Page 76 - 1899-07

Nr. 159—1899 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3

siunei, dâră nu o fac“. Fişpanul a plecat rea generală de cătră d-1 director al despărţă­ 214 fl. 44 cr. al despărţământului, făcându-i de tact şi cultură şi mai mult pe Români
de unde era eu o falcă. în ceriă şi alta în mântului Francisc Hossu Longin cu următârea tot-odată şi istoricul. de cătră Maghiari. Sunt convins, că nu se
pământ direct la Pesta, să câră satisfacţiune prea frumâsă vorbire: Pe urmă aduce la cunoscinţă adunării, va afla Român sătmărean cu consciinţă de
şi să se mulţămâscă la urmă, că spălătura Onorată Adunare generală! Stimaţi că adunarea generală a Asociaţiunii se va sine, care necum să sufere în casa lui foi
patriotică, ce o mâncase, n’a fost de ca­ Domni şi iubiţi fraţi! Oşteni ai unei mân­ ţinâ ăst-an la Deva şi îşi esprimă dorinţa de acele, în cari se dă loc unor necăliturl
dre armate, ce are menirea să cucerâscă
1
racter „personal *, ci „politic". şi tot-odată râgă pe d-nii protopopi şi şi insulte ca aceste, ci nici măcar în mână
numai cu arma culturii, am venit să des­ preoţi, ca să stărue în oomunele lor, ca la
Un poliţist furat. Oaşul sună cam făşurăm stindardul nostru şi pe aceste nu le va lua.
plaiuri frumâse, locuite tot de fraţi d’ai adunarea generală din Deva să se presente Dâră nu ne vom cumpăra imperti­
ciudat şi de necredut, dâr de fapt s’a în­
noştri. cât de mulţi ţărani, fiind proiectată şi o nenţe pe banii noştri proprii.
tâmplat mai clilele trecute în Maria-There-
Ce dulce, ce însufleţitor este momen­ serbare poporală; âr oa delegaţi pentru
sianopol. Făptuitori necuuoscuţl au atacat Un sătmărean.
tul, când fiii şi fiicele aceluiaşi neam, încăl­ adunarea generală se aleg d-nii A. Păcu­
pe poliţist pe dinapoi, l’au legat la ochi, ziţi de aceeaşi ardâre, cuprinşi de aceleaşi rariu şi F. Budiu.
i-au ferecat apoi manile şi piciorele şi l’au gânduri, se întrunesc cu dor şi dragoste, fii iteratnră.
Fiind ordinea de cfi eshauriată, d-nul
transportat pe un car într’o vie din apro­ ca să dea mărţuriă de setea, ce o au, pen­ preşedinte, prin o vorbire căldurosă mulţă- 11
piere, unde l’au aşezat sub un pom. A tru înaintarea în cultura lor propriă. Societatea „Şcola Română din Su­
Unde pâte fi o serbare mai înălţătâre, mesce celor presenţl pentru interesul, ce-1 ceava eaitâză. „ 0 bibliotecă de petrecere şi
doua di l’au aflat legat acolo nisce
decât când fraţi cu fraţi se întrec în a se arată faţă de Asociatiune, şi încheie adu­ învăţătură pentru tineret*, oare apare sub di­
cari treceau la lucru. Se dice, că festa i-au recţia distinsului folclorist şi academician
înrola sub mândrul steag al culturei lor narea generală.
jucat’o bietului poliţist o societate, care naţionale ! ? Despre banchet şi concert raportul S. Fl. Marian. Pănă acum au apărut trei
se întorsese dela chef, şi în care se aflau Un popor deştept şi viguros dela na­ urmâză. numeri: Loango, povestire de Fr. Hoffmann
cei mai mulţi, onoraţiorl ai oraşului. tură, aşedat de mii de ani într’o ţâră atât Un Someşan. prelucrată de T. V. Stefanelli; Răsplata, po­
de frumosă, precum este scumpa nâstră ţâră, veşti din Bucovina, adunate de S. Fl. Marian,
Mare nenorocire pe calea ferată. are drept să însătoşeze de cultură. ârnumărnl 3, pe care şi noi îl avem la mână,
Pe calea ferată Klagenfurt-Marburg, s’a în­ Drept aceea, fire-ar ori cât de muncit Amabilităţi patriotice. cuprinde scrierea „Bunacuviillţă" de I. B.
Krier, tradusă liber pe românesce de Anim-
tâmplat alaltăerl noptea o mare nenoro­ şi de ar da de cele mai mari pedecl, fiă- podist Daşchevicî. Cartea e tradusă într’o
cire. Un tren accelerat a deraiat, şi în care Român are dreptul şi datoria, să alerge Din Sătmar, Iulie 1899. limbă forte uşâră, aşa că nici nu se ob­
urma deraiării oăte-va vagone s’au desle- cu însufleţire acolo, unde s’a ridicat stin­ „Patrioţilor" noştri, născuţi şi făcuţi, servă, că-i traducere. Din punct de vedere
dardul înaintării, stindardul luminării.
