Page 89 - 1899-07
P. 89
Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. IM’, iu
1. Fiă-oare preot e strict îndatorat, dela cassarul Senatului scol. şi nici s’au distins prin coruri de cântări, seu prin covicl să i facă un memoriu asupra acestor
ca să catechiseze în persdnâ pe şcolari şi să decum dela puporenl. Senatelor le- pomărit, grădinărit şi legumărit. — Pentru declaraţii şi alaltăerl la orele 10 sera - a
propună întrâgă materia de catechisare impune, ca la începutul viitorului an constituirea unui nou despărţământ al Aso- fost pus în libertate.
prescrisă în statute. Orele de cateohisare şcolar să procure rechisitele de scălă, ciaţiunei, care se va numi Despărţământul
şi materia propusă s’o însemue în proto ce mai lipsesc, er întru cât acăsta Panciovei, e convocată din partea d-lui pa- „YaterlamT confiscat. „Vaterland“
colul scolei. în anumite caşuri nu s’ar pute, să roch Damian Popcscu din Ofcea o adunare gazetă vienesâ, cu tote că acum merge cu
2. In fiă-care Duminecă şi sărbătâre, facă rugare la ministerul instfucţiu- la Panciova pe (jiua de 8 August st. n. — contele Thun, tot a fost confiscat din par
luând afară timpul cel friguros de iârnă, nei publice spre a li-se da gratuit Despărţământul Brad îşi va ţinâ adunarea tea autorităţilor, din oausă, că a publicat
învăţătorii înainte de începerea s-tei liturgii (der românesc!.) în 13 August n. în comuna Rişca. — La nisce isbucnirî contra guvernului ale unor
să adune elevii la şcolă şi de acolo să-i In fine se dispune, ca senatele tote aceste adunări e de dorit să se pre- oratori, cari vorbiseră în ultima adunare
conducă la biserică. In cursul anului învă şcolare să asigure pretutindeni clă sente cât mai mulţi Români, plugari şi in de demonstraţiune ţinută în Klagenfurt.
ţătorii vor stărui a deprinde pe elevi în direa şcdlelor, er asigurarea să se teligenţi, bărbaţi şi femei. „Vaterland“ nu se plânge din pricina acâsta,
cântări, ca astfel să pâtă cânta în decur facă la Reuniunea de asigurare me ci întrâbă numai, pentru-oe pedâpsa a
Regimentul rusesc al regelui Ca-
sul s. liturgii. Preoţii se îndatoresc a în tropolitana din Blaşiu. rol. Precum vestesc foile rusescl, regele ajuns’o pe ea, şi nu pe vorbitorii, cari au
griji, ca pe. şcolarii mai mărişori şi pe cei (iis acele cuvinte.
Oarol al României şi-a trimis regimentului
din şcola de repetiţia, să-i spovedâscă şi
său ruseso Wologd, portretul în mărime Revocare şi avis. Adunarea gene
cuminece în fie care an, mai ales la Pascl. Dela Asociaţiime.
3. In fie-care şcblă să se atârne pe naturală, dimpreună cu o epistolă adresată rală a Reuniunei învăţătorilor români gr.
