Page 82 - 1899-07
P. 82
RED ACŢIUNEA, „gazeta* iese în flficare fii,
Miiiiiistraţiimea şi Tipografia. AUonainente pentru Anstro-Dngaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe şdse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franol, pe şdse
INSERATE 80 primesc liv AD- luni 20 fr-, pe rrei luni 10 fr.
ffllNISTRAŢIUHE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
armătArele Birouri da anunolur!: Se prenumeră la t(5te ofl-
In Viena: M. Dukos Nachf. ciele poştale din întru şi din
Augenfeltl 4 Emerlch Losnor afară şi la d-nii coleotorî.
Hsinrlah Sohalok. Rudolf raosso. Abonamentul pentrn Braşov
A. OppollksNaubf. Anton Oppellk.
In Budapesta: A. V. Qoldber- Admmistraţiunea, Piaţa mart
gor, Ekstaln Bernat. In Ham- Tflrgul Inului Nr. 30, eterii
burg.- Karolyl 4 Llobmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL INSERŢIUMLOR : o se iunl 5 fl.. pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o ooldnă G or. Cu dusul în casă : Pe ţn ar
şi 30 or. timbru pontru o pu II. 12 fl., pe 6 luni 6 fl.. po trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi inserţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 161. Braşov, Sâmbătă 24 Mie (5 August >. 1899.
„Evenimentul" dela Arad. simtă mai acasă la masa dată de pasiviştî. Numai orbia şi rătăcirea lor ne Şi, ce mai voesc ore omenii şi orga
acesta şi să se simtă mai îndreptăţit mai delecteză. nele actualului sistem să ajungă prin pre
Veştile dela Arad despre „eve de a pune în evidenţă misiunea, ce Când numitele organe ne strigă, că : supusa lor batjocură: „că poporul român
nimentul , ce s’a petrecut acolo la o atribue patrioţii maghiari amicului „să nu ne trâcă nici prin minte ideia, că merge la urnă şi alege... ignorând pasi
41
banchetul, ce l’a dat episcopul Gol- lor, care a ajuns a purta cârja peste guvernul actual va revoca cunoscutele vitatea şi pe pasiviştî ,... că noi „cu pa
44
diş cu ocasiunea instalării sale, au credincioşii români ai vastei diecese ordinaţiunl ministeriale antiliberale şi ile sivitatea nâstră am rămas de rîs ?“,
44
produs sensaţiă între Maghiari şi, aradane. Acâsta a şi făcut’o Ştefan gale, cari au disolvat organismul nostru de Admit în eât-va afirmaţiunea primă.
firesce, o plăcută sensaţiă, căcî era Tisza cu mult avânt şi însufleţire partid şi cari opresc activitatea lui, atunci Dâr caută să li-o spun respectivilor, că
e
vorba de o „frăţietate romano-ma pentru sărbătoritul 4^ i- un pasivist convins, consciu de puterea acest rău nu ne strică de fel nouă, pasi-
44
ghiară “, ce s’a inaugurat acolo. Şi Ca se dea un mai mare aplomb armei politice „pasivitatea , nu are pentru viştilor, ci numai şi numai actualului sistem
cine este mai sensibil şi mai primi toastului său, l’a întrodus prin va- dânşii alt răspuns, decât un sarcastio: „liberal .
