Page 87 - 1899-07

Pagina. 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 162.—1899.

Revista politică. spună celor din jurul meselor cu cesul ideilor esprimate de contele deţi, Saşii s’au dus. s’au dus şi Ser­
fripturi şi prăjituri şi vinuri alese, Tisza. bii. Dâr fiind-că nu era de faţă nici
Marţi, în 1 August, s’a sevîrşit că naţia maghiară h’â asuprit nici­ A mai vorbit şi călugărul Mangra tot un Român, care să-i răspundă, i-a
în Arad instalarea episcopului losif odată pe „concetăţenii de limbă pe cârda „frăţietăţii . N’a sciut d-lui, răspuns unul din mulţimea manifes­
44
Goldiş. I. P. S. Sa metropolitul I. străină", că numai acestei purtări că esistă Maghiari, cari au astfel de tanţilor 4i © ^ „Valahii mănâncă
c
n< :
Meţianu a fost înlocuit la actul in­ are să mulţămescă ea serbarea de o păreri despre Români, ca Tisza, căci mămăligă". Şi bine a 4i- -
s
stalării prin P. S. Sa episcopul Ni- miie de ani a esistenţei sale ; că în de ar fi sciut, altfel s’ar fi făcut
colae Popea dela Caransebeş. Multă aceşti „concetăţeni n’a privit nici­ tâte. Dâr nici o supărare: ce s’a N’au avut de ce merge Româ­
44
lume s’a adunat cu prilejul acesta odată inimici, ci amici, pe care — stricat, se pote drege, Tisza a dat di­ nii acolo, ca să asculte monstruosi-
la Arad; a fost şi mult popor din au(ţî tu colo!—„i-a respectat şi sti­ recţia, âr Românii aradanî au dat prin tăţile vorbitorilor maghiari. Au ră­
44
comunele românescî din jurul Ara­ mat şi că „dâcă naţia maghiară alegerealui Goldiş de episcopfrumose mas acasă să-şî vadă de „mămăliga
44
dului. Mult a bătut la ochi, că cu vrâ să esiste şi mai departe, ea nu dovecţî, că sciu să se desbrace de lor, se muncâscă cu sudori şi din
ocasiunea instalării episcopului Gol- pâte asupri nici în viitor pe conce­ anumite „prejudiţii sociale . Ei şi-au greu, ca din câştigul muncei sale
44
diş, au alergat la Arad prietinii tăţenii săi de limbă străină . După ales de vlădică pe un bărbat, ale amare să plătâscă birurile grele şi
44
acestuia Unguri. Au luat parte la cuvintele acestea eraşî a fost a- cărui principii sunt tocmai acomo­ nesfirşite, şi în loc de a asculta pe
serbare trei fişpanî şi mai bine de plaudat. date pentru o înlăturare a certelor eroii şoviniştî de a4h cari au strigat
cfece deputaţi dietalî, între cari şi că pentru Român şi celelalte popâre
44
Vorbi apoi despre „misiunea şi frecărilor de naţionalitate. nemaghiare numai o libertate pâte
tînerul grof Ştefan Tisza, fiiul bă­
se:
istorică a naţiei maghiare, şi cji Aşa! Adecă s’a făcut „frăţie­ fi: „libertatea ungurâscă , au rămas
44
trânului vulpoiu Coloman Tisza, pe
44
„Misiunea ei (a naţiei maghiare) tate între pahare. Foile unguresc! la vetrele lor, cum le cerea demni­
care actualul episcop ,Goldiş îl ri­
constă în aceea, ca în mijlocul ten­ chiotesc acum de bucuriă, că la masa tatea şi caracterul lor naţional ro­
dicase câţî-va anî mai înainte până
dinţelor de unificare, ea să fjă su­ episcopului Goldiş Românii din Arad mânesc. Şi bine au făcut.
în al treilea cer în vorbirea sa adre­
prema păzitore şi garantă a desycţlţăpi „şî-au venit la-minţi şi au golit îm-
44
sată alegătorilor dela Ceica, cari *
independente a popârelor, car! lo- prună cu persecutorii nâmului nos­
l’au fost trimis în dietă, unde a ocu­
44
44
cuesc acâstă parte a Europei , er tru „paharul împăciuirei . „Le Messager du Gouvernament*,
pat loc pe băncile guvernamentali­
„în împlinirea acestei misiuni, are * din Petersburg publică un comuni­
lor până la alegerea lui episcop. cat cu privire la conferenţa păcei.
