Page 79 - 1899-07
P. 79
Pagina. 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 160.—1899.
Pe strade era adunat număros popor, aprope A urmat îmbrăcarea noului episcop Bilele dela Selişte. splendid şi peste tote aştep'ările de frumos
ca şi slaltăerl, şi numai banderiul mai iipsia, cu odăjdiile sfinte archierescl, apoi s’a făcut resultat material al adunării.
pentru-ca primirea, cei s’a făcut episcopului liturghia. In decursul liturghiei episcopul Adunarea generală a Societăţii pentru Urmeză la ordinea tjilei raportul oo-
Popea, să fiă tot aşa de impunătore, ca şi Popea ocupâ scaunul episcopesc, âr la fine fond de teatru român.
misiunei însărcinate cu esatmnarea raportului
cea de Duminecă. cei doi episcopl împărţiră poporului ana- Raport special al „Gazetei Transilvaniei". comitetului. Raportor d-1 asesor consistorial
Marţi în 1 August s’a sevîrşit ao- forâ. Nicolae Ivan.
Selişte, în 19 Iulie v. 1899.
tul instalării în biserica catedrală din piaţa Serviciul divin a durat pănă după
La propunerea raportorului i-se vo
Tokolyi. Biserica catedrală era frumos îm 11 ore. ipiio-a, a, d o u a . tâză comitetului mulţămită protocolară
podobită pe dinăuntru şi pe dinafară cu Eecepţiunî. După actul instalării au
Şedinţa a doua. pentru abnegaţiunea şi zelul desvoltat întru
verdâţă, er calea ce ducea spre altar, era urmat la 12y recepţiunile în aula epis-
2 promovarea scopului societăţii. Pentru pier
presărată cu flori. Mare mulţime de popor copâseă. Mai întâi ii s’au presentat membrii La 10 ore dim. publicul începe să se derile îndurate în decursul anului espirat
era adunat înaintea bisericei. înăuntrul consistorului şi ai Sinodului, conduşi de adune în sala festivă a şcolei. O impresiă prin trecerea din viaţă a membrilor Miron
ei ocupau loc somităţile, autorităţile, archimandritul A. Hamsea, director semi- plăcută face buchetul frumos de dame,
cari în număr neobicinuit de mare şi cu Romanul, Valeriu Bologa, Alecsandru Filip
corporaţiunile, număroşl preoţi români şi narial. La felicitările ce i-s’au adus, epis şi Toma Galetariu, adunarea îşi esprimă
credincioşi din popor, câţi au putut să în copul declara, că nisuinţa lui va fi armonia mult interes ocupă primele rânduri de
scaune. După dânsele vin domnii şi la oondolenţele prin ridicare, în special se
tre şi să aibă loc. Printre ospeţî era o de- în conducerea afacerilor bisericei. Ău urmat
urmă poporul. Sala e plină şi d-1 president eternisâză la protocol profundele regrete ale
putaţiune a comitatului Bihariei îmbrăcaţi confesiunile : protopop G. Telescu în fruntea
Vulcan declară şedinţa de deschisă. adunării pentru pierderea vrednicului mem
în diszmagyar: fişpanul Beothy şi deputaţii greco-catolicilor, preotul reformat Csesoi în bru şi cassar al societăţii, Valeriu Bologa.
din dietă Telegdy şi Balogh. Tot în disz fruntea evangelicilor, rabinul Rosenberg în După verificarea protocolului se dă
cetire telegramelor sosite dela prima şe Propunerile comisiunei pentru eserie-
magyar erau îmbrăcaţi fişpanul comitatului fruntea israeliţilor. Au urmat representanţii
Arad Fabian, vieeşpamT Dalnoky; din par armatei, deputăţia comitatului Bihor în dinţă încoce, sunt urări şi felicitări dela rea unui premiu de 1000 fl. pentru piese
Biserioa-Albă, Abrud, Cluşiă, Blaşiă, Borsec, teatrale originale, preoum şi pentru vota
tea oraşului primarul Salacz, protonotarul care se afla fişpanul Beothy, contele Stef.