41
u
„csalt rajta . Căci numai astfel vă subsăpaţl
tor pentru ori-ce frăţietate, care nu-1 riarea scurtă a frasei mult bătucite, Noi, pasiviştii, las’ că nu am cjis
costă nimic şi din care p6te numai despre necesitatea şi marele folos înşi-vă sistemul vostru politic, numai prin nicî-odată, nici am oreejut când-va, cum-că
profita, decât şovinistul maghiar, ti ce-1 pote avâ înirăţirea rassei ro astfel de politică şi ţinută puteţi voi înşi-vă fiă-care suflare românâscă adereză la pro
îngropa pentru totdeuna sistemul vostru
pul de acjî al păturei, ce domnesce mâne cu Maghiarii. El a întrodus gramul nostru şi că cu mintea sa pricepe
44
în ţeră? acesta escursiune, neobiemuită la „liberal . Piuea acestui sistem nici nu de politica nostră, — n’avem decât să ne bu
Totă pressa maghiară se ocupă Tiszaişti, de a-se arăta amicii Ro pinde întru atâta dela noi, cât mai mult dela curăm, când acele elemente nediseiplina-
de acest „eveniment , considerându-1 mânilor, prin accentuarea sentimen voi, dela cursul firesc al timpului, care nu bile seu necurate la inimă ies din sînul nos*
44
p6te fi alterat prin mintea omului, ori cât de
ca un noroc neaşteptat, ce le veni telor de iubire frăţâscă şi de ami- tru şi astfel partidul se purifică şi cristali-
de-o dată celor dela putere şi par’că ciţiă, ce-1 legă de episcopul Goldiş. blăstămată şi rafinată ar fi ea. seză; pănă când onor. partid „liberal nu
44
nu le vine a crede, că s’ar pute aşa Va mai fi avut însă tînărul Noi pasiviştii cei cu prevedere, cu s’a lăudat nicî-odată, nici se laudă de pre-
uşor resolva o cestiune atât de ve- Tisza şi alt scop lansând ideia fră concepte clare în ale politicei şi ale ade sent, fiind-că nici se pote lăuda cu aceea:
chiă şi gravă, cum e cestiunea ro ţietăţii cu Românii. El a voit de si văratului patriotism, o soim asta, şi suntem că desertorii sâu nedisciplinaţii noştri au tre
mână, prin câte-va vorbiri frumdse gur se se pună printr’asta în evi pe deplin convinşi despre apropierea aces cut din însufleţire şi ' din convingere curată,
ţinute la paharele de şampaniă. denţă, să-şi creeze nou terâm de ac tui sfirşit. Deci noi avem ce aştepta, şi fiă cătră programul „liberal , fiă cătră ac
44
Totuşi inse nu vor se se des ţiune faţă cu viitârele alegeri die- putem încă aştepta. Dâcă organele şi omenii tualul sistem politic guvernamental. Er dâcă
partă luminătorii opiniunei publice tale şi se emuleze puţin cu minis acestui sistem politic de guvernare încă nu au fâcut’o din convingere şi însufleţire
maghiare de gândul, că în cele din trul preşedinte Szell în manifestarea sciu ce-i aştâptă şi încă pot aştepta, — pentru politica sâu idealurile programului
41
44
44
urmă „fraternisarea începută la „bunăvoinţei pentru înţelegerea cu poftâscă. „liberal , atunci au făout’o din 100 şi o
Arad nu se va preface peste nopte naţionalităţile. Nu ne trebue 20—30—40 de deputaţi miie de alte cause, dintre cari însă nici
44
în praf şi cenuşă, ci va avă o ur Omenii spun, că la viitorele „naţionalisticî în dieta ţării. Ba nu pri una singură n’ajunge nimic.