.gat de tren, eăclend într’o adâncime de doi nu le vine bine la socotâlă, că noi Ro­ al educaţiunei, manualul e forte potrivit
Armata nostră nu e nici înfiorătore, pentru tinerime, fiind serios şi tratând Ges­
metri. Ultimul vagon al trenului a căclut nici nimicitâre de vieţi şi averi, ci ea ţin- mânii din părţile Sătmărene, pe cari ei le
într’o adâncime de 30 metri şi s’a sfărimat tiuni de interes, ca d. e. curăţenia, îmbră­
tesce : a desarma cu lumină, a rivalisa cu ţin deja de cucerite pentru fantasmogoriile cămintea, visitele, salutarea cu ocasia în­
total. Funcţionarul dela calea ferată Wallis producte spirituale şi a cuceri eu consciinţa
lor politice, am avut o adunare atât de tâlnirii, petreoerea, ospeţele, etc. Un esem-
fu ornorît, âr 20 dintre pasageri au fost puterii sale intelectuale! plar conţine 152 pag. şi costă 30 cr., pen­
imposantă românâscă şi ne am petrecut
grav răniţi. Oştirea nostră nu rîvnesce la comâra atât de minunat,—era tot românesoe. In fi- tru România 1 Leu.
nimenui, şi scie să preţuiască agonisâla ori *
In institutul-Pasteur din Buda­ cărui neam. ţuicele lor din Sătmar „Szamos" şi „Heti- Ceva din trecutul oraşului Su­
pesta au^fost internaţi din 15-31 Iulie a. c. Oştirea nostră oinstesce pe toţi, oarl Szemle" îşi face cutare „parlagi-jancsi" ceava se numesoe o altă broşură nouă,
112 bolnavi. Au fost inoculaţi în timpul luptă pe asemenea teren cu ea, şi se bucură glosele sale asupra petrecerilor românesol, scrisă tot de Animpodist Daşchevicî, conţi­
acesta 94; numărul actual sl bolnavilor e de ori ce progres, ce se face pe vastul câmp batjocorind mai ales portul românesc al nând date interesante din trecutul oraşului
al culturii. căluşerilor şi neuitând — firesce — a de­
de 80. Dela deschiderea institutului au fost Sucâva. Acelaşi autor a mai scos de sub ti­
Oştirea nâstră nu invidiâză, nu duş-
inoculate 11,360 persâne contra turbării, nunţa, după datina de ac}l, vorbirile ţinute
mănesce oştirile străine, der adoră şi apără par : împăratul Marc Ulpiu Traian, pre­
dintre cari în anul acesta 1157. cu bărbăţia comorile, ce le avem şi ce le în adunare de preşedinte şi alţii. legere ţinută în locaţităţile „Clubului ro­
vom mai aduna în viitor. „Patrioţii" noştri nu se pot împăca cu
Arestări în Constantinopol. O te­ idea, ca noi Românii, să ne petrecem noi mân din Sucâva" în 1893.
Sunt 30 de ani şi mai bine, de când
legramă din Constantinopol anunţă, că în *
oştirea nostră, pe al cărei steag e scris cn de noi fără dumnealor, şi mai ales fără de La Bucuresol a apărut în tipografia
(filele din urmă au fost arestate acolo mai
litere de aur: „Asociaţiunea pentru litera­ înalta lor învoire, şi încă românesce, şi să
multe persoue învinuite, că ar sta în le­ tura română şi cultura poporului român", folosim la petrecerile nostre datinele şi M. Tickes: „Carol IA, dramă naţională
în cinci acte, de Traian Victor Ţieranu.
gătură cu uneltirile Turcilor tineri. Câţî-va an de an străbate cu mândriă în mijlocul portul poporului nostru. Ei ar vrâ, ca să
dintre cei arestaţi sunt bănuiţi de a fi îm­ poporului român. nici nu respirăm fără de incuviinţarea lor Acâstă dramă constitue o lectură forte in­
părţit nisce proclamaţiunî revoluţionare da­ Câtă lumină a revărsat, câtă bunătate şi în tâte să ne îndreptăm după tutela lor teresantă. Ea se petrece în timpul răsboiu-
a adus şi ce progrese a făcut, o scie lumea lui pentru independenţă (1877—78) şi în­
torite unui pretins comitet revoluţionar cu
şi ţâra, o scie şi o simte fie-eare Român. patriotică. Ei sunt departe de-a sci, că un cepe cu espunerea motivelor de răsboiii,
sediul în Viena.
