Page 84 - 1899-07

Nr. 161—1899 GAZETA TRANSILVANIEI Pagincr 3

refugiaţii; Adunarea naţională; Budgetul pronunţată acum 1898 de ani, şi priu ur­ După concert a urmat dans, la oare din Samoa şi agendele regesc! le va
va fi destinat nevoilor Albaniei şi numai mare de a revisui procesul lui Isus Nazari- a fost o animaţiă fbrte mare. Cadrilul a conduce un consiliu. Se va numi un
Albaniei; Limbile oficiale: albauesă şi nenul. Deşi Jidovii ortodocşi au combătut fost dausat de peste 40 părechl şi pote
guvernor, care înse se nu fiă supus
turoă; Un memorand redactat în sensul vehement pe orator, ideile acestuia au pro­ ar fi fost jucat şi de mai multe, dâr sala nici uneia din cele trei puteri.
cestiunilor de mai sus va fi trimis tuturor dus atâta însufleţire, mai ales în genera- a fost prea mică şi neacomodată pentru
Bruxella, 3 August. In urma de-
cabinetelor din Europa. ţiunea mai tîoără, încât la moment s’a un public mare.
misiunei cabinetului Peeroboom s’a
Apelul este semnat de trei membri constituit o societate specială cu scopul Intre dame am observat pe d-nele:
format un nou cabinet sub presiden-
ai comitetului esecutiv, în numele întregu­ de a se ocupa mai serios cu noua ideiă, Elena Pop Hossu Longin din Deva; Pă-
ţia lui De S m e t, care tot-odată a
lui comitet. adoptând numele de „revisioniştl" spre deo­ rariu, Şorban, Orhonaş şi Fărcas din Ilia;
luat şi portofoliul finanţelor. La res-
sebire de ceilalţi. Leşnican din Dobra; Dragomir din Gura-
boiu e Tony, la esterne Descamps,
sada şi altele. Dintre drăgălaşele d-şore:
SC1R1LE DI LEI. Ensemblul Solyuiossy, oare dă tjilnio interne Nierbaert, justiţiă Theodor,
) representaţii în grădina otelului „Orient Flora Şorban din Gherla; Victoria şi Se- agricultură Van der Bruggen şi lu­
44
nefta Popovicil, Cornelia Neamţ din Leş-
— 23 Iulie v. Nr. 1 cu program variat şi amusant, va crări publice Coreman.
nio; Agaftia Ardelean Deva; Valeria Şin-
14
încă un „patriot cinstit. înainte da şi deseră o representaţiă. Acll păşesce oa, din Batiz, Constanţa Papp, Silvia Mun­ Paris, 3 August. „Intransigent
44
cu un an de cjile se descoperise o defrau- pentru prima-orâ renumioa trupă rusesoă tean şi M. Savoboda din Ilia; Constanţa anunţă, că generalul M e r c i e r a
NoviJcoff, compusă din cântăreţi îmbrăcaţi
<lare sensaţională, comisă de controlorul de Dănilă din Hunedâra; Aurelia Comloşi din declarat înaintea unui ofiţer de rang
în costum naţional ruseso. Corurile â la
contabilitate în ministeriuî de finanţe, Bozohy Dobra; Aurelia Luch din CărmăzenescI şi înalt, că Dreyfus va fi din nou osen-
Karoly. Acesta încassase anî d’a rândul Slaviansky ale acestei trupe au avut pre­ altele pe caii nu mi-le-am putut însemna. dit. Mercier va dovedi vinovăţia lui
tutindeni succes.
•chitanţe falsificate pe numele unor pen- Nu mă pot depărta de pe aceste lo­ Dreyfus.
sioniştl morţii. Acum s’a prins alt cinstit
Sultanul şi sioniştii. Conducătorii curi, fără a esprima felicitările mele bra­
cu mâţa în sac. întocmai ea Bozoky a vilor Români de pe Mureş, cari conscii de
mişcărei sioniste, al oărei scop, preoum se Rectificare. In primul nostru artioul
operat şi George Gubics, consilier în secţiunea
soie, e să esopereze permisiunea pentru originea lor mărâţă, au sciut arăta străini­ de erl s’a străcurat o greşală de tipar în
de contabilitate. El a mărturisit singur, că 44 colona primă, alinea a treia, unde se (Jiee:
colonisarea tuturor Jidovilor în Palestina, lor, de ce e capabilă „Virtus Romana .
a păpat 70,000 fl., dâr se vorbesce, că Bravo, fraţilor murăşenl! „cari ... beneficiază de scutul şi de opti­
şi-au câştigat în timpul din urmă un pu­ 44
defraudarea se urcă la 100,000 fl. mismul ei , în loc de: „cari.... beneficiază
ternic protector în persona unuia din fa­ Un Someşan. de scutul şi de sprijinul ei .