mare seriosă, inaugurând „acţiunea alegeri se aştâptă o luptă înfocată mim nici 50, nici 200, chiar nici 400 de Şi aşa ceva, 6re cui îi servesce spre
44
politică , care se ducă la o înţele între sistemul vechiu Tisza şi aşa deputaţi, dâcă e să-i luăm ori primim din ruină? Oui, dâcă nu sistemului actual po
44
gere şi împăciuire deplină între Ro clisa „eră noua a lui Szell, deci a graţiă. litic? Acesta are să se întrebe: ce pâte
mâni şi Maghiari. Şi acăsta speranţă voit să ia posiţiune de pe acum şi Noi avem programul nostru politic, zidi pe lut năeipos? Nu cumva mâne poi-
ş’o întemeiază ei pe episcopul Gol- în cestiunea naţionalităţilor atât de în el se cuprinde idealul nostru politic; ne mâne un guvern de alt sistem va pute
diş, dela care aşteptă, că va fi Moise, mult neglijată şi urgisită de tatăl iubim sincer patria, iubim cu adevărată conta şi el pe ast-fel de „partisanl ? Nu
44
care cu toiagul seu va despica ma său şi de cliscipulul acestuia, neîm dragoste tote poporele conlocuitore din cumva este admisă possibilitatea, ca un alt
rea, ce desparte pe Maghiari de Ro păcatul Banffy. ţâră; iubim şi voim adevărata libertate comite suprem, sâu alt ministru să ştârgâ
mâni, şi va trece pe aceştia din urmă Tote acestea la olaltă, adău politică naţională, voim egala îndreptăţire şi el din liste — cu ajutorul aceloraşi co-
pe ţărmul făgăduinţelor statului na gând însufleţirea, ce domnea în şi politică naţională pentru tote poporele şi misiunî — pe toţi „liberalii , precum şterg
44
ţional maghiar. rurile partisanilor noului episcop, au naţionalităţile conlocuitâre, căci ele tote ac}I pe „pasiviştî *? — — —
4
44
s
creat „evenimentul . Der n’am cj' susţin ţâra, tote împreună — nu numai
Şi în adever „evenimentul se „Oe am câştigat sâu oâştigăm noi
44
învertesce numai şi numai împreju destul. Au mai întrevenit şi slăbi unul — sunt de facto „elementele, cari prin passivitate ?.. „ne am făcut şi ne fa
44
ciuni ale celor ce se veefură îmbră constituesc statul ; şi dorim acestea numai
44
rul pşrşbnei episcopului Goldiş. Ma cem de rîs ...
44
ţişaţi de-odată de adversarii noştri spre binele şi fericirea patriei; dorim as
ghiarii, cari l’au îttcunjurat la masa Nu am „câştigat , e drept, nimic, ab
44
şi tradiţionala lipsă de orientare. tea, pentru-ca toţi fiii patriei să se îndul-
festivă, cari au beut în sănătatea lui solut nimic pentru pungă, burtă şi ambiţiă
Astfel curata comediă a ajuns să fiă cescă de ea, să o iubâscă din inimă şi, îa
şi cari şi-au ridicat vocea pentru individuală. Insă din punct de vedere po
luată în serios în colonele foilor ma cas de lipsă ori pericol, să jertfescă pen
fraternisare, au fost aprope toţi bunii litic şi patriotic, credem, oă am câştigat
ghiare. tru esistenţa ei şi pentru intregitatea ei
prietini şi colegii episcopului de pe mult mai mult, ca aderenţii actualului sis
când acesta şedea încă, ca deputat, Despre impresiunea, ce a fâcut’o tot ce au mai bun şi mai scump : viaţa, tem politic. Nu suntem părtaşi la corup-
pe băncile partidei guvernamentale în deosebi asupra nostră „eveni- averea şi sângele, şi să le jertfâscă din ţiuuea enormă politioă-electorală şi admi
conduse de Tisza şi Banffy. Au luat mentul“ dela Arad — mai trebue convingere, din iubire şi cu însufleţire ade nistrativă ; nu suntem părtaşi la aducerea
parte în număr mare, aceşti prietini ore se vorbim ? vărată şi curată, nu de frica disciplinei, legilor şi ordinaţiunilor adânc vâtămătore
săbiei seu a revolverului, oe i-ar ameninţa
din vremurile în care s’au plăsmuit şi mult păgubitâre în urmările şi consecin
dela spate. Voim pe scurt <4is: recundscerea
legile politice bisericesc!, la serbarea ţele lor pentru interesele morale şi mai avân
colegului lor deodinioră; au alergat Vederile unui pasivist bănăţean individualităţii ndstre naţionale! tate ale statului; nu suntem, în ţne, păr
Realisarea acestui ideal politic al nos
la Arad, ca să-l felicite şi să-i aducă
relativ la disensiunea asupra pasivităţii. tru nu o cerşim dela nimeni, cu atât mai taşi la subsăparea viitorului şi esistenţei po
aminte de misiunea, ce a luat’o asu- litice a elementului genuin maghiar însuşi.
