Page 78 - 1899-07

REDACŢIIJKEA, „sazeta iese în Moare fi.
44
Administraţinnea ţi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BBAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fI., pe şâso luni
6 fl., pe trei lunî 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă Z fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franol, pe şâse
IHSERATE so primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
HIKtSTRAŢIUME în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
vmnătrtrolo Birouri de snitnolurl:
So prenumoră la tdto ofl-
In Viena: M. Duios Nachf. ciele poştale din întru şi din
Hax. AuQonfeld iEmerloh Lesner afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalok. Rudolf Bosse.
A. Oppollks Nachf. Anton Oppollk. Abonamentnl pentru Braici
In Budape ota : A. V. Qoldber- Administrafiunca, Piaţa mart
per, Ekstoln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etoşit
burg- Barolyl & Llebmann. I.: Pe un an 10 fl.. pe şlet
PREŢUL IKSERŢIUHILOR : o Se­ luni 5 fl., pe trei lunî 2 fl. 50 or.
ria garmond po o colună 6 or. sa» scoo nrano mmm raa Ou dusui în casă: Pe un ar
şi 30 or. timbru pontru o pu­ Vcc» !X9AXb) iSSSSOcd BStJonâîBS nJlM BOBas mm 12 fl., pe 6 luni 6 fl.. po trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt abo­
RECLAME pe pagina a 8-a o namentele căt şi insorţiunile
seria 10 or. sân 30 bani. nunt a se plăti înainte.
Mr. 160. Braşov, Vineri 23 Iulie (4 August).

Floricele dela serbarea Fetofi.
o curată imoralitate, comisă chiar şi care le îndrumă el şi declară ca mic, ce nu ar consuna cu convingerile
faţă cu memoria acestui spirit dis­ dogmă, ca credinţă nestrămutată sale. Despre tablou însă nu are nici o
ir. tins în sînul Maghiarilor, dâcă vice­ principiul funest că, dâcăte-ai născut scire, căci în 1898, cât a fost el redactor,

Am cjis, că în vorbirea vicepreşe­ preşedintele camerei ungare cuteză pe pământul acestei patrii, eştî şi astfel de tablouri nu au fost expediate.
dintelui camerei ungare Tallian Bela a susţine, ca Petrovicî-Petăfi a fă­ trebue să fi Maghiar şi să simţi im- D-1 loan Pop Reteganul a mai spus judelui
ţinută la serbarea Petofi se oglin- cut ceea ce a. făcut cu consciinţă preună cu Maghiarul în tote privin­ de instrucţia, că cu biografia lui Andreii!
deza tâtă îngâmfarea, violenţa aspi- datoriei, ce-o avâ ca Sârb faţă cu pa­ ţele. Aici ne vin în minte versurile Mureşianu s’au ocupat mai mulţi, chiar şi
raţiunilor, tote rătăcirile şi întreg spi­ tria sa, de a-’şî jertfi tote aspiraţiu­ lui Petofi, carî înfăţişând icona po­ tinerii universitari din Pesta şi Cluşiii şi ni­
ritul pervers al Maghiarilor dela pu­ nile şi veleităţile sale naţionale sâr­ porului subjugat esclamă: „Dâcă menea nu s’a împedecat de ea până acum.
tere faţă cu poporele conlocuitore besc! pentru a îmbrăţişa cu tot fo­ i-aţî răpit libertatea, lăsăţi-l cel puţin
nemaghiare. cul inimei maghiarismul şi a muri se se găndescă asupra ei!" Instalarea episcopului Goldiş.
