Z'- aşa der nici ceea-ce se credea, că pâte a fost oprită, sub cuvânt, că din progra­
şi s’a făcut diminâţă pe la 4 ore, şi cu când: Vâ salut, amicilor Saşi! Popor cult constitui âre-eare succes al conferenţei. In mul adunării şi din lista vorbitorilor re­
n
asta s a sfârşit cţiua întâiu., fiind, vă închinaţi înaintea memoriei mă­ chipul acesta conferenţa nu pâte avâ va- iese, oă adunarea vrâ „să agiteze în contra
fjil. rului poet. Fiţi salutaţi şi voi, amicilor lâre practică. Ea nu numai că n’a promo­ ordinei legale şi în contra ideii de stat ma­
Sârbi, cari pe firmamentul maghiarismului aţi vat marea ideiă a desarmării, der n’a ajuns ghiar ; mai departe, că convocatorul adu­
11
Serbarea Petofi în Sighişora. ţintuit doi aştri: Damjanics şi Petâfi (Se nici măcar la atât, ca prin decretarea tri­ nării, preotul evangelic Culih, „este cunos-
scie, că Petofi n’a fost din nascere Ma­ bunalelor de arbitrii, să micşoreze numărul out ca panslavist .
11
ţfiarele unguresol sunt pline de ra- ghiar. Tatăl său fu Sârb, mamă-sa Slovacă, conflictelor internaţionale. Răsbâiele vor fi
pârte lungi asupra serbărilor de Duminecă — âr din aoest amestec de sânge sârbesc purtate şi pe viitor cu aceleaşi arme teri­ Jubileul pompierilor din Braşov.
din Sighişâra, serbări arangiate de Ma­ şi slovăcesc, a eşit Maghiarul Petofi. — Red.) bile, ca şi pănă acum, şi dâcă America în Suntem rugaţi a da loc următorului apel
ghiari în amintirea poetului Pettjti, care Dâr fraţii noştri români unde sunt? Atât Filippine, ori Anglia în Transvaal va avâ cătră dâmnele şi domnişârele din ora­
înainte ou cincl-cjecl de ani a căcjut în de curând să-şi ti uitat ei, că flacăra lui a lipsă de puşca cu glânţele numite dum- şul nostru: „In firma speranţă, că sti­
lupta memorabilă, întâmplată pe câmpia ajutat să se topâscă cătuşa iobăgiei de pe dum, ele pot să le folosecă neînpedecat, de matele dâmne şi domnişâre din scumpul
numită pe unguresoe „Feheregyhaz“. mânile lor? Decârea unui popor liber este giaba vor protesta în oontra celelalte na­ nostru oraş natal, urmând esetnplul altor
u
Spicuim din rapârtele lor următârele: gratitudinea. Unde sunt? Bartha le vorbi ţiuni, în numele umanismului. oraşe, vor căuta şi din parte-le să contri-
Din t6te părţile Ardealului şi din apoi Săcuilor şi încheiă mulţămind prove­ Alianţa chinesă-japonesă. piarele bue cu obolul lor, pentru întemeierea unui
Ungaria, Maghiarii au alergat să serbeze dinţei, că a dat Maghiarilor pe Petofi. englesesci vestesc, că între China şi Ja­ premiu de onâre al „dâmnelor şi domni-
11
memoria poetului lor. Şepte trenuri extra După recitarea unei poesii, a vorbit ponia este pe cale a-se încheia o alianţă. şârelor din Braşov, am luat şi în progra­
au sosit Duminecă în Sighişora. Din Buda­ vicepreşedintele camerei deputaţilor, Bela Un admirai şi patruo ficerl japonesi se află mul nostru un astfel de premiu. Sprijiniţi
pesta deputaţiunile au sosit cu două tre­ Tallian, care într’un discurs emfatic făcu în Peking la ministrul plenipotenţiar al de bunăvoinţa faţă de reuniunea nâstră, ne
nuri ; un tren a dus pe âspeţii din Cluşiii, politică de rassă. „Dâcă un Zrinyi Croatul, Japoniei, âr la Taku se află o mică esca­ luăm permisiunea a ne reînoi rugarea de a
âr mulţimea de Secui sosi încărcată pe un Frangepan Slavul, un Dugovics Sârbul dră japonesă, înfrunte ou prinţul Kamura, nu mai întârZia cu contribuirile, oi (ori
patru trenuri. Guvernul a fost represeutat şi, între alţii, un Petofi, născut Petrovicî, 6 va cât ar fi de modeste, noi le primim cu
despre care se Zi° i merge la Pe­
prin secretarul dela ministeriul de culte au justificat prin fapte, că poţi să te nasc! king, ca să fiă de faţă cu ocasia negociă- mulţămită) a-le depune la şeful nostru în
Zsilinszlii; representate au fost camera mag­ Maghiar din sânge mestecat, ba poţi şi rilor începute peutra încheiarea unui tra­ decursul acestei săptămâni. — Comitetul
u
naţilor şi camera deputaţilor, numărâse trebue să fi Maghiar şi cu limbă străină, tat chineso-japones. E vorba, ca China să festiv .