puţin dela cei ce nu au în inimă astfel de
pră-şî atunci, când s’a solidarisat Din Bănat, îa Iulie 1899. In tote aceste şi în multe alte pri
principii politice, nici voim să 6 câştigăm
cu ei. Pusă de nou pe tapet pasivitatea vinţe, consciinta nostră este liniştită, ceea
prin graţiă, ci ne facem datorinţa de pa
Ba într’atâta l’au îmbrăţişat nâstră, erăşî servi ocasiunea binevenită or oe este forte de mare importanţă pentru
trioţi luminaţi, de omeni liberi: luptăm din
prietinii maghiari, încât chiar din ganelor şi omenilor dedicaţi actualului sis un partid cinstit politic cu adevărat pa
răsputeri, pănă la ultimul om dm tabăra
momentul când a pornit din Oradea tem politic de guvernare, spre a-şl repeta triotism; avem deplina şi neclătita nostră
nostră, jertfim stare, avere, rang şi fericire
la noua sa reşedinţă, l’au şi încun- lapaliile lor cele vechi faţă de noi, pa- convingere politică, că nu omenii şi orga-
vremelnică, luptăm în contra actualului
jurat şi nu s’au mai mişcat de lângă siviştii. uele actualului sistem, ci al nostru partid,
sistem politic de guvernare pănă atunci,
el. Pe cât am aflat adecă, episco Nu ni-au spus nimic nou. Pare că pănă când el va fi silit: ori să se plece, adecă pasiviştii, suntem adevăraţi cetăţeni
pul a fost însoţit dela Oradea pe tot toţi scriitorii în causă au învăţat d’a ros ori să plece dela guvernarea şi stăpânirea ai statului, adevăraţi fraţi, amici binevoi
drumul pănă la Arad de fişpanul tul articolii şi dicţiile lor din trecut, şi ţării. tori ai elementului genuin maghiar şi ai
Bihorului şi de vre-o trei deputaţi tractâză cestiunea după un anumit şablon, Er dâcă s’ar întâmpla — ceea ce noi patriei comune.
bihoreni. ca Neamţul proverbial „trararaiul . Evi nu credem — ca actualul sistem să se Etă, acesta este câştigul nostru din
44
La Arad s’au întâlnit cu ceta dent, că aceşti omeni, cari permanent se plece, atunci noi înşi-ne, prin vrednicia passivitate!
deputaţilor, cari au mers acolo sub laudă, că progresâză în t6te, de fapt sunt nostră şi în conformitate cu sentimentele De aceea organele şi âmenii actualu
conducerea contelui Ştefan Tisza, fârte staţionari în sciinţele, seu arta politi nostre de egală îndreptăţire, vom decide: lui sistem politic de guvernare n’ar mai
fiul patronului episcopului Goldiş, cei, va să clică: nu stau pe loc, ci dau câţi deputaţi să avem, ori să trimitem în ave de ce să se eşofeze ou desbaterile lor
căruia acesta, ca deputat, i-a Tăcut mereu îndărăt. dieta ţării ? Şi de vom trimite unul, 2, 10 asupra pasivităţii nâstre. Noi îi cunosoem
cele mai mari elogii şi închinăciuni. Totă tautologia şi eşofarea lor ne lasă ori 20, aceştia vor fi ai noştri, vom sci şi pănă în creerî şi rărunchi, îi cunosce şi
Era natural, ca dintre toţi in reci. Fudulia şi îngâmfarea lor nu mai au crede, că ei sunt representanţii noştri — nu lumea totă, nu numai Europa. Seim bine,
timii episcopului. Ştefan Tisza se se nici o trecere în sînul adevăraţilor noştri păpuşele graţiositâţii mişelesci. că noi nu putem ajunge cu ei la nici o