Institoris etc. Garnisâna din loc era repre- Tisza, Telegedy, Orley, Fassie deputaţi. La Franzensbad şi Haţeg. rea unei burse pe sama unui tînăr, care
sentată prin comandantul general Blondein bineventarea fişpanului Beothy, care es- Urmeză la ordinea cjilei raportul co- s’ar dedioa la studii speciale dramatice,
ou adjutantul său Wachsmann ş. a. Din primâ speranţa, că noul episcop va lucra misiunei pentru revisuirea socotelilor socie după desluşirile date de d-1 vice president
partea confesiunilor era de faţă: protopopul în direcţiunea păcii şi armoniei, archiereul tăţii. Raportor d-1 Dr. Nio. Vecerdea. V. Oniţiu, care arată, că aceste propuneri
gr. cat. Gr. Telescu, preotul ev. ref. Osecsi, răspunse, cjiceod între altele, că adeseori Raportorul constată, că averea societăţii pe de-oparte nu duo la scop şi sunt pre
rabinul Rosenberg. Corpul preoţimei şi învă- âmenii nu sunt aşa de răi cum par a fi. ou 1/13 Iulie a. c. este de fl. 127,266.18, mature, âr pe de altă parte sunt în con
ţâtorimei române gr. or. ocupa loc de cele Dovadă este alegerea lui de episcop, care presintă deci faţă cu starea averei dela trazicere categorică cu statutele societăţii,
două părţi ale altarului. îl îndreptăţesce a dice, „că aşa numiţii ultima adunare generală din Haţeg (fl. — nu se primeso de adunarea generală.
Actul instalării. îndată după ora 9 estreml nu sunt nepatrioţi, cum se cjic a 118,981,67) o crescere de fl. 8284.51. Con La propunerea comisiunei adunarea ia
s’a început serviciul divin. Cei doi episcopl fi şi că prin o bună tratare se pote res stată mai departe, că socotelile, jurnalul cu plăcere la canosoinţă activitatea desvol-
w
sosiră în trăsură trasă de patru cai. Epis tabili armonia. de cassă şi totă comptabilitatea se află în tată de comitet prin instituirea membrilor de
copii au fost întâmpinaţi în pragul cate cea mai esemplară ordine. Pe basa acâsta înăredere în diferitele centre românesol şi
M’aşI estinde prea mult, dâcă a-şî vrâ învită comitetul de a continua pe acâstă
dralei de cătră arcbimandriţii A. Eamsea, ccmisiunea prppune şi adunarea votâză
ă înşir numărul tuturor deputaţiunilor. cale. Cu aceeaşi părere de bine se ia act
e
Fii. Mu ta, protopopii Miulescu, Trailescu, absolutor comitetului şi cassarului pentru
Amintesc însă deputaţiunea Reuniunei în despre înaintarea cu editarea Bibliotecei
asesorii Ignatie Pop (Arad), I. Groza (Ora- gestiunea anului 1898/99. Tot la propu
văţătorilor români condusă de profesorul teatrale. In fine adunarea votâză, la propu
dea-mare), şi de diaconii Joldea şi Vuou- nerea comisiunei se decide a se presenta
Teodor Geontea, precum şi deputaţiunea nerea comisiunei, un pauşal de cancelaria
lescu. Episcopii şi asistenţa au mers dina un proiect de budget din partea comite
clerului şi poporului, condusă de protopopul în sumă de 100 fl. anual pentru secreta
intea altarului. Aici P. S. Sa episcopul tului la fiă-care adunare generală. Se în-
Miulescu. rul societăţii.
