Page 83 - 1899-07

Pagina. 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 161.—1899.

înţelegere, şi de aceea am şi abdis pe ve­ legătura dintre tote rassele acestui stat acolo, unde sunt îu majoritate, vorbesc maghiară de aZl, şi decă ar mai trăi el
cie de ori ce speranţă, la o eventuală pac- nu pdte fi alta, decât învăţarea limbci ma­ şi-şi duc procesele verbale în limba lor? aZb sâu dâcă ar scrie alt scriitor ceea-ce
tare, sâu buDă înţelegere cu omenii siste­ ghiare, care nu este numai o datoriâ pa­ Numai acum a venit Stef. Tisza la con­ a scris el, uu serbătorire, ci persecuţia ar fi
mului politio „liberal . triotică, dâr şi o necesitate... Cine mai vingerea, că esistă şi „concetăţeni români sort°a lui. Esemple avem destule. AstâZl
11
11
Un R oman pasivi st. pote Z‘ ce a 4b că 1° statul maghiar limba în ţâra acâs'a şi „oă pote fi cine-va Ro­ cei asemenea lui, nu în capacitate, dâr în
oficiosă şi de comunicare în privinţa socială, mân pe lângă ae^ea, că e credincios cetă-
modul de cugetare, sunt prigoniţi pănă la
cât şi în respect cultural între toţi cetă­ ţân al patriei . Pănă acum partida, la care estrem, sâu — dâcă sunt mai slabi de ân-
11
„Frăţietatea” din Arad, ţenii, pdle fi alta, decât limba maghiară?... aparţine şi contele Tisza, a înfierat de tră­ ger — li-se înfundă gura ou bani şi func­
De încercări de mici achisiţiunl pentru dători de patriă pe ţoţî cetăţenii de limbă ţiuni, şi aşa se aleg din ei supuşi leali.
(Apreţiările diarelor maghiare.) statul maghiar nu e nici o lipsă; trebue străină, cari au cutezat să-şi iubăscă şi apere
„Ce ni-a rămas nouă din revoluţiune?
Aprope tâte foile ungurescl se ocupă însă, ca în fine cu voinţă seriâsă să înlă­ limba maternă“ . . . Asuprire şi o frumosă reminiscenţă despre
1
în primii articulî ou aşa numita „frăţietate turăm piedecile, cari stau în ca ea răspândirii „Dâr — continuă „Alkotmâny — Petofi ; ba să fim drepţi, ni-a mai rămas
K
maghiaro română din Arad. Sunt inte­ firesci şi a desfăşurării impunătore a puterii acum, când sistemul lui Coloman Szell ame­ ceva; ni-a mai rămas să vedem, cum con­
11
resante apreţiările şi deducţiunile, ce le rassei maghiare. Egemonia maghiară în ţâra ninţă serios pe Coloman Tisza, fiiul aces timporanii lui Petofi, Iacobinul de odinioră
fac, şi de aceea vom estrage aici pas&ge acâsta e atât de firesoă, încât mai curând tuia, contele Ştefan, caută în alt loc pe heloţi, Pulszky, rapublicanul general Perczel Mo-
din arlicolii lor: ori mai târziu toţi se vor închina ei de şi i-a găsit între Români. Fraţii noştri ro­ ricz şi scriitorul Jokai, au devenit astăZl
K
„Budapesti Hirlap (guvernamental bună voiă" ... mâni să nu se supere, dâcă le spunem, că stâlpii societăţii!