comitate, oraşe, societăţi şi corporaţiuni dâcă odată beneficiezi de râdele patriei, de dea Japoniei un control financiar în schim­ Despărţire ierarchică. Precum au-
maghiare, piarele ungurescl asigură, că au legile ei, de scutul, sprijinul şi apărarea bul reorganisării armatei şi marinei chi- Zim, Consistoriul din Arad va lua disposi-
fost de faţă la serbare peste 5000 de ei: atunci în direcţia acâsta numai unui nese de cătră oficeri japonesi. Se mai vor- ţiile necesare, ca în Chichinda-mare şi în
âtnenl; credem însă, că acâstă cifră este principiu îi este permis a-se validita besce, că împărătâsa văduvă a Chinei e pe Bedcherecul-mare, comitatul Torontal, să se
esagerată. aici: fiă-care locuitor al patriei, aparţină
partea unei astfel de alianţe, care ar da efeptuiâscă despărţirea ierarchică a Româ­
Printre deputaţiuni manifestanţii un­ el orl-cărei rasse, sâu naţionalităţi, trebue
Chinei mijlocul de a resista agresiunilor din nilor de cătră Sârbi şi respective să se în­
guri au putut să salute „cu bucuriă şi o să-şi afle mândria şi datoria în aoeea, că afară. Unii dintre înalţii funcţionari chinesl fiinţeze parochii române. Prin despărţirea
u
deputaţiune a Saşilor din Braşov şi pe mai şi el e fiiul acestei patrii®... Pune ca mo­ să tem însă, că un astfel de tratat de alianţă ierarchioă s’ar desgropa mulţi Români din
mulţi ţărani saşi din ţâra Bârsei îmbrăcaţi del pe Petofi tuturor naţionalităţilor şi ar deştepta bănueli la celelalte puteri, şi ierarchia serbâscă.
11
în costum naţional săsesc. Conducătorii Sa­ Zice, că acestea „numai aşa vor fi fericite , se mai temă, că din bănuelile acestea se vor
şilor însă n’au participat la serbare. Saşii dâcă vor profesa „dogma, credinţa şi con­ nasce complicaţiuni grave. Păruială pentru serbarea lui Pe­
u
11
au fost pretutindeni primiţi cu strigări de vingerea lui, şi atunci vor fi „fraţi cu noi tofi. Adecă vorba vine; de păruit erau nu­
„âljen“ şi Secuii era pe aci să-i îmbră­ (cu Maghiarii). mai să se păruiască, căci la urmă se vede,
11
ţişeze de bucuriă. Secretarul de stat Zsilinszki vorbi în SOIRILE DILEL că s’au mai resgândit isteţii „cavaleri şi
Românii nau participat nici unul. Fap­ numele guvernului şi a Aoademiei de sci- au lăsat lucrul baltă. Oaşul s’a petrecut în­
tul, că vestitul „fecior al popii din Voila“, inţă maghiară. — 21 Iulie v. tre fişpanul comitatului Heves, Kallay Zol-
11
deputatul N. Şierban, a ţinut să apară şi el După acâsta manifestanţii s’au reîn­ Confiscarea „Patriei . Numărul de tan, şi Z^ristul Fânyes Laszlâ. piaristul
u
şi să se facă „interesant * prin „cabrioleta * tors în oraş, unde au încununat statua lui Duminecă 18 (30) Iulie al „Patriei din adecă atăcase în modul cel mai vehement
1
1
lui trasă de cinci cai mânaţi de el, er în­ Petofi. Cernăuţi a fost din nou confiscat. Censura a pe fişpan, pentru-că acesta anunţase hotă-
dărăt ocupând loc visitiul său îmbrăcat în La amiaZi s’a dat un banchet de 200 eliminat cu totul următârea notiţă: „Ispră­ rîrea oongregaţiunei, de a trimite doi re-
costum unguresc, — nu valorâză nimic. tacâmuri. Aici încă s’au ţinut discursuri. vile d-lui Pantchoulidzew. Prin indiscreţiu- presentanţl la serbările din Sighişora, în
La 10 ore a. m. mulţimea a plecat Contele Karolyi Pista toasta pentru Săcui. nea unui funcţionar dela consulatul impe­ chipul următor: „Pentru aşa ceva comita­
cu alaifi şi cu sgomot pe câmpia „Feher- Citând cuvintele dintr’o poesiă a lui Pe­ rial ruseso, am ajuns la cunoscinţa urmă­ tul n’are bani; aşi pute apela contra deci-