După instalare şi după primi­ un aliat firesc: rassa română*. Invită Două c|il înainte de „frăţie­
e
apoi pe cei de faţă să arunce şi ei Constată primirea simpatică făcută
rea deputaţiunilor, cari au mers să tatea din Arad, Ungurii din tâte
44
ce
o privire asupra istoriei şi a chartei Ţarului şi 4i > că resultatele con-
felicite pe noul episcop, s’a dat în părţile ţării au serbat memoria poe­
(mapei) şi să vadă, decă „pote fi alt ferenţei au răspuns la aşteptarea
otelul dela „Crucea albă un ban­ tului lor Petâfi, care înainte cu
44
mod de fericire pentru rassa română, guvernului. Conferenţa a găsit de
chet. Cum se obicînuesc la astfel de cincî-decî de anî a că4ut în lupta
44
decât frăţietatea cu Maghiarii . cuviinţă să amâne deeisiunea ei asu­
ocasiunî, s’au ţinut şi toaste. Intre lui Bem cu Muscalii pe câmpia dela pra cestiunei complicate privitâre la
alţii a toastat şi groful Ştefan Tisza. Dâr cu vorbele acestea n’a sfîr- Ferihaza de lângă Sighişora. Serbarea înarmări, pănă când guvernele vor
44
Şi a ţinut tînărul grof ungur un şit. „Frăţietatea accentuată de dum­ din Sighişora a fost fârte sgomotâsă.
toast unic în felul său. Cuvântarea nealui, groful, pentru-ca să se potă Au luat parte peste cinci mii, între desluşi acâstă cestiune. Cu tâte aces­
lui de n’ar fi fost ţinută la masa albă realisa în faptă, trebue să aibă şi cari şi Saşi de prin ţinutul Braşo­ tea recunâsce, că e de dorit şi chiar
între pahare de vin şi şampaniă, ar sprijinitori. Drept aceea a dat espre- vului. Românii şî-au vădut de tre- urgent, ca să se uşureze sarcinele
militare ale tuturor naţiunilor. Lucră­
fi produs şi mai mare sfară printre siune bucuriei sale- „că în fruntea bile lor, au stat acasă şi n’au luat rile conferenţei vor esercita de si­
Unguri şi la gazetele lor, căci dum­ diecesei Aradului a ajuns un epis­ parte nici unul. Multă vorbă s’a gur o influinţă asupra modului de
nealui n’a vorbit mai puţin decât cop, care este o pildă strălucită, că făcut acolo. L’au îndumnefleit pe a-se face răsboiu, şi vor contribui la
despre o „frăţietate maghiar o-r o mână “, pâte fi cine-va. bun Român şi totuşi Petofi, alias Petrovicî, şi l’au pus
44
pe care a aflat de potrivit s’o enunţe să fiă şi bun patriot . Urâză dec! drept pildă de urmat tuturor po­ micşorarea cincimilor nefolositâre.
Tâte guvernele sunt de acord a pune
tocmai cu prilejul acesta. episcopului Goldiş, ca cerul să-i pârelor nemaghiare. Precum Petofi tâte sforţările lor pentru a menţină
Pentru mai „buna înţelegere“, ajute a-şî împlini şi pe viitor şî-a renegat naţionalitatea facen-
Ştefan Tisza a <^is chiar la început, blema, cu aceeaşi iubire de rassă şi du-se din Şerb ce era din nascere pacea şi a respinge răsboiul. S’a ho-
că tare-1 dore inima, de ce nu pote de patriă, care l’a caracterisut şi pănă „Maghiar din creştet pănă în tălpi torît, că pe viitor o putere neutră
pâte, după propria ei iniţiativă, să
vorbi românesce ; der dâcă cei de acum, şi doresce, ca „sămânţa arun­ aşa să facă adecă toţi cei ce vor­
faţă sunt pătrunşi de iubirea de pa- cată se producă fructe bine-cuventate , er besc limbi străine în ţâra acâsta, ofere o mijlocire. „Le Messager"
11
44
triă, cine, Domne, p6te să fiă supărat, ca pupăză pe colac mai doresce, dâcă vor să fiă „fraţi cu Maghiarii notâză faptul, că conferenţa a creat
44
o nouă basa de pace internaţională,
că vorbesce unguresce, că dor ori „ca Dumne4eu să ţînă pe acei Bo- şi să le mârgă bine. Acest principiu fără a micşora drepturile de suve­
românesce, ori unguresce: tot una. mâm, cari sunt cetăţeni credincioşi ai despotic l’a accentuat chiar vice-pre-
Vesel s’a arătat groful, că pote să patriei . şedinţele dietei unguresc! Tallian ranitate ale statelor. Sarcina pre-
44
participe la serbătorirea noului epis­ Cuvintele grofului Tisza au scos în discursul său festiv, ce l’a ţinut sentată de Ţar, a primit o basă. şi
e cu putinţă să se recunâscă Cu>una-
cop, deore-ce „în alegerea lui Goldiş într’atâta din sărite pe cei dela ban­ în numele deputaţilor dinaintea mo­ nimitate necesitatea soluţiunei Isale.