apponyist) publică sub titlul „Imprietinirea ni< ne încredem în ei. Nu ne încredem în
„Magyarorszag" (oposiţional ugro- „Ferice de tine Petofi ! Ai murit lup-
maghiaro română un lung articol, în care Daco-români, cari în viâţa de tote Zilele
11
nisto-kossuthist) se esprimă aşa: „însemnă­ tându te, ai murit pentru ideile tale şi aşa
arată, ce s’a vorbit la banchetul de „în­ mărturisesc sincer, că nu iubesc pe Ma­
tatea evenimentului (din Arad) constă în n’ai mai ajuns să veZl cu ochii tăi nă­
11
frăţire . Vorbind despre toastul oontelui ghiari ; şi nu ne înoredem nici în aşa numiţii
aoeea, că Românii, cari au sărbătorit acolo, pârlirea contimporanilor şi tovarăşilor tăi
Ştefan Tisza dice : „Nimic nu este în el nou, Români „moderaţi", cari numai pe sub as-
au recunoscut misiunea naţiunei maghiare. de prinoipii. Aceşti farisei şi microscopici
nimic surprinzător, căci n’a fost nicl-odată ouns amintesc ca străbun al lor pe împă­
Chiar şi un „ultraist" a declarat, că cu­ urmaşi ai tăi au căutat să-şî achite falsa
politician maghiar de semă, care faţă ou vintele auZite din gura contelui Ştefan ratul Traian. Nu ne încredem în ei, pentru-că lor veneraţiune faţă de tine prin două
naţionalităţile din patriă şi în primul rând înainte cu decenii au proclamat pasivita­
Tisza le va da direcţiă în lucrările lor ul- statue miserabile; una e în Budapesta, cea­
faţă de Români să fi propovăduit, ori să fi tea, şi totuşi liferâză deputaţi în tabăra lui
teriore. Ce a putut şi ce trebue să însem­ laltă pe câmpia de lângă Sighişora. Dâr
pretins alt-ceva. Politica naţională maghiară neze acestă recunosoere? Cel ce primesce Tisza. Poţe tocmai acâsta e, că contele nici cea dintâih nu ţl-au ridioat’o ei, ci un
a considerat, firesce, ca problemă a sa în­ Stef. Tisza face acum curte Românilor ra­
scutul braţului apărător nu mai pâte nisui adorator al tău, Remenyi Ede, vestitul
tărirea rassei maghiare, căci columna ade­ dicali şi moderaţi. Pote tocmai pentru
la sdrobirea acelui braţ. Rassa maghiară sculptor, a acaparat’o de unde-va din Eu­
vărată a acestui stat, cum dovedesce şi acâsta d-1 conte ’i înalţă, oa mari patri­
numai aşa pote să-şi împlinâscă misiunea ropa.
11
desvoltarea istoriei nostre milenare : numai ei de apărare, dâcă se organisâză în ca­ oţi ... Artioulul foiei olericale vrâ apoi cu „Acum îţi serbâză memoria cu mari
magkiarimca pdte fi. Insă aoâstă întărire a orl-ce preţ să dovadâscă urî, de care sunt
drele statului naţional. Statul naţional în­ ohiote; dâr spiritul tău n’aştâptă aşa ceva,
maghiarimei n’a pretins nicl-odată stîrpirea cuprinşi Românii faţă de Maghiari; la fine
semnă însă aceea, că activitatea de stat şi căci scie, cine sunt aceşti adoratori ...
11
celorlalte naţionalităţi, ori slăbirea lor ... face complimente partidei poporale, care
11
viaţa naţională să fiă străbătute de direc­
Se întrâbă dâr, că de ce episcopul „nu cunosce toomâlă, nu pactâză, nici cu
ţiă şi voinţă unitară, adecă maghiară. Aşa
11
Topea şi N. Mangra au e3clamat „cu sin­ Românii, nici cu Slovacii , pe când „Ti-
der nici un fel de Elveţiă, nici un fel de Revistă externă.
ceritate", că de ar fi sciut ei mai curând, szaiştii pactâză cu toţi, căci la ei scopul
11
îmbucătăţire, nici un fel de federalism, ba
că politioianii maghiari gândesc astfel, ca sfinţesoe mijloeele“. Conferenţa interparlamentară.
