Page 80 - 1899-07
P. 80
Nr. 160—1899 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagin i 3
fesor. — Cernăuţi: Profesorul Gheorghian. blice: „Şi s’au făcut sâră, şi s’au făcut poporelor, ce locuesc acăsta parte a Europei. Duminecă în 1 (13) August la orele 10*/
2
— Oradea-mare: D-l şi d-na Iosif Vulcan, nbpte, şi s’au făout diminâţă, — sfîrşitul In împlinirea acestei misiuni, naţiunea ma în comuna Rişca.
Iustin Ardelean. — Craiova: Leonte Mol-
dilei a doua". ghiară are un aliat firesc: rassa română.
dovan, prof. Hinţescu. — Târgul-Jiu: Savu
* Aruncaţi o privire asupra istoriei şi char- Morminte veclri. Profesorul Dr. Ge-
Brătian procuror, Ilie Brătean inginer şi recze din Budapesta, de mai multe cjile
D. Ghib comerciant. — Rîmnicul-Vâlcea: I n c J i e i a r e . tei: pote fi alt mod de fericire pentru rassa
Familia Şerbănescu. română, decât frăţietatea cu Maghiarii?" face nisce săpături la vechile clădiri de pe
Astfel am petrecut, D-le Redactor,
Sebeşul săsesc: Sergiu Medeau proto- neuitatele cjile ale adunării societăţii tea Oratorul asigură, că-1 întristeză adânc moşia episcopatului din Ciucl-bisericl. Sub
presb , Zevedeiu MurSşan, Dr. Elecheş, V. capela parochială, printre mai multe altare
trale în Sălişte. Şi acum rostim durerosul orî-ce semn de desbinare şi cu atât mai
Aldea, adv. Isac. — A.-Julia: advocatul şi cioplituri vechi de lemn, afla monu
R. Patiţa. — Orăştie: Dr. I. Mihu, I. Vulcu, adio dela mândrele locuri, dela iubiţii Să- vîrtos- dă espresiune bucurei sale, cu cât mentele dela mormintele mai multor epis-
I, Do bre. — Costeiu (Bănat): preotul Cor liştenî şi dela dragele Săliştene ; simţim în în fruntea diecesei Aradului a ajun3 un copl dela Cinol-bisericl. Cel mai vechii! în
cea. - Slaşiu: profesorul Suciu. — Gura- sufletele nostre o întinerire, o reînviare de episcop, care este o pildă strălucită, că
■rîului: familia I. Manta, d-na Crişan, d-şora puteri latente, o vigore crescândă a eon- pote fi cine-va bun Român şi totuşi pe tre ele este monumentul cardinalului Balint,
L. Roşea. — Vinga: Ilie Cismaş, subjude sciinţei nostre naţionale şi a încrederei lângă acâsta să fiă fidel cetăţân al patriei. care după cum arată insoripţia, a murit în
ou dâmna. — Mercurea: Ioan Droc proto- 1408. Apoi monumentele episcopilor Hen-
presbiter cu domna. — Mediaş: Romul nostre în splendorea viitorului naţiei ro Doresce, ca episcopul Goldiş să şl împli- rich şi Georgus, cari asemenea datâză din
Mircea protopresbiter cu domna. — Târgu- mâne. Căci acest popor român din Sălişte nâscă şi pe viitor problema cu aceeaşi iu
Murcşului: Nio. Măn9guţ, protopresbiter.— a dat şi dă dovecjl atât de măreţe de îne- bire de rassă şi de patriă, care l’a oarac- secolul al 15-lea etc. Vechile monumente
Viştea inferioră: Nio. Borza paroch — Ha terminabila sa vitalitate, cultivă, pe o terisat şi pănă acum. Nu-şi pote esprima vor fi depuse în museul episcopeso.
ţeg : Dr. Aurel Vlad. — Poiana: Ilie Do- mai bine doririle sale, decât urând, ca
brota, Dr. Victor Mihu, Nic. Branga, D. gamă atât de largă virtuţile cardinale ale Resbunare. In OluşiU s’a întâmplat
:Şufaua, A. Micu, I. Georgesou. — Deva: esistenţei naţionale a unui popor: însufle „sămânţa aruncată, să producă fructe bine cu (jilele trecute un cas sensaţional. Un sol
Dr. Drăghiciu Aug. — Turda: V. Moldo- ţirea caldă, zelul necurmat, dragostea os vântate". Apoi îucheiâ: „Dumnecjeu să ţînă dat cu numele Franciso Ositri a puşcat
van, C. Mesaroş. — Orlat: Dr. Prunaş, I. pitalieră cătră fraţii săi, priceperea pentru pe acei Români, cari sunt cetăţeni fideli ai cjiua mare pe stradă asupra a doi oficerl.