Popea, îndreptându-se cătră noul episcop credinţâză comitetul, ca să stabilâsoă un
Recepţiunea s’a sfîrşit abia după 2
Goldiş, ’i adresă o vorbire în care dise, că termin fix pentru anul oficial de gestiune Adunarea generală viitâre, conform
ore, când s’a dat un banchet de 200 ta
mare este bucuria dieoesei văduvite, că tt al sooietăţii. Mai departe se invită comi unei învitaţiunî anteriore, se decide a se
câmuri în otelul dela „Crucea Albă . Sâra
acum şl-a oăpătat un mire nou în persona tetul, ca în decursul anului proosim să facă ţinâ în anul procsim la Abrud, având a se
a fost concert şi bal.
noului episcop. Desfăşurâ principiile pe Cor. toţi paşii necesari pentru de a încassa pre- ficsa timpul adunărei mai târejiu de co
oare se basâză autonomia bisericei române tensiunea de fl. 100 dela d-1 Dr. Nicolae mitet.
gr. or. şi sfera de activitate a noului epis Şerban, pe care acesta o datoresce pe basa Urmâză la ordinea (filei ocuparea lo
cop. Făcu amintire de neuitatul metropolit Vorbirea lui Taliian Bela. unei obligaţiuni din anul 1896. cului devenit vacant prin mortea neuitatu
Şaguna, care fu trimis de Dumnecjeu, ca Etă vorbirea, ce a ţinut’o vice-preşe Urmâză raportul comisiunei esmise lui Valeriu Bologa. Adunarea alege în co
să lupte pentru binele şi fericirea bisericei dintele camerei ungare Taliian Bela la ani pentru câştigarea de membri noi. Raportor mitet pe d-1 Nicolae P. Petrescu, dirigentul
sale. Aminti pe scurt despre alegerea noului versarea Petofi depunând o cunună în pu- d-1 Constantin Herţia. Cu încordată aten filialei „Albina“ din Braşov.
episcop şi despre hirotonirea lui. mele representanţilor din cameră : ţiune şi nespusă bucuriă ascultă adunarea După-ce se iau disposiţiunile de ve
După acâsta asesorul consistorial Ign. „închin stâgul camerei maghiare a acest bogat raport, din care se vede, că rificare a procesului verbal, se ridică d-1
Pop a dat cetire oercularului I. P. S. Sale deputaţilor, şi aduc tributul nostru de recu- s’au înscris ca membri fundatori cu câte president Iosif Vulcan şi cu cuvinte pline
Metropolitului I. Meţianu cătră credincioşii noscinţă memoriei nu numai a unui genial 100 fl.: 1. Comuna politică Sălişte. 2. Co de cea mai profundă emoţiune aruncă o
poet, oi mai ales a unui individ distins în
eparehiei Aradului pentru aşecjarea în scau muna politică Gura-Rîului. 3. Comuna po privire scurtă peste festivităţile adunărei,
virtuţile sale patriotice. Oeea-ce a scris
nul archieresc a noului episcop I. Goldiş, Petofi, a desfătat, entusiasmat şi captivat; litică Galeş. 4 Cassa de păstrare din Să ce acum se încheie, scote la ivâlă seria
cu care act este încredinţat P. S. Sa epis ceea-ce a făout el, drept o strâlucitore lişte. B. D-l Dr. Nicolae Vecerdea advocat bogată de momente înălţătore, de entu-
copul N, Popea. Getindu-se cercularul, epis pildă să însufleţâsoă pe toţi fiii aoestei în Sibiiu şi 6. D-1 Dr. Zosim Chirtop ad siasm, de intimă iubire frăţâscă şi de ade
