Page 88 - 1899-07

Nr. 162—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3

tribunalului marţial numai opt-spre- capătul secuiului, prin anul 1813, oj ' asigurarea viitorului nostru material. numite şi rari în pertractări cu noi
cjece persone. Dintre şefii partidului lundaţiuno colosală. Dupa-ce inse O m u l şi totalitatea pro lucţiu- ne respectâză limba nbstră.
radical, cari au fost în acelaşi timp venitul anual al acestei fundaţiuni nei spiritului său şi a mânilor sale,
Câmpeanul.
membri ai comitetului central, vor mari se spesezâ spre scopurile ho- sunt condiţionate de timp şi spat şi
fi trimişi înaintea tribunalului Paşicî. tărîte de marele fundator, nici ca­ sunt de multe-ori supuse disoluţiu-
Tauşanovici, Veşnici şi Stanoevicî. pitalul fundaţiunei nu cresce, — pe riei totale. Ou tbte acestea, n’ar putâ învăţământul în diecesa Lugoşului.
când Emauuil Gojdu, mare mecenat ti vorbă de pericul, decă de multe-
Muncă şi păstrare. al tinerimei române studibse gr. or., orl n’ar da peste noi catastrofe re- Primim din Lugoş textul unei
făcând numai la începutul deceniului pentine şi distrugetbre, decă fiă-care circulare, pe care P S. Sa părintele
episcop Dr. Demetriu Badu a adresat’o
ii. 70, aşa-dâră după 50 ani, o fuuda- lucru ar fi legat de un termin anu­
ţiune, care la început nu era nici de mit şi neresturnabil, ce Inse, durere, clerului seu în cestiunea învăţămân­
Este ceva de tot interesant şi tului poporal din diecesă. In circu­
200,000 fi., după ce prin genialul nu esistă. Ceva de tot nesigură şi
un lucru unic în felul seu, că popo- lară sa dispune luarea mai multor
seu testament a dispus, ca numai indescifrabilă este viâţa omului; este
rele cele mai inteligente şi mai lu­ măsuri salutare pentru controlarea
una din trei părţi ale venitului anual de tot nesigur, când un lucru de
minate sunt tot-odată şi cele mai şi îmbunătăţirea învăţământului. £ltă
se se dea ca stipendii, âr 2 din 3 preţ se distruge. S’a Z> mai 8U9 > ©ă
9
valorose şi mai bogate. Din acest câte-va din aceste măsuri:
părţi se se adaugă la capitalul fun­ vieţa omului, cât şi ori-ce obiect
motiv nu trebue se fim nici contrarii,
daţional, — astăZî capitalul funda­ trebuincios, representă un capital, D-l canonic Ioan Boroş, în cali­
nici despreţuitorii capitalului, ci din
ţiunei Gojdu mai a ajuns pe cel bo- prin urmare nimicirea lor este o per- tate de inspector şcolar diecesan,
contră se ne bucurăm de crescerea
bian, — Daremî că şi în anul acesta dere a capitalului, ce-1 representă. a presentat la timpul său episcopu­
capitalului şi înmulţirea averei. Se
s'au dat 30,000 fi. stipendii, er’ De astfel de catastrofe putem scăpa lui şi Oonsistoriului un plan (lucrat
ne îngrijim de capital, ca acela se
suma de 63 000 fi. s’a capitalisat. numai' prin asigurare. Băncile şi reu­ pe basa § lui 130 din statutul şco-
nu se micşoreze, seu — ceea ce
Tot asta putem Zic© şi despre cele­ niunile singuratice de asigurare pri­ lastic diecesan) prin care s’a oferit
este şi mai periculos — se nu se ri-
lalte fundaţiuni, precum este a lui dr. mesc asupra lor sarcina de-a des- a visita însu-şi mai multe din şcb-
sipâscă; ci se păstrăm şi se cruţăm
Simeon Romanţiai, Petru Maior, La- dauna pe asiguratul individ de tâte lele poporale cu ocasiunea esame-
capitalul şi averea nbstră, eeea-ee
dislau Tordai, Lazar Baldi ş. a. la daunele avute în suma acordată prin nelor dela finea an. şcolar 1898—99.