a
D-l Dumitru Popovicî, renumitul voriţii Sultanului. Cu tote acestea sultanul
nostru baritonist, debutâză de o săptămână a respins în mod oategorio cererea Sioniş-
încâoe pe scena operei din Bayreuth. Cu­ tilor, şi acesta de târnă, ca nu cumva Ji­ € O K V O C ÎU* c. ns v j s m s i i : .
noscutul cântăreţ român şi esoelentul in­ dovilor, după-ce s’ar vedâ în Palestina, să Prin acâsta se convâcă adunarea cer- Hoseta holandesă. CâţI-va membri
terpret al operelor Wagneriene formâză le vină şi pofta de a restitui vechiul regat cuală ordinară a despărţământului X (Brad) ai conf'erenţei din Haga au întreprins mai
obiectul celor mai mari ovaţiunl din partea israelit. Sioniştii drept aceea şi-au pus de­ al Asociaţiunei, pe Duminecă îu 1 (13) Au­ când era o escursiune la Haarlem. Aten­
distinsului public, care petrece vara în ocamdată pofta în ouifi pentru timpul, cât gust a. o. în comuna Rişca. ţiunea visitatorilor a fost atrasă mai ales
Bayreuth. va mai trăi actualul sultan. La acestă adunare sunt poftiţi a par­ de o rosetâ aşedată de-asupra portalului
ticipa membrii, preoum şi toţi binevoitorii
unei locuinţe cu aspect aristocratic. Şi mai
Predici. Poimâne (Duminecă în 25 Aparate de fotografie pentru diletanţi. Firma şi sprijinitorii acestei instituţiunl oulturale. bătător la ochi a fost, că într’o stradă la­
A. MOLL, liferantul curţii c. şi r. din Viena Obiecte: 1. Deschiderea adunării la
Iulie v.) va predica în Biserica Sf. Nicolae terală aceleaşi rosete împodobiau porţile a
Tuchlauben Nr. 9 îşi recomandă amatorilor de 10’/ ore în biserica gr. or. din loc. 2. Ra­
2
•din ScheiQ părintele Dr. Yasilie Saftu. foto gradat e, articolele sale necesare pentrua fo portul comitetului. 3. Alegerea unei comi- două căsuţe cu esterior sărăcăcios, dâr cu­
tografa. La cerere trimite liste ilustrate conţi­ siunl pentru censurarea raportului. 4. în­ rat. Cercetându-se causa acestei podobe
Şcola ungurescă de stat pentru
nând preţurile. Deposite în Braşov la F. Jekelius, scrierea de membri noi şi înoassarea taxe­ curiose, un ţăran bătrân le esplicâ domni­
sculptură în piatră şi lemn, oe se află în
F. Kelemen, Victor Rotii farmacişti. Teutsch şi lor dela membrii vechi şi noi. 5. Cetirea lor streini, că e un vechiă obiceih hol&n-
Braşov, a fost cercetată în anul şcolar es- Tartler, D. Eremias nepoţi disertaţiunilor, cari sunt a-se insinua cu 2
pirat de 50 elevi, dintre cari însă în cursul dile înainte la directorul despărţământului. des de a espune astfel de rosete înaintea
anului au deşertat 11, rămânând la finea 6. Raportul comisiuuii peutru censurarea ra­ casei, în care familia s’a sporit ou un nou
anului numai 39. După naţionalitate, 29 Dela adunarea despărţământului VIII portului comitetului. 7. Alegerea celor 2 membru, oa un fel de admoniţiune pentru
delegaţi pentru adunarea generală a Aso­ trecători şi surugii, să nu conturbe cumva
dintre ei sunt Maghiari (cu Jidanii îm­ (Deva) al Asociaţiunei. ciaţiunei din acest au, ce se va ţine în
preună), 6 Germani şi 4 „Valahi , cum sunt oraşul Deva. 8. Alte afaceri, ce cad în sfera liniştea mititelului dinăuntru. Nici chiar
14
llia-Mureşanâ, 31 Iulie n. 1899. esecutorii seu neînduraţii creditori n’au
numiţi în programa oficială. Toţi elevii au de competinţă a adunării. 9. Disposiţiunea
studiat numai sculptura în lemn; cursul La banchetul, ce a urmat după adu­ pentru verificarea protocolului. 10 Incheia- dreptul să calce pragul unei oase ou ro-
pentru sculptura în pâtră se va deschide nare, au fost peste 60 de tacâmuri; toaste rea adunării. setă. Roseta se p6te depărta numai la nouă
în anul şoolar viitor. Cursul se face în 4 s’a ţinut 3, şi anume: d-l F. Hossu Longm Din şedinţa comitetului cercual, ţinută cjile după nascere, la porunca doctorului,
aul. Condiţiile de primire sunt: 12 ani îm- directorul despărţ., a toastat pentru înflo­ în Brad la 17 (29) Iulie 1899. sâu a moşei. *
tl şi testimoniu despre absolvarea a rirea Asociaţiunei şi pentru comitetul cen­ Vasiliu Damian, Georgiu Pârâţi, Sgărcitul păcălit. Intr’una din foile
.aţin două clase gimnasiale, reale, sâu tral ; d-l protopop local pentru d-l F. Ho­ preşedinte. not. subst.