Cel ce va ceti acesta vorbire, pentru causa iui. In raport cu tirănia pe care a
ce-o aducem mai jos în întregul ei, Petrovicî-Petăfi n’a putut să se combătut’o poetul maghiar, cu cât Arad, 2 August 1899.
nu va pute se primescă, nepreocupat conducă de acest gând, căci atuncî este mai bună tirănia de ac|î, care Vrând a vă relata despre festivităţile
fiind, altă impresiune. şi-ar fi pierdut tot echilibrul moral pe noi Românii, Slavii, Germanii de primire şi de instalare a noului episcop
Ideia fundamentală, dela care şi ni cî-o dată n’ar fi fost în stare să nu ne lasă nicî măcar să ne gândim al Aradului, observ înainte, oă voiţi avâ în
11
pornesce Tallian în vorbirea sa este, serie pe" acel „Talpra Magyar , care asupra libertăţii nâstre pe cuvânt, vedere cu deosebire momentele prinoipale,
că patria e maghiară, că naţionali­ i-a întemeiat popularitatea cea mare că în acesta patria numai o liber­ neputând să întru în tote amănuntele.
tăţile nemaghiare, cari locuesc în ea, înaintea Maghiarilor. Nu, el atuncî tate pote fi, a Maghiarului şi că toţi Noul episcop a plecat din Oradea-
sunt streine. De aici deduce că toţi aceşti s’a simţit ca Maghiar şi numai ca numai de un sentiment se pot con­ mare Duminecă în 30 1. c. însoţit de câţl-va
streini de altă limbă ca unii, cari Maghiar şi cum-că aşa a tost o do­ duce, de sentimentul maghiar? Nu onoraţiorî. In drumul său spre Arad fu salu-
gustă fructele pământului patriei, vedesc mai limpede poesiile sale, în însemnă acesta a ne răpi nu numai tatpela diferitele gări (Cefa, Salonta, Giula,
avantajele legilor ei şi beneficiază carî lira lui a făcut să răsune nu­ drepturile, ce le are fiă-care popor Ciaba, Chitihaz, CurticI) de deputaţiunl de
de scutul şi de optimismul ei, nu nu­ mai sentimente maghiare, şi în care de a se desvolta liber după firea popor, inteliginţă şi preoţime.
mai pot, der trebue chiar se se nască a cântat numai datinile şi vieţa ma­ lui, ci de a ne răpi chiar şi patria, Trenul sosind în gara Aradului, pă­
ca Maghiari: de unde ârâşî urmâza, ghiară. care trebue să fiă o mamă bună şi rintele episcop G-oldiş fu întâmpinat aici
că datoria lor principală este de a A-l pune der pe Petofi ca „esem- drâptă pentru toţî fii ei, âr nu pen­ de membrii consistoriului aradau, de re-
11
se identifica pe deplin în sentimente plu strălucitor pentru naţionalită­ tru unii muma şi pentru alţii ciumă? presentanţii Aradului şi de o mare mulţime
şi fapte cu Maghiarii, ca singurii stă­ ţile nemaghiare, cerând ca toţi fiiî Petăfi, după ideile şi principiile de publio venit din t6te părţile diecesei.
pâni ai patriei. acestora să facă ca dânsei şi să îm­ representantului camerei ungare, a Episcopul dându-se jos din cupeu, fu salu­
Eată cea mai sfruntată îalsifi- brăţişeze cu trup cu suflet maghia­ avut o patria, fiind-că s’a făcut Ma­ tat de d-1 Dr. N. Oncu, care între altele
care a istoriei, cea mai revoltătâre rismul, este nu numai o ridiculosi- ghiar şi a fost primit fără reservă aduse aminte episcopului, că între biserică
intoleranţă, cel mai cras despotism, tate, ci, cum am arătat, chiar o imo­ în sînul acestei rasse, graţiă talente­ şi poporul credincios este o strînsă legă­
proclamat de mare şi unic principiu ralitate. Pentru-că imoral este a pre­ lor sale; Ce s’ar întâmpla însă cu tură, şi finesce dorindu-i putere şi perseve-
conducător pentru vieţa şi desvolta- tinde ca cine-va să se lapede de milionele de Români, Slavî, Sârbi, ranţă pentru a conduce la înflorire biserica
rea patriei, în numele representanţei propria sa naţionalitate, să renege carî orî cât de mult ar avâ înaintea şi poporul. Episcopul răspundând mulţumi
11
ei legale. tâte aspiraţiunile ei, să renege chiar ochilor „esemplul lui Petăfi , ar fi pentru urările, ce i-se aduc, şi rogă pe
A fi „fiu credincios al patriei şi patria ei, recuuoscând prin proce- peste putinţă omenâscă de a se tace toţi, ca împreună să lucreze şi să porte
11
14
maghiare însemnă aşader după teo­ derea sa ca patria este numai a na- şi numai pe departe „vrednici să fiă „lupta sântă, corăspumjStor autonomiei bi-
ria desfăşurată de vice-preşedintele ţiunei maghiare, că tote popârele de primiţi în sanctuarul „patriei ma­ sericei nâstre naţionale, spre binele şi în­
11
44
Tallian, a face, cum a făcut fiiul altă limbă sunt străine pe pământul ghiare ? Nu ar rămână aceste mi- florirea bisericei şi naţiunei .