copul Popea conduse pe părintele episcop rasse. Acum şi tot-dâuna aşa să fiă ! Căci vocat în Câmpeni. S’au înscris membri pe vărată ospitalitate românâscă, cu care bra
el a documentat, că datoriuţa şi a celor
Goldiş la scaunul episcopeso de a stânga viaţă cu câte 50 fl.: 1. Nicolae Henţiu, vii Sâliştenl au întâmpinat societatea pen
născuţi din naţionalitate străină, este: să
altbrului, prin ceea-ce actul instalaţiunei a notar comunal, Sălişte. 2. Iordachie Roşea, tru fond de teatru român. Ii servesce spre
iubescă cu foc acâstă patriă, să jert
fost severşit. Recomandă pe noul episcop fâsoă pentru ea şi în interesul ei ori Căpitan, primar comunal, Sălişte. 3. Mihail cea mai mare plăcere de a putâ constata,
bunăvoinţei poporului şi sprijinului aces- ce aspiraţiune şi veleitate! Să fi pierit Ittu, sivicultor Sălişte. 4. Petru I. Comşia, că adunarea din Sălişte a fost dintre tâte
stuia, ca sarcina ce i-s’a dat, să i fiă cu în acâstă patriă simţul integrităţii prin- comerciant, Sălişte. B. Dumitru Vuia pro adunările acestei societăţi dela 1870 încoce
oipiului stabilit prin acâstă pildă? Nu,
atât mai uşoră. In urmă se adresă din nou prietar mare, Sălişte. 6. Dr. Vasilie Bologa, cea mai strălucită şi cea mai succăsâ atât din
de o sută de ori nu! Dâcă croatul
cătră noul episcop punându-i la inimă da- Zrinyi, slavul Frangepan, sârbul Dugovics director şcolar, Sibiiu. 7. Dr. Elie Cristea, punct de vedere moral, cât şi material. Mul
torinţele de archiereu. şi alţii, şi dâcă dimpreună cu ei un Petofi secretar consistorial, Sibiiu. 8. Nicolae Mi- ţămesoe din inimă iubiţilor Sâliştenl şi ne
Noul episcop Goldiş îşi ţinu apoi vor- născut PetrovicI, au dovedit prin strălucite hăilă, proprietar în Vinerea, 9. Ioan Mol- obositului comitet arangiator pentru acest
birea-program. începu prin a spune, că fapte, că şi cei din sânge amestecat, ba dovan, vicar arohiepiscopese, Blaşiu şi 10. măreţ resultat şi declară acâstă adunare, a
chiar şi cei cu limbă străină pot şi trebue
din voinţa lui Dumnecjeu a ajuns la acâsta Ioan Oncescu, notar comunal în Răhău. cărei amintire va rămânâ neştârsă în su
să se nască ca Maghiari, dâcă gustă fruc
trâptă înaltă în biserică. Diecesa al cărei tele acestei patrii, dâcă se folosesc de avan La rostirea fiă-cârui nume publicul erumpe fletele nostre, de încheiată.
cap este, îl lâgă de cele mai frumose re tajele legilor ei, şi se împărtăşesc de scu în vii urări de „Să trăiâscâ“. Raportorul In numele Săliştenilor răspunde d-1
miniscenţe, căci încă de mic a fost încun- tul şi sprijinul ei: — atunci în direcţiunea continuă apoi cu cetirea listelor de colecte medic cercual Dr. Nicolae Galefariu, mul
jurat aici numai de prietini şi cunoscuţi. acâsta un singur principiu are să se vali- lansate de comitetul arangiator în comu ţumind comitetului pentru onorea, ce i-a
diteze în acâstă patriă, şi anume: ca locui nele din jur.