nici chiar particularism. Intre maginile pa­
oratorul deputaţiunei din Bihor, „altfel In chipul acesta apreţiază amintitele Se telegrafâză din Oristiania cu data de
triei, pe Român, Slovao, Sârb numai braţul
11
şl ar fi aranjat afacerile . Foia guverna­ maghiar pdte să-l apere; orî-cine altul ar fi foi maghiare „frăţietatea dela Arad. Ce­ 1 Aug. următorele: Gonferenţa interparla­
11
mentală nu pregetă a declara, că vina nu stăpân pe acest pământ, ei sunt pierduţi. titorul îşi pote face conclusiunile. mentară pentru pace a fost desohisă aZl,
este a-se căuta în politica maghiară, nici Etă de ce ţâra acâsta trebue să fiă şi să ră­ de cătră preşedintele consiliului de miniştri
nu este a-se căuta la acei patrioţi români, al Norvegiei, Steen, care a pronunţat un
mână stat naţional maghiar, âtă de ce bra­
cari prin faptele lor au dat espresiune Din Bucovina. admirabil discurs. Apoi au urmat discur­
ţul, care portă hăţurile, maghiar trebue să fiă.
convingerii, că „Maghiarii şi Românii sunt Intre muşchii şi arterele acestui braţ pote Seim, că „Societatea pentru cultura surile preşedinţilor de grupuri. Discursul
avisaţl unii la alţii, şi că fără înţelegere ocupa apoi loc vrednic şi Românul, Sâr­ şi literatura română din Bucovina a ho- d-lui V. A. Urechiă, preşedintele grupului
11
împrumutată şi fără iubire nu se pot ferici român, a fost forte mult aplaudat. D-1 Ure­
bul şi Slovacul. Dâoă cuvintele Românilor, tărît în ultima ei adunare generală a ri­
nici unii şi nu-şl pot împlini misiunea lor 11 chiă a făcut alusiune în discursul său la
cari au serbat la Arad, însâmnă recunosce- dica cât mai curând o „Casă naţională .
11
istorică . Drept aceea gazeta apponyistă cestiunea naţională.
rea acestora, atunci în apariţiunea acâsta Comitetul acestei societăţi publioă un apel,
aruncă totă vina asupra conducătorilor po­ se manifestă logica întârZiată a istoriei ... în care se arată scopul măreţ, ce se urmă- ţ)iarul „Universul primesce din Cris-
11
11
litici români, asupra literaturei române po­ resoe prin realisarea acestei idei: centr&li- tiania următârea telegramă cu data de
litice, asupra diaristicei etc. „Mangra — „Egyetertes" (organul fraoţiunei Eot- sarea întregei vieţi românesc! sociale din 2 August: „AstăZl a avut loc reuniunea
continuă „B. H.“ — recunosce, ce-i drept, vos) scrie astfel: „La masa albă întinsă, şi se Bucovina, de unde se urmeze acea firâscă delegaţilor conferenţei interparlamentari.