,e. ssu Longin, ca director al despărţ. şi englese aflăm următârea anecdotă hazliă:
pentru stimata sa soţiă, care ea presidentă Un proprietar din Irlanda a atârnat înain­
Catastrofe. Din Fiume se anunţă, că a Reuniunii fem. rom. din corn. Hunedorei ^Sulfăsmifă gsaaSsSâcă. tea întrării unei splendide grădini o tăbliţă
cinol omeni s’au înecat în port. Caşul s’a cu inscripţiunea: „Acâstă grădină o dâ-
încă muncesce cu abnegaţiune pentru înain­ Lechinţa, 20 Iulie n. 1899.
petrecut aşa, că patru suboficerl şi un tarea culturală a nâmului nostru; îu urmă Subscrisul, în numele comitetului bi- rueso eu aceluia, care se simte deplin mul-
matroz de pe vaporul „Budapesta plecând d-l N. Muntean a toastat pentru Uienî, sericei române gr. cat din Leohinţa-săsâs- ţămit . Primul, care a cetit acâstă insorip-
14
44
în oraş să chefuâseă, s’au întors sâra târrfih cari s’au purtat atât de brav cu acâstă că, mulţămesc următorilor domni, cari au ţiune, a fost un vecin al său, cunoscut 'ca
pe o luntrişoră, care răsturnându-se, au oădut ocasiune. binevoit a suprasolvi cu ooasiunea petre- sgârcit în totă împrejurimea. „Dâcă nu
44
nu toţii în apă dimpreună cu cei doi lun­ rii din Lechinţa, ţinută în 16 Iulie n. c.: pune altă eondiţiune îşi cjise sgâroitul sa­
După banchet am avut plăcerea de a
traşi. Trei suboficerl şi cei doi luntraşi s’au tisfăcut, „grădina va fi fără îndoâlă a mea“.
admira petrecerea ţărănimei în curtea ho­ Ioan Tiniş învăţător în Neţ 20 cr.,
înecat, cei-lalţî numai cu greu au putut Alergă apoi în fuga mare la posesorul gră-
telului. I. Leuca propr. Sâmbotelec 2 fl. 20 cr. G.
.ajunge la vapor. — Un alt oas se vestesce dinei şi pretinse grădina, provooându-se la
Sâra a fost concert, la oare a debu­ Curtean Bistriţă 20 cr., A. Belteag 70 cr.,
din Belgrad. Vaporul de persone „(Şar Ni- inscripţiunea de pe intrare. „Te simţi aşa-
tat şi un cor compus din tinerimea studibsă familia Pop 60 or., familia Pop, Visuia 10
44
kola în drumul său pe la Porţile de fier dâră pe deplin mulţămit? îl întrebă po­
44
din jur, îutre cari mulţi teologi din Sibiiu cr., D-l Hevesi 10 cr., A. Măierian, Iuş
isbindu-se de-o stâncă, n’a mai putut să-şi sesorul. „Pe depjiu , răspunse avarul, „Eu
44
şi studenţi din Braşov, Deva etc. Concertul 60 cr., I. Seidel notar, Lechinţa 20 cr.,
continue calea. Un chelner s’a înecat, pa­ unul tot nu cred , i-serăspunse, „căci dâoă
44
s’a deschis ou „Cântecul de jertfă de Beet- G, Fabricius 20 or., Dr- Hedrich 20 or.,
14
sagerii dimpreună cu personalul vaporului Z.Î fi d-ta pe deplin mulţămitj n’ai umbla,
hoven, eseoutat de cor. După aceea a ur­ Gobolos 20 cr., Gobolos 20 cr., Rednic 20
au fost la timp mântuiţi. după grădina mea. Acum poţi vedâ însuţi,
mat uu solo de violină a d-lui I. CI. Iuga, cr., Suma 5 fl., 70 cr.
că nu întrunescl condiţiunea pusă de mine .