măcelarului şerb Petrovicî: a te ma- patriei, şi că pentru pânea ce-o mă­ lione de cetăţeni cu totul fără de Din partea oraşului episcopul fu bine-
ghiarisa şi a te însufleţi pentru idea­ nâncă şi aerul ce-1 răsuflă pe supra­ patria, ca nisce adevăraţî iloţî şi va- ventat de cătră protonotarul lustitoris, la
lurile şi aspiraţiunile rassei maghiare, faţa lui sunt datâre a-se face sim- gabuncfi, dâcă s’ar amăgi a urma a cărui discurs P. S. Sa răspunse, că se
jertfind „tote aspiraţiunile şi veleită­ briaşe naţiunei maghiare şi a căra sfatului lui Tallian Pela şi n’ar pre­ bucură venind în mijlocul cetăţenilor cu
11
ţile nemului teu. var şi cărămidă numai pentru înăl­ feri să se considere ca fii egal îndrep­ care a trăit în pace şi armoniă, şi că „nu
Acela înse, care din Petrovicî ţarea şi înflorirea acesteia. tăţiţi ai patriei pe temeiul drepturilor lor va abusa de încrederea pusă în el .
44
s’a făcut Petofi 6re cunoscut’a vre­ Poetul Petofi însă — cu tâtă neprescriptibile naţionale ? Dela gară a plecat spre catedrală, în­
odată aspiraţiunile şi veleităţile na- rătăcirea, în care s’a aflat şi el în Patria ac.âsta este şi a Româ­ soţit de un banderiu de peste 500 călăreţi,
ţiunei sale sârbescî? De sigur, că anii revolutiunei, crecţend, că popâ- nului, a Slavului etc., locuitor băş­ înaintea catedralei, unde îl aşteptau preoţi
nu, căci la din contră cu focul spi­ rele nemaghiare, carî au stat în ta­ tinaş, tocmai aşa ca şi a Maghiaru­ îmbrăcaţi în ornate bisericescl, fu bineven-
ritului seu, cu genialitatea sa, el ar băra contrară, nu luptau şi ele pen­ lui. De aceea aceste popore nu vor tat de protopresbiterul Moise JBocşan. Să-
fi devenit fără îndoielă cel mai aprig tru libertatea lor, ci erau numai recunâsce nicî-odată, că au numai vârşindu-se liturghia, conductul a plecat la
apărător al drepturilor poporului său, uneltele 'camarillei austriace, — a datorii cătră patriă, ci vor se aibă reşedinţa episcopescă. Aici P. O. Sa arehi-
cântăreţul însufleţit al aspiraţiunilor avut sentimentul libertăţii mai des- şi drepturi, carî să le facă posibil a mandritul Hamsca bineventând pe noul epis­
acestui popor, şi Maghiarii nu l’ar voltat, decât pote ori şi care din trăi într’ânsa liber, fără a-'şî jertfi as­ cop, i-a predat cheile reşedinţei, după-care
fi putut sărbători nici când ca mare conaţionalii săi. El într’una din poe­ piraţiunile lor cele mai firescî şi îndrep­ episoopul ţinu o cuvântare poporului şi
poet al lor. siile sale cele mai frumose s’a înăl­ tăţite. apoi s’au împrăsciat cu toţii.