marea greşală a politicei naţionale române, pdte că fiind şi vin în pahare, s’au înţeles asimilare in vederi, simţiri şi nisuinţe, care Contele Apponyi (ungur) propune o adresă
dâr totuşi nu vrâ să-şi crâdă ochilor, ei uşor episcopul Goldiş, contele Tisza şi în- se observă şi la alte popore şi care for- de felicitare cătră guvernele, cari au fost
pretinde fapte nouă, ca şi când acâsta ar trâgă adunarea de faţă a celor dela ban­ mâză o organisaţiă puternică şi unitară. representate la conferenţa desarmărei din
fi de lipsă din partea politicei maghiare". chet. La masa albă, mai ales când mai e Apelul încheiă astfel: Haga. Marenarto, delegatul Spaniei; La-
La acâstă „pretensine" răspunde: „Politica şi vin bun, îmbrăţişarea frăţâscă între na­ „Fraţilor Români! Tuturor Vă este cu­ biche, delegatul Franciei şi Forurnbaru, de­
de naţionalitate urmată până acum de ţionalităţi merge uşor. Esperienţa însă ne noscută situaţia grea, prin care are să străbată legatul României combat redacţiunea fă­
statul maghiar a fost şoptită bărbaţilor învaţă, că pe toastele din Arad să nu dăm mult încercatul nostru popor. Grăbiţi cu cută de Apponyi. Labicha propune alege­
noştri de stat de sentimentul propriei con­ o oâpă degerată, ci mai întâii! să aşteptăm toţii, mic şi mare, şi sacrificaţi obolul vos­ rea unei comisiunl, oare să facă o nouă
servări a naţiunei maghiare. A ne abate faptele. Pănă acum nu pote fi vorba decât, tru pe altarul naţiunii. Progresul cere sa­ redacţiune a adresei. Acâstă propunere e
oă d-1 ep’scop Goldiş se numesce pe sine crificii şi scopul rîvnit de noi merită să fiă
dela ea, ori a justifica scopurile nobile prin din răsputeri spriginit. Alte popore au re­ admisă şi Porumbaru e primit să facă
inaugurarea unei direcţiuni nouă, ort prin bun patriot, âr Ştefan Tisza ar dori, ca cunoscut la timp absoluta necesitate de-a- parte din acâstă comisiune.
fapte deosebite, nu e nici necesar, nici posibil. toţi Românii din Ungaria să fiă asemenea. semenea centre naţional-culturale şi le-au
Greşită a fost politica naţionalităţilor. JDesar- Din norocire în mânile d-lui Ştefan Tisza şi ridicat deja. Ministrul frances de esterne în
marea este dăr o problemă a politicianilor nu se află nici o putere, ÎDSă sub condu­ „Fraţilor Români! Nici noi să nu ră­ JPetersburg. Delcassâ, ministrul frances al
0 0
naţionalităţilor, âr problema maghiarimei cerea d-lui Goldiş este poporul unei die- mânem în urmă! Totă suflarea românâscă afacerilor esterne, a plecat în Z^ ! din
este a primi cu bucuriă mână frăţâscă de cese întregi. La el vorbele pot fi urmate să se facă cel mai aprig agitator pentru urmă la Petersburg. Acestei călătorii ’i-se
realisarea aoestei întreprinderi, şi isbeuda
11
împăcare . şi de fapte. Naţiunea maghiară va aştepta, trebue să fiă a nostră! Oferte marinimose atribue o mare importanţă politică. Se
11
„Peşti Naplo" (guvernamental) în curiâsă faptele . Spune, că primul pas de se adresâză la cassarul „Societăţii pentru Zice, că scopul călătoriei ministrului fran­
primul său artioul, întitulat „Naţionalitate'*, apropiere este sinceritatea. Şi Maghiarii şi cultura şi literatura română din Bucovina ces e, să clarifice şi 9ă dumerâsoă, în ceea-ce
11
scrie între altele: „N’avem noi Maghiarii Românii ar trebui să-şi fiă sinceri (!), âr nu d-1 prof. Florea Oârstiue, Cernăuţi Strada privesce apropierea franco-germană, pe
să-şi arunce reoiproc învinuiri şi fiă-care Cherescu Nr. 8. Ruşi, cari n’au prea privit cu ochi buni
nici o causă de a nu ne simţi _ pe deplin *
să-şi ascundă greşelile. Ungurii să-şi bată acâstă apropiere din causa unor incidente
acasă în patria acesta dela Carpaţii nordici
mai mult capul cu nevoile poporului ro­ Numărul dela 21 Iulie v. (2 August neplăcute ivite în timpul din urmă între
pănă la Porţile de fier, dela Laita păDă la
mânesc, să nu-i respingă plângerile şi să n.) al „Tatrici a fost ârăşî confiscat. Acâsta Rusia şi Germania. Delcassâ mai are să li-
11
graniţa Carpaţilor Ardealului. Subscriem
nu-1 tot amărâscă. Românii la rândul lor este a 22 a confisoare. Gensura a eliminat niştâscă guvernul rusesc şi în ceea ce pri-
toastul lui Ştefan Tisza dela Arad prin care
11
să nu asculte de „agitatorii plătiţi 'de câte-va pasage dintr’un articul, în care se vesoe reglementarea generalului Negrier,
a vestit, că după cel mai sănătos concept
istoric şi logic, Maghiarul şi Românul sunt Liga din România, âr de dincolo de CarpaţI vorbesce despre atitudinea pătimaşă a gu- căci Rusia se plânsese, că singura institu-
să înceteze aţîţarea Românilor. Atunci apoi vernorului br. Bouiguignon faţă de Ro­ ţiune stabilă a republicei, armata, a ajuns
avisaţl unul la altul în acâstă parte a Eu­
Români şi Unguri se vor înţelege şi vor mâni. să fiă răpită de fluctuaţiunile politice.