numai astfel se pbte, decă vom în­
care fundatorii n’au dispus, ca o contract, numit poliţă; în sensul Planul, se ’nţelege, a fost aprobat,
văţa: a păstra, şi âr a păstra.
parte din venitul anual se se adaugă acestui contract avem se solvim pre­ şi d-l canonic Boroş şi-a putut face
Precum recomandăm asta sin­
la capital. Decă din venitul anual miile statorite.— OrI-şi-cine este es- datorinţa de inspector şcolastic die­
guraticilor, tocmai aşa putem cjice
al fundaţiunei bobiane se punea în pus pericolului de a suferi daune, cesan în mod esemplar. Densul a
şi despre averea institutelor nbstre visitat 37 de şcole din protopopiatele
de învăţământ, biserici, fundaţiuni fiă-care an numai 30°/ capital, daunele aceste se pot înse ocoli în
0
ast&Zî metropolia Albei-Iulia dispu­ cele mai multe caşuri, prin asigurare. Bogşei, Varadiei, Oraviţei, Jiului, Ul-
şi alte aşeZăminte umanitare. Decă
nea de un capital, încât tot clerul De regulă mai tbte familiile, piei-Traiane şi din vicariatul Haţe­
o biserică, şcolă seu fundaţiune spe-
nu numai din archidiecesâ, ci din deosebi la noi Românii, sunt espuse gului. Asupra acestor visitaţiunî a
sâză în tot anul venitul său întreg,
tbtă provincia metropolitană putea prin mbrtea capului familiei la su­ presentat apoi Oonsistoriului un ra­
şi nu se pune nimica la o parte, în
fi salarisat după recerinţele mo­ ferinţe mari financiare, — este deci port amănunţit, redactat „cu aleasă
loc să crescă capitalul şi averea
derne. consult, ba este o necesitate neîn- îngrijire şi aprofundată cunoscinţă
acestor aşezăminte sacre şi umani­
Cel dintâiu, care s’a îngrijit în cunjurabilă, ca capul familiei, tata, de lucruri".
tare, ele vor stagna, seu în urma bre-
astă privinţă este metropolitul Ale- se fiă asigurat în favorul familiei Din circulara episcopâscă nu pu­
cărui eveniment desastruos făcându-
sandru St. Şiuluţiu, după el metro­ sale. Afară de asigurarea pe caşul de tem afla, dâcă acâstă salutară mă­
se ore-carî perderî din întregul ca­
politul Ioan Vancea, 6r în timpul mbrte, se mai pot contracta: pen­ sură, de a se visita prin câte-un băr­
pital, şi venitul devine mai mic, pe
mai nou Ioan Yişa; cest din urmă siuni la bătrâneţe, pensiuni pentru bat harnic şi zelos dela centru şcb-
când înmulţirea anuală a capitalului
a dispus, ca 20°/ din venitul anual văduve, rente în favorul copiilor, — lele poporale dela sate, a fost nu­
ne asigură, că venitul nu se va îm­ 0
al fundaţiunei sale se se adaugă îu capitale pentru căsetoriă, ajutore pe mai pentru ocasiunea de acum, ori
puţina, ba din an în an se va mări,
tot anul la capitalul fundaţional. timpul serviciului militar, asigurări că se va urma astfel în fiă-care an.
Şi prin asta ne putem folosi în me-
In fine am se vorbesc ceva şi la cas de un desastru corporal, şi La tbtă întâmplarea, disposiţiunea
Bură tot mai mare de el şi a ne
despre asigurări. Că omul trebue se pentru caşuri de morb. Ba este fbrte luată o găsim din mai multe puncte
acoperi lipsele şi a-1 întrebuinţa tot
înveţe, se lucreze, se facă economiă consult, ca se asigurăm şi realităţile de vedere fbrte importantă şi ar fi
mai intensiv în favorul scopului aşe­
şi se păstreze, — acesta este un lu­ (casele şi alte superedificate), mo- la culme de dorit, ca ea să se ur­
zămintelor respective.
cru cunoscut, este ceva de sine în­ biliele nbstre, rbdele pe câmp, vi­ meze şi în viitor cu tbtă energia,
Pentru probarea acestor aser­
ţeles. Este înse bre destul, ca omul tele, ba şi bunurile nbstre pe tim­ dâr nu numai în diecesa Lugoşului,
ţiuni se-mi fiă permis a face în mare
cruţător şi economisător se se şi pul de transport, pentru-că un indi­ ci în tbte diecesele române.