Sibim, 4 Aug. n. 1899. oomandantului regimentului, de următorul or. dela şcolele confesionale din diecesa
spesele cassei şcolastice, icona Mântuitoru
lui Isus Cbristos. Comitetul central al „Asoeiaţiunei“ a cuprins: „Doresc, ca portretul meu să amin- Caransebeşului, convocată pe 8 (20) şi 9
ţinut erl şedinţă ordinară lunară sub pre- tescă tuturora acum şi în viitor pretinia (21) August n. c. la oererea fruntaşilor din
4. Pentru a-se pută purta evidenţa
sidiul d-lui Iosif St. Şuluţiîi. Intre altele a de arme a trupelor rusescl şi româuescl, Orşova, cari arată, că din causa concen
recerută asupra elevilor obligaţi la cerce
tarea şcolei în mod uniform în întrâga statorit programul adunării generale viitore oare prietiniă Majestatea Sa Ţarul Nicolae trării honvecjimei tocmai pe terminul pu
dela Deva, care e următorul: II a întărit’o prin aceea, că m’a numit pro blicat, adunarea nu se pote ţinâ la termin';
diecesâ, Oonsistoriul va procura, pe spesele
In <jiua primă: deschiderea adunării; prietar al acelui regiment rusesc, care cu apoi la insistenţa mai multor învăţători în
comunelor bisericesc!, protocolele de lipsă u
constatarea delegaţilor presenţl; raportul atâta vitejiă s’a luptat la Plevna . Portre rolaţi la eserciţiile militare: subscrisul pre-
pentru fiă-oare şcolă, legate pe mai mulţi
ani. Oficiile parocbiale vor îngriji a-se um- comitetului central ; alegerea comisiilor tul a fost primit cu o nespusă însufleţire sidiu se vede necesitat a o revoca şi, după
plâ în fiă-care an rubricele din protocol prescrise pentru censurarea raportelor ; pro din partea regimentului staţionat în Nov- o seriosă consultare şi combinare cu frun
cu totă conscienţiositatea, âr oficiile pro- puneri, şi dâcă mai e timp, vre-un raport gorod-Wolyusk. Colonelul Inescu, care du taşii diu Orşova, să designăm alt termin
topopesci vor revedâ protocâlele ori de câte al ore-cărei comisii. Disertaţiile nu se vor sese portretul regelui, a ţinut regimentului pentru ţinerea adunării generale, şi anume
ori vor visita şcolele. ceti în şedinţă, ci preşedintele va numi o vorbire, în care a arătat, cu câtă preti- pe 22 şi 23 August (3, 4 Septemvre) a. c.
5. Preoţilor li-se împune, ca cel pu locul şi timpul, unde publicul se va aduna, niă se portă România faţă de Rusia. Din eu programul deja publicat, schimbându-se
ţin cu două săptămâni înainte de începe după prâncj, pentru ascultarea disertaţiilor. incidentul acesta regele Carol şi coman numai datul din acela cu cel acum defini
rea anului şcolar să admonieze în biserică In cjiua a doua: Raportele comisiilor dantul regimentului şi-au trimis telegrame tiv stabilit. Acâsta sa aduoe la cunoscinţă
esmise în şedinţa primă; alegerea locului forte căldurose. d-lor membri ai Reuniunei şi on. publio,
pe părinţi asupra legei, eare-i obligă a-şl
trimite oopiil la şcolă. Cel mult pănă la pentru adunarea generală procsimă; dis- Agata Bârsescu, cunoscuta nâstră spre orientare cu acel adaus, că publicaţiu-
20 Oct. să controleze apoi matricula de posiţii pentru verificarea protooolului şe artistă, va juca, ca ospe, vre-o câte-va chl^ nile referitore la favorul de călătoriă pe
dinţei acesteia şi încheierea adunării. calea ferată şi pe Dunăre pănă la Orşova
înscriere şi asupra copiilor neînscrişi să începând din 10 August n. pe scena tea
facă un conspect, pe care, dâcă părinţii S’a raportat şi s’a luat la cunoscinţă, trului din loc. şi retour, vor urma ulterior. — Bocşa mon
nici după o nouă admoninare nu-şî vor tri că stipendiştii Pavel Guşâilă Negrea, Basiliu tană, 22 Iulie (3 August) 1899. Pentru pre-
Başota, Mihail Papp, Silviu Giora şi Aureliu Membru de onore. Ni-se comunică, sidiul Reuniunei: loan Marcu, notarul gen.
mite copiii la şcolă, să-i însciinţeze prima
Vasilie şi-au legitimat sporul bun în studii, că Comitetul naţional studenţesc din Iaşi a al Reuniunei.
rilor (antistierilor) cerând pedepsirea ace
ca stipendiştl ai „Asociaţiunii“, — şi că proclamat în şedinţa sa dela 3 Iulie c. pe
lor părinţi. Societate antisemită în Bucurescl.
6. Senatele şcolare sunt strict oprite acum sunt vacante trei stipendii: unul de deputatul Dr. George Popovici, ca al 4-lea S’a înfiinţat în Bucurescl o societate anti
60 fi. din fundaţiunea „1. Roman , unul membra onorific al său, trimiţându-i cu oca-
u
de-a scuti fără causă grea pe copiii dela semită. Membrul primit este supus unui
de 50 fi. din fundaţiunea „Dobârca“, unul siunea acâsta salutul întregei studenţiml
cercetarea scâlei. Dâcă totuşi ar fi nevoite jurământ, că va păstra secretul deliberări
de 60 fi. din fundaţiunea „Marinoviclti Se naţionaliste din Iaşi şi felicitândul pentru
a scuti pe unii, numele acestora se vor lor şi hotărîrilor societăţii.