Acest steag l’am adus aici în mijlo­ om cult nu se ocupă cu aceea : că ce mă­ decurgerea răsboiului şi terminarea lui.
O capră turbată. Un curios cas de cul vostru, iubiţi fraţi şi iubite surori, acest nâncă, cum se îmbrace şi cum îşi petrece *
turbare se anunţă din comuna Deak, co­ steag îl ridicăm adl şi sub acest steag vă celalalt, ei lasă fiesce-căruia voia liberă în lu „Tipografia", societate pe acţiuni
rugăm să vă înrolaţi cu toţii, — apoi ve­
mit. Pojun. Capra unui ţăran a turbat şi a trebile sale şi-şi pretinde aceeaşi voiă li­ în Sibiin, a apărut: „Principiile poli-
niţi să chibzuim, cum să-l putem ridica tot
u
irebuit. să fiă omorîtă. Membrii întregei fa- mai sus, cum să-l asigurăm urmaşilor noştri beră întru ale sale, dela toţi şi tote. Ei cu­ tice după Dr. F. de Holtzendorf, de Teo­
ilii, 8 la număr, s’au hrănit din laptele mai cu temei şi cum să ne înşirăm la munca, getă a săvîrşi un lucru forte patriotio, dâcă dor Răcăţianu. Editura proprie. Este o carte
caprei timp îndelungat. In urma acesta ce ne aştâptâ, mai cu vrednicia. se amestecă şi se fac judecători peste noi voluminâsă, de 289 pag., format mare şi
toţi au mers la Budapesta pentru a fi ino­ Adunarea generală presentă o declar şi în lucrurile nâstre cele mai private, ne costă 2 fl., (pentru România 4 lei.) E o
de deschisă !
culaţi în contra turbării. Capra a fost muş­ denunţă sâu cel puţin se chinueso a ne carte scienţiiică de valore necontestabilă,
cată de un câne turbat, dâr ţăranul n’a Acest cuvânt de deschidere a fost pri­ batjocori. dâr după firea studiul aprofundat, e grea
dat niol o importanţă caşului. mit cu vii aclamaţiunl. Imprejurai'ea, că se află foi, fiă şi de înţeles, deşi limbagiul, ca în tote scrie­
Dup’aceea s’a ridicat d-1 protopop lo­ provinciale, cari tipăresc de aceste, şi pu­ rile d-lui Păcăţianu, e uşor. De venejare
Petrecere de veră va arangia Co­
cal Avram S. Păcurariu şi cu cuvinte căl- blic cetitor, oare sufere să i-se dea ase­ la „Tipografia" în Sibiiu.
mitetul despărţământului XXVI al Asocia- durâse a răspuns d-lui preşedinte, bineven- meni necăliturl drept nutremânt spiritual,
ţiunei, Joi în 10 August n. c. în sala de
tând şi salutând comitetul şi adunarea ge­ dovedesoe îndestul, că la aceşti omeni le
vâră a promenădii din Reghinul săsesc. Ve­ nerală şi vorbind despre scopul măreţ, ce-1 trebueso încă sute de ani, pănă ce vor în­ „ALBINA", institut de credit şi de economi).
nitul curat e destinat în favorul şcâlei con­ Filial a Braşov.
urmăresce Asociaţiunea. văţa, ce va să cfic& adevărata cultură şi ade­
fesionale gr. cat. din Reghinul săsesc. în­ Conspectul operaţiunilor în luna lui Iulie 1899.
După terminarea vorbirii s’a cetit lista vărata libertate.
ceputul la 8 âre săra. Intrarea: de personă I n t r a t e :
membrilor de pe teritorul despărţământului. N’avem de scop ou aceste şire a scurta
1 fl., de familiă pănă la 3 membri 2 fl.,
Apoi la propunerea d-lui Dr. Ales. L. Hossu, procesul de desvoltare al unor omeni, ca Numărar ou 1 Iulie 1899 . fl. 11,664.45
dela 3 membri în sus 3 fl. Ofertele marini-
se aleg pentru verificarea procesului verbal scriitorii aoelor glose, căci soiut este, că: Depuneri spre fructificare . „ 202,963.18
mâse se vor chita pe cale diaristică. Cambii răscumpărate. . . „ 176,240.61
d-nii Avram Păcurariu protopop şi Nicolae în contra prostiei se luptă şi «4©ii înzadar.