.ujnai o asemănare între fondurile
pbtă ţinâ pe trâpta materială ajunsă vid, pe lângă aceea, că-şi câştigă
nostre din Blaşiu şi între acelea, Etă, ce constatări spune Prea
odată de densul? Unii Zic, că da, liuiştirea sufletâscă, că n’are se se
cari sunt în proprietatea confraţilor Sânţia Sa, că a făcut din raportul
noi însă răspundem la întrebarea temă de vre-un accident, mai po-
greco-orientalî. Noi, greco-catolicii, d-lui canonic Borcş:
acesta, cumcă nu se pbte. Pentru ce şede tot-deuna şi un credit cu mult
am avut archierei mari, cu zel şi „Şcblele prosperâză din ce în oe mai
nu ? fiind-că cine a învăţat ceva, mai mare, ca un individ neasigurat.
bunăvoinţă pentru clerul şi poporul mult, atragerea poporului cătră ele merge
cine cunosce, cruţă şi păstreză, face Prin asigurare ne ajutăm pe noi
lor. Toţi au creat aşeZăminte cul­ crescând, numărul copiilor, cari le cerce-
simplu numai aceea, ce mulţi pre­ înşi-ne, unul pentru toţi şi toţi pen­
turale şi le-au asigurat prin funda- tâză, se înmulţesce, resultatele esamenelor
mergători ai noştri au făcut deja cu tru unul! Institutele de asigurare
ţiunî pie, dâr nu s’au îngrijit, ca treptat devin mai îndestulitore şi, pe lângă
secuii înainte, dâr omul are lipsă de varsă în tot anul miiibne pe tbte
din venitul anual să se pună ceva tâte greutăţile Z'lei, mai ales în părţile ar­
ceva, adecă de modalitatea aceea, terenele pentru desdaunarea asigu­
de-o parte, şi aşa capitalul fundaţiu- delene ale diecesei, cari au fost visitate,
cum şi-ar pute păstra câştigul do­ raţilor, contdbue astfel la liniştea
nilor nu se augmenteză, nu cresce, edificiile şcolare aprbpe in totalitatea lor
bândit pentru sine şi familia sa. internă, şi ne oferă în mod splendid
ba prin 6re-care eventualitate capi­ eorăspund recerinţelor legei".
Modalitatea, cum să ajungem independenţa pe terenul economiilor
talul fundaţional având dre-carî per- De-odată cu aceste momente
noi la acest liman al doririlor nbs- nbstre. — Sunt diverse şi multe
deiî, şi venitul anual se micşoreză. îmbucurătbre însă s’au constatat şi
tre, este o iavenţiuue a timpului bănci şi reuniuni de asigurare, —
Aşa seim, că nemuritorul epis- unele scăderi. Pentru îndreptarea
recent, care este corbna economii­ când voim înse se ne asigurăm, se
scop Ioan Bob cu ocasiunea fundărei acestor din urmă, P. S. S. episcopul
lor nbstre, este „asiguranţa", său avem înaintea ochilor cele mai re­
capitulului din Blaşiu a făcut la în- dispune între altele:
— D’apoi ce poftescl în looul ei? îl puncii, îi înşira pe lângă părete, şi apoi ia tbte câte-o zadiă de galbeni. După acâsta Strigătele şi sbierăturile lor se auZ^&u
s
întreba dracul. punând buzduga în mijlocul odăii îi Z' ®: le Zise: acum mâncarăţl, beurăţl, bani că- departe, dâr nimeni dintre oei chiâmaţl nu
— Buzduga ta dela căpătâiul patu­ „Acum, buzduga mea, aruncă-te în două pătarăţî, dâr ca să sciţi şi griji cele ce îndrăsnia să se apropie de casa, în care
lui, fu răspunsul. capete şi ne arată tuturor, că ce sucă ai, aţi căpătat, vă înşiraţi prin casă, ca să vă petreceau şi se ospătau bocotanii satului.
u
Bine, bine, asta o aduci tu mâne ârăşî dâr cum vei sci şi cum vei putâ mai tare . învăţ, âr tu, buzduga mea, arunoă-te în Tot începutul trebue să-şi aibă şi sfâr­
înapoi! îşi gândi dracul. două capete şi arată-le, ce sucă ai ; la şitul, şi aşa-dâră şi povestea mea.