Decei, I. Drajan, precum şi alţi mulţi din problemele ideale şi spirituale de jertfă patriei /" Pe unul, căpitanul Borotha, l’a rănit la
comunele Răşinar, Poplaca, Boiţa, Tăl-
maoiu, Avrig, Sâmbăta inferioră, Săcâdate, pentru aceste, — încât devine un chiag, Toastul fu înooronat de cântece ro braţ, âr atentatorul infiorându-se de fapta
Ocna, Topârcea, Spring, Alămor, Răhâu, un isvor continuu şi nesecat pentru toţi, mânescl şi unguresc! din partea musicei, sa striga, că n’a voit să pusce pe d-l oă-
SâsciorI, Şard, Vingard, Cărpiniş, Vinerea, cari sunt lipsiţi, sâu slăbiţi în aceste nobile âr „ Ungurii şi Românii însufleţiţi se îmbră pitan, apoi întorse glonţul asupră-şl şi se
Romoşel, Jina, Rod, Tilişca, Galeş, Apol- virtuţi. ţişară şi se sărutară cu prietiniă . sinucise. Al doilea oficer era conducătorul
u
dul superior şi inferior, Gârbova, Săcel, Astfel şi societatea pentru fond de musicei militare Milller, oăruia i-s’a fost
Gurarîului, Vale, Sibiel eto. După-ce au toastat adv. Oprea pen
teatru român, când se reîntorce din Să tru armată şi în deosebi pentru honve- destinat glonţul, ce lovi pe căpitan. Miiller
Petrecerea poporală. lişte la sediul său, se întorce întinerită şi dime, Trailescu • pentru pacea între confe dete îndată esplic'aţiunl spunând, că res
plină de-o nouă vigâre, alergând cu forţe siuni, Dr. Oncu pentru fişpanul Fabian, se pectivul soldat era membru în musica mi
Pentru după amiacjî programul festi
tinerescl spre idealul mândru naţional- litară, însă pentru purtarea lui necuviin-
vităţilor locale ne anunţa o petreoere po ridica P. S. Sa Episcopid Nicolae Popia, ca
oultural, care este scris pe flamura sa. ciosă l’a lipsit de rangul de subofieer, şi,
porală în locul de sus de comună, numit să răspundă contelui Tisza.
La revedere! probabil, din pricina acâsta voia să-şi
^,Netedu“. au. După raportele foilor ungurescl din
Pe la 3 ore d. a. un număr mare de Arad, episcopul cjise, că declaratiunile lui răsbune.
domni, dame, bărbaţi, femei şi fete din Ştefan Tisza sunt de mare importanţă po Necrolog'. Dumineca trecută a răpo
<tf
popor stăteau adunaţi în piaţa mare în „Frăţietate maghiaro-română litică. Răul pănă acum a fost, că Maghiarii sat în Viena după o b61ă îndelungată Şte
frunte cu musica şi cu cei nouă juni eă- în Arad. şi Românii n’au voit să soie, că de o miie fan Ioannides, doctor iuris, proprietar în
luşerl îmbrăcaţi în admirabilul nostru cos (După foile maghiare). de ani sunt avisaţî unii la alţii şi că ei Braşov, cunoscut şi în cercurile nostre, în
tum naţional, încinşi cu brene largi trico sunt fraţi. Contrastele aparente însă trebue
Foile ungurescl din Arad „Arad ăs etate de 50 de ani. înmormântarea s’a să-
lore, cu căciuli împănate, în opinci şi cu să dispară, âr pentru acâsta sunt fârte aco
Videlce şi „Aradi Kdzldny" publioă amănunte vîrşit în 1 Aug. n. tot în Viena.
u
zurgălaie la piciâre. In curând apărură şi modate principiile conducătâre accentuate
despre banchetul, ce s’a dat în Arad cu
membrii comitetului împreună cu domnele de contele Tisza. De am fi avut ocasiune Petreceri. Tinerimea româuă din
prilejul instalării Episcopului Goldiş. Ele
lor, âr domnele erau îmbrăcate în elegan să ne întâlnim mai des şi să continuăm Voila şi jur învită la petrecerea de vară,
şi dimpreună cu ele tote cjiarele din Bu
tul oostum naţional al Sălistencelor. Con un schimb de idei amical ca acum, mai ce se va arangia acolo Duminecă în 6 Au
dapesta jubilâză, că la acest banchet s’ar
voiul se pornesce cu musica în frunte, ur- curând ne-am fi înţeles şi am fi putut face gust n. o. în „Arinii morii", âr la cas de
fi inaugurat o frăţietate maghiaro-română' .