vede un fapt, care umple de bucu- chet, încât — dâcă e să credem foi­ numentului' honvezilor pe câmpul Viitorul şi desvoltarea istoriei vor
riă pe patrioţii maghiari şi amicii lor unguresc! — „Ungurii şi Românii Firihazului. A cerut, în cuvinte fru- arăta mijlâcele necesare pentru a<
41
concetăţenilor români , lj)eu aşa. însufleţiţi se îmbrăţişară şi se săru­ mâse, ca nemaghiarii să se facă din atinge acest scop în folosul unani­
44
Său doră nu văd ei, nu recunosc tară cu prietiniă . nascere slugile rassei netnagliiare, mităţii. — Vorbe în pustiu.
aceşti „patrioţi maghiari şi amici Grofului Stef. Tisza i-a răspuns să-şi jertfâscă tâte aspiraţiunile lor
44
ai concetăţenilor români , că noul P. S. Sa Episcopul N. Popea, care în naţionale, să între în simbriă la Un­ *
44
episcop „este un caracter neîndu­ toastul său ar fi cţis, că vorbele lui guri şi tot ce fac, să fiă făcut pentru în­ Din cele douăzeci şi şâse de
plecat , la care „cu mândriă pote Tisza sunt de mare însemnătate po­ tărirea şi înflorirea naţiei unguresc!. persâne arestate în Serbia în urma
44
privi orî-ce bun patriot şi a cărui litică şi că Ungurii cu Românii s.’ar atentatului contra ex-regelui Milan,
44
sărbătorire „umple de mulţumire pe fi putut înţelege, dâcă ar fi avut fârte pocit cuvintele altui oro tor, cinci au fost puse în libertate, pen­
44
toţi amicii adevăraţi ai Românilor . ocasiă se schimbe „idei amicale , ca faimosul Bartha, care a întrebat: că tru-că instrucţia n’a găsit dove4i de
44
Ştefan Tisza, aplaudat pentru-că acum. Odată înţeleşi, nici porţile unde sunt Românii, de ce n’au mers culpabilitatea lor. Se crede, că vor
a început’o binişor, s’a apucat apoi iadului nu vor birui asupra Unga­ şi ei la Sighişâra să serbeze îm­ mai fi eliberaţi şi alţi bănuiţi, aşa
să răsfoiescă paginile istoriei şi să riei. Golesce deci paharul pentru suc­ preună cu Maghiarii, că dâr ân ve­ că în total vor fi trimişi înaintea
că era forte obosit; el aci mânca şi beu bi­ că unde merge, îi răspunse, că duce coco­ trând se puse la masă şi apoi dise cătră o probă şi cu făţăriţa ; făcu una, făcu două
ne, dâr când era să se culce făcu o nefăcută, şul înapoi dracului, căoî erl scia cânta, der fâţăriţă: Acum, făţăriţa mea, dă-ml din pănă ’n nouă, dâr tote înzadar, căci fâţă-
căci a dis birlaşului, care de altmintrelea acjl nu scie. bunurile tale, căci sunt flămând şi setos . nţa nu mai era cea de asârâ.
44
era Evreu: măi jupâne, eu las cocoşelul E bine, c)ise bătrânul, dâr în locul lui Cu sfirşitul acestor vorbe făţăriţa se umplu Deci şi mai mănios, ca erl, pleca şi
aici în tindă între galiţele tale, der se pă- griji de cere făţăriţa de pe masa lui şi cu cele mai gustose mâncări şi beuturî, din cu asta ârăşî înapoi la dracu.
zescl, ca nu cumva să dicl cătrâ el: „Acum apoi la jumătate drumul îi efl „Acum, cari bietul om, după-ce s’a săturat bine, a In mijlocul pădurei şi de astă-dată s’a
:
44
cocoşelul meu cântă-mi unuţa , că şi de făţăriţa mea, dă-ml din bunurile tale, căci (jis cătră Evreu: Jupâne, las aci pe masă întâlnit cu bătrânul, care ârăşî îl întreba,
ţi-ar cânta, ţie bani tot nu ţi-a da. sunt flămând şi sătos. 44 făţăriţa, dâr te pădesce, ca nu cumva să că unde se duce.
w* ' r i .