O păţi Evreul. Buzduga se arunoâ, ca
Bietul om cu buzduga la mână porni mutre poţi mai aspru, dâr la fete de tot Destul buzdugă!
purtată de ucigă-1 crucea, da bătea, da bă-
oătră casă, dâr colea cam la jumătate de mâle şi pe departe, oa să nu -se sparie.
tea şi mai bătea pe Evrei, încât strigătul Bocotanii merseră, care încătrău la
drum pe un şes frumos se puse în posiţiă şi plânsul lor a deşteptat din somn şi pe Buzduga şi-a făcut datorinţa, după casele lor, bătuţi ca vai de ei, dâr pomeni­
de tot drâptă şi dise cătră buzdugă : Acum, rîs urma plâns.
bietul om, care de trei ZA® tot în drum rea şi vestea ospăţului aceluia a rămas
buzduga mea, aruncă-te în două capete A treia Zi umbla tot satul şi pe toţi ua
era. El nu-şl mai putea ţinâ rîsul. pănă în Zi de aZb cu tote că eu n’am
şi-mi arată, că ce sucă ai! bogaţii îi învitâ la masă. Toţi primiră şi avut parte din el şi niol n’aşî dori să fiu
Evreii văZându-se daţi de gol, de-bre-
Ea şi-a arătat suca, dâr l’a usturat se duseră la el, ca să vadă, cu ce va sci la aşa un ospăţ.
ce totă şarlatania lor fu descoperită, îl ru­
rău. Mai bine ar sci spune spatele bietului un calic de om să omenâscă atâţia bmenl.
gară să-i scape de buzdugă, şi apoi căpă- Din bietul om se fâou în scurtă vreme
om, cari tbte au rămas negre de îmblă'ti- Dâr ce mare le fu mirarea, — mâncările
tându-şl omul cocoşul şi fâţăriţa dela ei, om bogat; dâr el nu trăia numai fpentru
turile multe, ce le-au căpătat, pănă ce co­ şi beuturile fură din cele mai alese şi mai
se duse cătră casă, âr Evreii rămaseră care sine, ci şi pentru sărmanii, oarî duceau
lea într’un târdiu i-a dis: „Destul, buzduga bune, ba înoă şi bani eăpătară, lucru ne
cu o câstă, care ou o mână ruptă. lipsă, căci cel ars de jar scie ce trage us­
mea . De aci apoi aşa bătut, cum era, a mai pomenit, — dâr mai mare le fu mi- turimea.
u
a mers mai departe, pănă ce cu „săra bună" Când ajunse acasă muerea şi cele rarer, când pe toţi îi înşiră prin casă, pu­
se băga ârăşî la birtul Evreului, unde îna- şâpte fete ale lui eşiră înaintea lui şi-l în­ nend pe frate-său, bocotanul satului, în mij­ In urma urmelor a murit şi el ca
alţi bmenl, âr după mbrtea lui cocoşul, fă­
ate de a se culca a dis oătră birtaş: Ju- trebară: bărbate! tată! cum ai umblat pe loc, mai aprbpe de buzdugă. Ei credeau şi ţăriţa şi buzduga se făcură nevăZute. Că
pâne, griji de nu Zice cătră buzduga mea: la dracu? ce ne aduci? se aşteptau la vre-un joc, sâu sciu eu ce,
unde vor fi? pănă aZî nu scie nimeni.
acum aruncă-te în două capete şi-mi arată, Veţi vedâ de loc, Zis® ®1> numai să când el Z* ® buzdugii: „Acum, buzduga
s
că ce sucă ai". mergem înăuntru. După aceea toţi se aşe- mea, arată bocotanilor, că ce sucă ai, mai Anfoniu Pop.
Dâr Evreul şi de astă-dată, de loc ce Zară la masă, căol făţăriţa îi ţinea cu tare fratelui meu, adum aruncă-te în două
se culcâ bietul om, îşi chema muierea şi mâncări forte bune, âr cocoşul li-a oântat capete".