1
mâză căluşerii, apoi membrii comitetului forte mult în interesul afacerilor comuue timp nefavorabil în sală. Comitetului aran-
Etă ce comunică amintitele foi. La masa
cu domnele lor şi alăturea cu ei tot pu şi al patriei. (Yii aprobări). De ne vom în giator: Al. Şerban, preşedinte; G. Codrea
bogată ocupau loo cei doi episcop! români,
blicul de domni şi domne, âr la urmă po ţelege, de vom trăi în pace, nici porţile şi A. Borzea v.-preşedinţî; G. Dobrin, se
apoi contele Ştefan Tisza, fişpanii Beothy,
porul. După un marş de 15 minute con iadului nu vor învinge Ungaria. (Aplause cretar; D. Şerban, controlor; I. Opriş,
Fabian şi Lukats, deputaţii dietall Takacs,
voiul pitoresc, compus din vre-o 500 per- sgomotose). Ne judecăm greşit unii pe alţii, oassar etc. In pausă se va juca „Căluşerul"
Issekutz, Telegdy, Orley Kristoffy şi
sone, ajunse la platoul admirabil dela şi datoria nostră morală este să repa şi „Bătuta". Venitul curat e destinat „fon
Beles, somităţile civile, militare, preşe
•'tedu", unde îi mai aşteptau încă vre-o răm greşelile trecutului (Aprobări). Golesce dului pentru biblioteca poporală din Voila".
dinţii corporaţiunilor şi membrii consisto
ca. -va sute de persone, mai cu sâmă fe paharul pentru succesul ideilor accentuate Ofertele se vor chita pe care cjiaristică.
riali şi sinodali.
mei şi fete îmbrăoate în neîntrecutul cos de contele Tisza. Mâncările se lasă în grija ospeţilor. De
Episcopul Popea a toastat mai întâii!
tum săliştenesc. A toastat şi V. Mangra „tot în spiri beuturl e îngrijit.
pentru Majestatea Sa. Toastul fu urmat de
Petrecerea se începe cu o horă mare, tul frăţietăţii", cjicend între altele: „De am
intonarea imnului „Gotterhalte" şi de mar — In Bran va arangia tinerimea aca
âr publicul nedansator se poătâză pe ad fi sciut, că un pblitician maghiar are des
u
şul ri Ralcotzy de cătră musioa militară. demică română o petrecere cu dans Marţi,
mirabilul amfi-teatru de coline vercjl din pre Români păreri ca Tisza, altfel s’ar fi
Episcopul Goldiş toasta pentru metropoli- în 27 Iulie (8 Aug.) 1899 în sala hotelului
jurul locului de dans şi urmăresce cu pri făcut tote. Dâr nu e prea târejiu; ce s’a
tul Meţianu şi pentru episcopul Popea. Ad „Buceciîi". începutul la 8 ore sâra. Preţu
viri vesele hora mândră din mijloo. Era stricat se pote drege, căci cuvintele espri-
vocatul M. Veliciu pentru noul episcop. Urma rile de întrare la bunăvoinţa publicului.
un tablou de-o frumseţe clasică, să vecjl mate de Tisza dau directiva. Românii ara-
apoi un toast ridicat de deputatul Beleş 1. Venitul curat e destinat în favorul şcolei
acâstă lume de popor românesc, în mijlo danl au dat dovedi, că sciu să se desbraoe
pentru guvern şi legislatori. române, ce se va edifica.
cul splendârei de verdâţă a colinelor şi a de prejudiţii sociale. Şi-au ale3 episcop cu
S’a ridicat îndată după acâsta contele
pădurei din apropiere. ajutorul bisericei pe un bărbat, ale cărui
Ştefan Tisza. El începu prin a spune cu Concertul musicei orăşenesc! de
După horă veniră la rând căluşerii, principii vor face posibilă o aplanare de astă-sâră are în program ' 10 piese, în
câtă bucuriă ia parte la serbare şi cât de
jucând jocurile nostre istorice „Căluşerul" săvârşită a frecărilor de naţionalitate". Se tre cari şi fantasia română „Simţul pa
mult regretă, că nu-şl pâte esprima în lim
şi „Bătuta". Urma apoi „Ardeleana" şi jo alătură la cuvintele episcopului Popea, căci triotic" de Caudella.
ba română sentimentele ce-1 stăpânesc;
cul de predilecţia al frumoselor Săliştence: scopul este: armonia şi pacea.
crede însă, că dâcă cei de faţă sunt con
„învârtită". Veselia era la culme. Cum însă
duşi de iubirea de patriă, tot una: ori vor- C o n v o c a r e .
omului nu-i este dat a gusta pe pământ
besce unguresce, ori românesce. Apoi con
din paharul idealelor plăceri, fără de un tinuă aşa: SOIRILE DILEI. Pe basa autorisării primite dela co
strop de venin amar, aşa şi frumosa pe 5 mitetul central al Asoeiaţiuuei pentru lit.