Dâr Evreul de abia apucă să se cul­ El aşa a şi făcut, căci colea la uji-. 4*icl cătră ea: „Acum, făţăriţa mea, dă-mî La dracu fu răspunsul lui — de-i duc
ce stăpânul cocoşului, când îşi chiămă în- niţă ajungând cu cocoşul Evreului la dracu, din bunurile tale, căci sunt flămând şi se­ făţăriţa, fiind-că nu-i pot lua folosul.
44
trâga familiă în casă pe care o înşiră după acela de loc ce-1 vădu îl întrebă : că ce-i tos , fiind-că chiar de ar voi să-ţi dee, tu — Ei bine, i-a 4is bătrânul, care era
masă şi apoi punând cocoşul în mijlocul mai trebue? ce-i aduce? Ori că şi-a uitat n’ai putâ gusta din ele. chiar s. Petru, dâr aibl grije şi nu cere,
lor i-a 4iş : „Acum, cocoşelul meu, cântă-ne umbra la el? Er omul îi răspunse: d’apoi Dâr abia s’a culcat bietul om şi Evreul decât numai buzduga lui, ce-i acăţată de
la toţi unuţa, dâr cât de lungă". Er coco­ îţi aduc cocoşul, ca să-l mănânci cu moşii şi-a chiămat totă familia în odaiă şi-apoi un cui, de-asupra căpătâiului patului său,
şul aşa li-a cântat, cât totă masa fu plină şi strămoşii tăi, căci eu nici un folos nu-i a 4is cătră făţăriţă : „Acum, făţăriţa mea, şi apoi când vei fi la jumătate drumul 4i-i:
de bani, dâr şarlatanul de Evreu nu s’a pot lua. De asta dracul şi-ai lui soţi se dă-ne din bunurile tale cât se pâte mai „Acum, buzduga mea, aruncă-te în două
44
mulţumit cu atâta, ci a schimbat cocoşul bucurară forte. mult, căci suntem forte flămând! şi setoşl". capete, şi-mi arată, că ce sucă ai .
lui cu un cocoş de al său, ce bietul om n’a — D’apoi acum, ce să-ţi dau în lo­ Ea li-a şi dat mâncările şi beuturile Bietul om şi-acum, ca de altă-dată,
luat semă, pănă ce a ajuns mai acasă, când cul lui? cele mai bune, ba încă, ce era mai mult, mulţămind pentru sfatul bun, s’a dus în
voi ârăşî să facă probă ou cocoşul să vadă — Nimic alt-ceva, decât măsăriţa de tote mâncările au fost ooşer. După aceea drumul lui, âr colea pe ujiniţă a ajuns ârăşî
de n’a uitat a cânta, dâr înzadar fură tote pe masa ta. Evreul, precum a făcut, cu cocoşul, .aşa a în curtea dracilor. Dracul cel mai mare, de
probele, căoî dău cocoşul acesta n’a cântat — Ei, dâr nici asta nu o vei soi tu făcut şi cu măsăriţa, a schimbat’o cu alta, loc ce l’a vă4ut, l’a şi întrebat, că după-ce
pe placul lui. folosi, îi dise dracul. ce bietul om ârăşî n’a prins de veste când vine âră, âr el e efis : d’apoi îţi aduc îna­
✓ Mânios, omul plecă ârăşî înapoi cu el El d’aci apoi cu măsăriţa în mână se a plecat cătră casă, fiind-că de-aseră i-au poi făţăriţa, să te învălescl tu şi copii tăi
la dracu, dâr tot în locul de erl se întâlni luă la drum, pănă ce colea cu sâră bună rămas mâncări şi beuturî destule, pănă ce în ea, când veţi merge în cea lume, căci
ârăşî cu bătrânul, căruia, dupâ-ce îl întrebă ârăşî ajunse la birtul de ieri, îh care in­ a ajuns mai în sat, unde vru să mai facă eu nu o pot folosi.