ropei. Dâr nu oum-va să pretindă cine va
mai mult decât, că vrem să trăim în ar- înţelege, că sunt avisaţl unii la alţii, cum Congresul Albanesilor. La redac-
s
moniă frăţâscă cu Românii din patriă, sub a Z' contele St. Tisza. Echou la serbările lui Petofi. ţiunile Ziarelor din BucurescI s’a presentat
u
a
scutul libertăţii comune şi al statului ma­ „Alkotinaiiy (organul partidei popo­ „Typographia , organul politic al tipografi­ alaltăerl o delegaţiune a Albanesilor din
ghiar unitar, preoum vrem să trăim în bună rale) încă publioă în frunte un interesant ar- lor din Ungaria, publioă din incidentul ani­ BucurescI şi li-a înmânat un apel cătră
vecinătate şi cu Românii din România, ticul despre „frăţietatea din Arad. Citâză versării de 50 de ani a morţii lui Petofi Albanesî, prin care îl râgă să ia parte la
11
dâr numai aşa, deoă ei vor rupe-o cu cuvintele contelui Ştefan Tisza, care a Z* un caracteristic articol, din care estragem, acest congres, care se va deschide în Bu­
3
legendele daco-române. Cu federalismul în toastul său, că decă cei de faţă sunt fără nici un oomentar, următârele: curescI în Z’ de (27) Septemvre
ua
însă nu vrem să pactăm, căol el pe pă­ pătrunşi de iubirea de patriă, tot una: ori „Pe acest poet îl serbătoresce &Z îo- In congres se vor desbate cestiunile ur-
1
mântul maghiar este o absurditate. vorbesce române3ce, ori unguresce — şi Zice: trâga societate maghiară; îl serbătoresce mătore: Independenţa Albaniei sub su­
„Să nu ne legănăm în ilusiunea, că „Să întrebe contele Ştefan Tisza pe tatăl parlamentul, autorităţile, burghezimea, în­ zeranitatea Sultanului ; Şcolele naţionale
vom desarma cu discursuri bombastice şi său, că în lungul timp cât a fost ministru văţaţii şi şi scriitorii farisei. Pe când, Z§U) albanese; Miliţia naţională, oompusă din
cu linguşiri, fiă măcar pe unul din contrarii preşedinte, de ce n’a introdus legea de na­ numai noi, poporul, am avâ dreptul să-l musulmani, catolici şi ortodocşi; Albania
adevăraţi ai statului maghiar. De giaba ţionalitate, după al cărei principiu funda­ sărbătorim, căci Petofi a fost esolusiv al va forma un singur vilaiet sub un guver­
vorbim despre frăţietate şi solidaritate mental concetăţenii de limbă nemaghiară nostru şi nu al lor. Intrâga lui activitate, nator general, ales de marile puteri şi
aceluia, căruia trebue să-i dovedesc!, că nu pot fi învinuiţi de nepatriotism, dâcă operele lui, tâte, tote desmint societatea sancţionat de Sultan; Amnestiă pentru toţi