„Deputatul Beleş a salutat pe legisla rom. şi cultura poporului român, nr. 139,
trecere poporală, pe la 5 ore d. p. deja — 22 Iulie y.
tori. Răspund der în numele lor,*vesel fiiind, snbsorisul convoc prin acâsta adunarea de
s’a spart, căci norii invidioşi de bucuria
că în alegererea lui Goldiş văd un fapt, Despre statua lui Hentzi comunică constituire şi organisare a despărţământului
nostră ni-au amărit dulceţa cjilei printr’o „Magyarorszag" următorele: In jurul sta- Panciova, din cercurile pretoriale: Panciova,
care pe noi păţrioţii maghiari şi amicii
ploiă straşnică, care în câte-va minute a tuei s’a aucjit dilei© trecute o mare bubui Alibunariu şi Antalfalva din comitatul To-
concetăţenilor noştrii români, ne umple de
-curăţit de public întreg platoul „Netedului" tură, a cărei causă însă nu s’a putut des routal, pe cjiua M. M. Panteleimon, 27 Iulie
sinceră bucuriă. Fiă-care reeunosce în noul v. (8 August n.) 1899 la orele 10 a. m. în
alungând şi udând lumea pănă la piele. coperi pănă acum. Comandantul pieţei a
episoop un caracter neînduplecat, la care sala cea mare a berăriei „Weifert" din
Dâr n’ar fi Săliştenii SăliştenI, dâcâ cu mândriâ pote privi orî-ce buu patriot făcut îndată întrebarea la comanda şcolei Panciova, la care se învită toţi acei domni,
nu ar avâ ac şi pentru cojocul acestor nori şi sărbătorirea lui umple de mulţumire pe de cădeţi, nu cum-va s’a comis vre-un cari au la inimă cultivarea literaturei ro
pizmaşi. Şi acest ac este mândrul „Pavi toţi amicii adevăraţi ai Românilor. atentat în contra statuei ? Cercetarea por mâne şi progresul cultural al poporului
lion helveţian", unde în ciuda norilor ne „De vom răsfoi paginile istoriei — nită însă n’a dat nici un resultat, dâr de român.
Program: 1. Deschiderea adunării prin
gri şi busumflaţl, se aduna ârăşl poporul oontinuâ Tisza — trebţie să recunâscem, că atunci statua e păzită cjiua şi noptea de-un delegatul Asociaţiunei. 2. Alegerea unui
împrăsciat şi încinse un joo, colea, de dâcă naţiunea maghiară a ajuns să ser soldat înarmat. notarii! şi casariii ad hoc. 3. înscrierea
ciuda ploii, de-a mers veste şi poveste. beze esistenţa sa milenară, are să-o mulţu- Jubileul zonei. Alaltăerl s’au îm membrilor şi respunderea taxei. 4. Alegerea
Numai miedul nopţii a făcut sfîrşit petre mâscă numai la aceea, că ea nicl-odată n’a plinit 10 ani de când fostul ministru de comitetului oercual. 5. Alegerea a doi de
cerii vesele a poporului. asuprit pe concetăţenii săi de limbă stră legaţi pentru adunarea generală a „Aso
oomeroiă Gabriel Baross a întrodus pe căile ciaţiunei" 6. Eventuale propuneri. 7. Au-
Fost’au şi de aceia, cari socotind, că ină ; n’a privit în aceştia inimici, ci amici,
ferate ungare sistemul tarifului pe zone. tenticarea procesului vorbal. 8. încheierea
j păcat, ca «jlua să se sfîrşâscă la miecjul i-a respectat şi stimat, şi dăcâ naţiunea ma Din incidentul acesta direcţiunea căilor şedinţei.
nopţii, când duhuri rele tulbură pe la răs ghiară vră să esiste şi mai departe, ea nu pote
ferate din Budapesta şi funcţionarii dela Of cea (Bârânyos) 13 (25) Iulie 1899.
pântii pe creştinii rătăciţi în drum, au tras asupri nici în viitor pe concetăţenii săi de ministeriul de comerciă au aranjat o ser
de c6dă şi cjLa a doua şi, la sunet vesel limbă străină (Aplause furtunose). Naţiunea bare în amintirea lui Baross, încununând Dâmian Popescu,
de pahară, nici nu o-au sfîrşit decât toc maghiară împlinesce o misiune istorică, şi statua acestuia. delegatul comitetului central.
mai Marţi diminâţa pe la 5 oiasurl. misiunea ei constă în aceea, ca în mijlocul
Astfel der pot să-mi încheih rapor tendinţelor de unificare, ea să fi & suprema pă- Despărţementul X (Brad) al Aso-
tul şi despre cjiua a doua cu cuvintele bi zitore şi garantă a desvollârii independente a ciaţiunei îşi va ţinâ adunarea generală