Concert militar. Corpul oficerilor Muntean preot gr. cat în Dobra. Dorim însă să le cruţăm 09tenâla de a-se Conturi curente . . . . „ 28,304.18
împrumuturi pe efecte şi
din loc va da astâdl Miercuri în grădina Urmâză cetirea raportului secretarului ocupa în viitor ou trebile nâstre, prin aceea, alte împrumuturi . . „ 18,439.20
hotelului „Pomul verde" un concert mili­ dela ultima adunare generală din Oertej, oă-i orientăm odată pentru totdâuna asupra Monetă....................................„ 8,385.98
tar. Intrarea gratis; publicul va fi bine în care d-1 raportor relevezâ activitatea cugetării şi simţirei nostre. ComisiunI, cupâne şi efecte „ 114,768.92
vădut. despărţământului şi între altele spune, că Noi, Românii, cugetăm şi simţim ro­ Bănol..................................... „ 233,249.95
mânesce, prin urmare suntem departe de-a Interese şi provisiunl . . „ 10,661.79
Asociaţiunea este invitată la Deva pe 27—28
In sala hotelului „Orient" Nr. 1, considera poporul nostru, datinele, portul Diverse...................................„ 2 204.85
August şi că comitetul cercual încă a dat
va da ensemblul Somossy din Budapesta, lui şi tâte ce se ţin de el, de inferiâre ce­ fl. 806,783.11
mână de ajutor comitetului arangiator.
începând de astă-seră, representaţiunl în lor unguresc!; noi nu pismuim nimic, ce E ş i t e :
fie-oare di. Dup’aceea se cetesce raportul cassa- este al altora, dâr limba, datinele şi portul
rului şi se aleg comisiunile pentru înscrie­ Depuneri spre fructificare fl. 185,979.33
nostru ni sunt prea scumpe, decât să le Cambii escomptate . . . „ 204,739.64
rea membrilor noi şi pentru controlarea ra-
Adunarea despărţământului VIII (Deva) obtrudem cuiva, cum fac ei cu ale lor. Sun­ Conto curent............................„ 89,935.88
pârtelor. împrumuturi pe efecte şi alte
al Asociaţiunei. tem mândri, că suntem Români şi vom fi
In comisiunea pentru înscrierea mem­ cât vom trăi, dâr după modul omenilor cu î m p r u m u t u r i . . . . . „ 10,619.50
llia-Mureşană, 31 Iulie n. 1899. brilor noi sunt aleşi d-nii: Iosif Morar, pro­ Monetă........................................ „ 9,298.62
inima nobilă nu despreţuim nici o limbă ComisiuDî, cupone şi efecte „ 21.945,36
Stimate D-le Redactor! Venit de pe topop în Dobra, şi Ladislau Oltean. In co­ şi respectăm tâtă nisuinţa nobilă la orl-ce Interese şi provisiunl . „ 966.27
valea Someşului pe frumâsa vale a Mure­ misiunea pentru controlarea rapârtelor limbă s’ar afla aceea, pe atâta, pe cât urîm Spese şi salare............................„ 2,147.17
şului, am avut ocasiunea şi fericirea a asista presentate se aleg d-uii: Serafin Olariu, din suflet orl-ce tendinţă răutăciosă. Bănol...........................................„ 256,373.38
Ia o frumOsă serbare românâseă. Acesta a preot în Branisca, şi F. Budiu comersant De vorbit vom vorbi în public şi în Diverse........................................„ 6,241.76
fost adunarea despărţământului VIII al Aso- în Zam; âr d-1 preşedinte suspendâză şe­ cercuri private—ori ne vor denunţa dumnea­ Numârar eu 31 Iulie 1899 „ 18,537.20
ciaţiunii, ţinută în 30 Iulie n. în Ilia-Mure- dinţa pe 10 minute. lor, ori ba—totdâuna adevărul şi suntem gata fl. 806,783.11
şană. Aici am putut vedâ, cum Asociaţiu- După redeschiderea şedinţei, comisiu­ a răspunde pentru el înaintea legei, dâr N. P. Petrescu m. p. Cornel G. Aiser m. p.
nea a fost în stare a aduna Românii din nile îşi dau raporturile lor, din cari reese, nu fiţuicelor dumnealor, nici aşa numitei adjunct. cassar.
depărtări mari pentru de a se încâlcii la că tâte sunt în ordine şi că s’au înscris opiniunl publice fabrioate de euristica lor. Radu I. Ârdelea m. p.
focul cultural al ei. mai mulţi membri, ba chiar şi dintre ţărani Scriitorii acelor glose, pe cât de rău- comptabil.
După terminarea serviciului divin, la s’au înscris membri ajutători. tăeiâse, pe atât şi de prâste, nu vor ajunge
care a asistat şi comitetul cercual, precum La rugarea d-lui S. Olariu, d-1 preşe­ dâră alta prin asemeni murdăriri de hărtiă, Proprietar: Dr. Aure! Mureşianu.
.şi o mulţime de âspeţl, s’a desohis aduna­ dinte dă o desluşire despre depositul de decât că vor înstrăina cu lipsa lor totală Redactor responsabil: Gregoriu Maior.