Cu Petrovicî-Petofi s’a întâm­ ţat cu gândul pană în sferele cele Tallian Pela, judecând după Sâra s’a dat în onorea episcopului
plat însă, ce s’a petrecut cu mulţi mai înalte ale dorului de libertate, nume, pote fi şi el Maghiar de ori­ un conduct ou torţe (200}. In numele po­
alţii înainte şi după el. A crescut cântând triumful „libertăţii univer­ gine străină şi am crede, că numai porului adunat d-1 P. Truţa saluta pe epis­
din frageda sa copilăria în mediul sale asupra tiraniei. acestei împrejurări sunt a se atribui cop, des întrerupt de strigări de „să tră-
lk
societăţii maghiare, a supt ideile, Cum se pote uni libertatea ast­ rătăcirile vorbirei sale, dâcă nu am âscă . P. S. Sa episcopul răspunse mulţă-
44
sentimentele şi aspiraţiunile ei, s’a fel mărturisită de însu-şî poetul săr­ sci, că în adevăr aceste sunt ideile, mind pentru dovecjile de simpatia, ce i-le
însufleţit pentru idealurile ei şi a bătorit acjî de toţî Maghiarii cu ce frământă acţî peste tot creerii dau credincioşii şi publicul arad an.
devenit din creştet pană în tălpi principiul despotic ce l’a desfăşurat bolnavi ai „părinţilor patriei . Lunî a sosit la Arad P. S. Sa epis­
11
11
Maghiar, ba, precum arată poe- în numele „representauţei naţiunii copul N. Popea, ca delegat din partea Me-
siile sale, şi efectul lor, chiar unul d-1 Tallian cjfcend, poporele ne­ Nou proces de pressă. Cetim în tropolitului, ca să săvârşâscă actul insta­
din Maghiarii cei mai înfocaţi, maghiare sunt condamnate dela nas- „Tribuna din Sibiiu: Ni-se scrie din Deş, lării. Era însoţit de P. O. S. archimandri-
44
Ce dovedesce acesta? Nici mai cere a se face pe acest pământ slu­ că Luni la 6rele 9 a fost citat la judele tul Filaret Musta şi încă de câţl-va mem­
mult nici mai puţin, decât, că Pe­ gile rassei maghiare şi că pentru de instrucţia dela tribunalul de acolo, scri­ brii din cler. Episcopului Popea i s’a făcut
trovicî-Petofi lipsit de-o corăspuncjă- ele iubirea de patria nu se pote itorul nostru poporal loan Pop Eetcganul, o frumosă primire la gara din loc. O nu­
târe educaţiune naţională în casa manifesta decât jertfindu-şî prin- pentru a i-se lua interogatorul într’un pro­ ni ărosă deputaţiune, în frunte cu episoopul
părintâscă, a primit în şcolă şi în tr’asta tote aspiraţiunile şi veleităţile ces de pressă, ce i-s’a intentat, ca fostului Goldiş, i-a eşit spre întâmpinare. La vorbi­
societate o crescere naţională stră­ lor, adecă totă individualitatea lor redactor al „Revistei ilustrate pentru bio­ rea de bineventare a lui Goldiş, P. S. Sa
14
ină de nemul său şi şi-a manifestat naţională? Nu admite vice-preşedin- grafia şi potretul lui Andreii! Mureşianu. episcopul Popea răspunse, că a venit cu
talentele sale în sînul naţiunei, de tele camerei ungare pentru naţio­ Acusatul a declarat, că biografia lui An­ plăcere să săvârşâscă, în looul metropolitu-
care s’a ataşat. Mărturisindu-se ca nalităţile „străine nicî măcar liber­ dreii! Mureşianu apărută în numărul 2 al lui, actul instalării.
11
Maghiar, Petofi şi-a pierdut orî-ce tatea de a se gândi, dâcă bine este „Revistei Ilustrată din 1898, e făcută de Cei doi episcop!, urmaţi de suitele
11
consciinţă naţională ea Sârb şi este orî nu _a procede pe cărarea,’ pe el, şi că în tot cuprinsul ei nu se află ni­ lor, au plecat spre reşedinţa episcopâscă.