44
Un vagon de tren pierdut. Aşa stud. abs. din Braşov, fiind acompaniat la Asemenea mulţămeso următorilor domni,
ceva, firesce, e una din puţinele rarităţi, de pian de d-l G. Şorban, eonservatorist în cari au făcut oferte; T. Dumbrava 1 fl., In contra acestei argumentaţi uni sgărcitul
cari suntem obicinuiţi să audim, dâr de Viena. Linkner Georg 1 fl., Dr. Tripon adv. în n’a mai avut nimio de obiectat, ci şi-a
întâmplat tot s’a întâmplat în America! Bistriţa 2 fl.,Sutna 4 fl. luat ruşinat catrafusele.
Mult a plăcut publicului şi cântecul
Vagonele în America sunt automate şi auto­ *
14
„Cucuruz cu fnlncja ’n sus de G. Şorbau, Pentru orientarea On. public însetntt,
mobile şi se împreună de sine cu celelalte. Porîaţiune moii ariicdariă. Tuatl
care la dorinţa publicului a fost repetat. că Venitul total a fost 84 fl. 90 cr., din
Aşa s’a întâmplat, că unul din vagâne scă­ Seyd Mahomed ben Abdullah al Hadad din
Culmea concertului a fost ffumosa care sub'fcrăgându-se spesele de 43 fl. 27 cr.,
pând din şinl, şirul de vagâne desfăcut în 44 Singapore, s’a căsătorit mai când era deja
„fautasiă pe motive românesc! âsecutată au rămas venit curat 41 fl. 63 cr.
chipul acesta în două părţi s’a împreunat a o sută sâpte-sprecjecea 6ră. Bravul Tuan
şi compusă tot-odatâ de d-l Şorban. Exe­ cu deosebită stimă
erăşl de sine, fără să simtă cineva ceva, Seyd e acum în al sâpte-cjecl şi optâlea
cutarea artistică şi frumosă a acestui phnct Ciril Negruţiu,
şi numai după-ce trenul a sosit la locul an al etăţii sale şi are un harem eonstâtă-
din partea tinărului artist Şorban a fost preot g,r.- cat.
destinaţiuuei sale, s’a observat cu groză, tor numai din 4 femei şi 2 sclave, căci
răsplătită cu furtunose aplauase din partea
că unul din vagone dispăruse. după legea lor, nu le e permis evlavioşilor
publicului şi cu un frumos buchet de flori; NECROLOG. Direcţiunea institutului
1
Revisuirea procesului lui Isus Na- âr d-l Şorban a trebuit să mai cânte două de credit şi economii „Lugoşană“ anunţă Mohamedanî să-şi ţină mai mult de 4 femei.
44
zarinenul. Precum cetim în „N. Fr. Presse , piese la dorinţa generală ; quartetul esecu- cu durere, că membrul ei Vasilfe' BiifO, Bătrânului însă se pare, că îl place varia-
jidovii din Odessa au ţinut mai dilele tre- tat după aoâsta, composiţiă a d-lui Şorban, capelan gr. or. în HerendeştI, a răposat îh ţiunea, şi pentru oa să nu ajungă îu coli-
sîune' nici- cU prescriptele profetului, cum îi
ute o adunare, în care s’au ocupat în încă a plăcut forte mult publicului. 20 Iulie v. c. — Fiă-i ţărâna uşoră!
eosebl ou cestiunea Dreyfus. Ou acestă Declamaţiunea seriosă a d-lor P. Ya- dădea la inimă vre-o fată mai frumuşică, să
44
„diVorţâ simplamente de una din cele pa­
•siune un tînăr din cei mai cu dare de silon şi N. Nâmţu încă a succes; declama­
iă dintre ei a ţinut un lung discurs, în ţiunea comică a d-lui Sârb însă a cam lă­ ULTIME SC1EI. tru femei, oe le avea. Urmând metodul
e a căutat să documenteze, că triumful sat de dorit. Londra, 3 August. După cum se acesta, a ajuns să se căsătorâscă de atâtea
dovilor în afacerea revisuirii procesului Prin cuartetul „Sună buciumul d’a- anunţă din Apia, comisarii superiori ori îh viaţă, cum numai Mohamedanii o
mai potfaoe.
^apitanului DreyfuSj le impune Jidovilor larmă s’a încheiat concertul. D-l dirigent ai Angliei, Americei şi Germaniei
44
datorinţa irevocabilă, de a se gândi serios al corului, teologul Suiagă, s’a arătat ca au dat o proclamaţiă, în care ves­
asupra unei nedrepte sentinţe de morte, un dibacii! conducător de cor. tesc, că clesfiinţâză dignitatea regală