Accentua, că nisuinţele lui se vor conoentra făcut comunei Sălişte prin ţinerea adună
torii ei, aparţină orl-cărei rasse seu naţio
în împlinirea datorinţelor, ce i-se impun. nalităţi, să-’şl afle mândria şi datoriuţa, de Etă un mic prospect din acâstă serie rei aoi, şi asigură pe president şi comitet
In sensul autonomiei bisericescl, nu voesce, a fi fii credincioşi ai acestei patrie ma frumosă de colecte locale, cari denotă de neclintitul sprijin al publicului din Să
ca el singur să conducă afacerile diecesei, ghiare, supuşi neclintiţi ai regelui ei con ipima caldă şi însufleţirea idealistă a iu lişte şi jur în lupta culturală naţională, oe
stituţional în sentimente şi fapte una cu
ci oonlucrând cu factorii chemaţi spre biţilor noştri Români mărgineni Pentru o desvoltă. Mulţumind în special d-lui pre
noi, tot-dâuna dâcă se pâte mai buni şi
acesta. Model şi ideal ’i va fi Şaguna, care scurţime voiă indica numai numele comunei sident pentru înţelâpta şi obositorea con
mai distinşi, dâr nici oând nici chiar în cu
ca un Moise, a creat prin puterea sa or- get, mai mari decât noi. Un distins esem- şi suma adunată: Săcel fl. 31, Galeş fl. 25, ducere a adunărei, învită publicul să ureze
ganisătâre metropolia română gr. or. Or plu al acestei simple datorinţe a dat Pe Boiţa fl. 13. 50, Alămor fl 3, Ocna fl. un întreit „Să trăâscă!" la adresa d-lui
ganele principale ale bisericei fiind preoţii tofi! Purtarea lui să fiă moştenirea şi st âua 7.50, Aoiliu fl. 24 50, Orlat fl. 12, Mier president Iosif Vulcan. Publicul erumpe în
condueătore a tuturor naţionalităţilor nos-
şi învăţătorii, chiamă pe aceştia să crâscă curea fl. 10, Cacova fl. 27, Răşinari fl. 5,50, strigăte entusiaste şi cu acâsta partea ofi
tre dela OarpaţI pănă la Adria!. Din ce
poporul în iubirea de Dumnezeu şi de bise Apoldul de sus fl. 3, Apoldul de jos fl. 10, cială a adunărei se încheie.
nuşa lui ridice-se acum după o jumătate
rică. Desfăşură pe larg principiile de care de veac esemplul strălucitor al simţului Cârpiniş şi Reci fl. 4, Rod fl. 15, Poiana TJn estras din lista âspeţilor esterni.
se va oonduoe în desvoltarea învăţămân său patriotic; rugăciune, dogmă, credinţă fl. 27, Vale fl. 28, Sibiiel fl. 31, Tilişca fl.
tului poporal, accentuând religiositatea, ca şi convingere să fiă acesta pentru toţi cei 23, Gura-Rîului fl. 144, Topârcea fl. 4, Sibiiu: Zacharia Boiu, Dr. C. Diaco-
basă a ori-cărui progres solid. Promite, că ce vorbesc în acâstă patria limbă străină. Răhău fl. 95, Târgu-Jiu 101 lei şi 6 fl., novich, Nic. Ivan, Dr. V. Bologa, Dr. L.
Numai aşa vor fi ei fericiţi, şi fraţi cu noi, Lemenyi, familia Harşan, Dr. Beu, Dr. A.
se va ţinâ de instrucţiunile date în cercu- Rîmnio-Vîlcea fl. 29.63. Sălişte fl. 700.
âr acâstă patriă mare şi tare înlăuntru şi în Frâncu, Dr. I. Stroia, Dr. Dăian, Dr. E.
lara metropolitului şi că înaintea lui merit afară! Inâlţând ruga mea pentru deplina Resultatul final este, oă membri funda Cristea, Dr. Vecerdea, I. Papiu, I. Poruţ,
va fi numai munca şi capabilitatea, âr ile realisare în acest sens a esemplului dat de tori cu câte 100 fi. s’au înscris 6, membri pe Dr. Olariu, Silv. Moldovan, G. Dima. —
galităţile le va sbiciui fără cruţare. In fine Petofi, depun înaintea memoriei lui cu viaţă cu câte fl. 50: 10, membri ordinari Bucurescl: Familiile Greoeseu, Gejiu, Roşea,
nuna, ce a trimis’o camera maghiară a de Roman şi Nicolescu, Lăzurean, Ghiţă Pop
mulţămesoe episcopului Popea pentru os- cu fl. 5 : cam 50 şi vr’o 120 membri ajutători.
putaţilor, ca representantă a naţiunei“. profesor cu domn», I. Petrişor cu dâmna.
tenelele, ce şi-a luat, cu severşirea actului S’au încassat cu totul peste 1600 fl. — Braşov: D-1 şi dâmna V. Oniţiu, dom-
instalării. Aplause nesfîrşite sunt ecoul acestui nişora Valeria Branisce, d-1 I. Bunea pro-