scrie atât în protocolul senatului scolastic, va publica în curând concurs. energia pusă în greaua luptă a fraţilor din
cât şi în matricula de înscriere a învăţăto Despărţământul Ludoş al Asoeiaţiunii Bucovina. Eserciţiu de resboiu. Dela căpită-
rului; ca aşa, orl-cine ar visita scâla, se a trimis comitetului centrai 40 fi. încassaţl natul orăşenesc din loc primim următorul avis:
Atentatul din Belgrad a avut un
potă soi numai decât, câţi şi cari copii ca taxe de membri ordinari la adunarea ecou şi în România. Knezevicî, atentatorul, Marţi, în 8 August st. n., patru batalione
sunt scutiţi dela cercetarea scolei. din Inclăndel. — Despărţământul M. Oşor- a declarat, că ar fi avut relaţiunl în Bu- dela regimentul de infanteria Nr. 50 vor
Fiind-că esistă plângeri, că primăriile heiu a trimis 65 fi. ca taxe de membri or curescl cu d-1 SvilcovicI interpretul lega face eserciţii de răsboifi pe livedile Poie-
(antistiile) nu dau mână de ajutor pentru dinari, încassate la adunarea gen. din Nasna. ţiei sârbe din Bucurescl. Guvernul sârb, a nei, în direcţiunea Postovarului, cu glohţe
ca prin pedepsirea la timp a părinţilor să La acâstă adunare a fost ales tot-odată intervenit atunci prin intermediul legaţiei aspre. Eserciţiul va dura dela 6 ore dimi-
să încunjure absenţiiie şcolare, părintele director al Despărţământului d-1 protopop neţa până la 12 ore din cji, în care timp
sârbe, să se facă o anchetă. SvilcovicI a
episcop declară, că va recerca comitetele Nic. Măneguţiu. fost chemat la poliţiă şi întrebat de d-1 mergerea în Poiană şi umblarea pe cără
administrative comitatense, ca să dea man Hap. prefect asupra relaţielor sale cu Knezevicî. rile de-acolo, numite ale turiştilor, este
dat strict antistielor comunale, ca la. pro Dânsul a răspuns, că nu-’l cunosce şi că strîns oprită.
vocarea senatelor şcolare fără întârcliare SC1RILE BILEI. chiar dâcă a venit la legaţiă, o fi vorbit Luptă între băeşî nemţi şi boemi
să ducă în deplinire pedepsirea în favorul cu atentatorul fără însă să scie cine este. Din Lipsea se telegraf'âză, că în băile dela
cassei fondului şcolar etc. — 24 Iulie v. Knezevicî pretinde, că SvilcovicI ’i-ar fi Heisen, s’a iscat o păruâlă înverşunată în
In alte şepte puncte, ce mai ur- Adunări culturale. — Despărţămân vizat paşaportul, lucru constatat ca neade tre nisce băeşî nemţi şi boemi, din causă,
meză, se dispune luarea unor mă tul Reghinul-săsesc îşi va ţinâ adunarea în vărat; şi apoi fostul interpret SvilcovicI a că nu erau de o potrivă plătiţi. Boemii au
suri, cari au de scop controlarea în 10 August st. n. la Reghin, cu oare oca- fost la curtea de Argeş în dilele când Kne început certa, şi în lupta cea sângerosâ au
văţătorilor, a senatelor şcolare; în siune se vor împărţi şi două premii de zevicî declară, că a vorbit cu el. Prefec rămas trei Boemi morţi pe loc, er şâse-
văţătorii să-ş! ridice salarul numai câte 15 fi. acelora dintre învăţători, cari tul poliţiei din BuourescI a cerut d-lui Svil- spredece inşi greu răniţi.
Rămân boii înjugaţi Merg cătanele gătite Mi-i pustiă numai mie,
Doine cătăneseî.
Şi părinţii supăraţi, Tot pe drumuri pardosite, Că s’a dus în cătâniă,
(Culese diu popor). Rămân boii în restee Pardosite tot cu pâtră, Der s’a dus să nu mâi vie;
Spalâ-ml, maico, hainele, Şi părinţii plini de jele. Plâng feciori de dor de tată; De când s’a dus badea, dus'
Că se duc cătanele, Pardosite tot cu humă, Negură pe deal s’a dus,
Spală-mi-le cu săpun Astă sâră-i săptămână Plâng feciori de dor de mumă. Şi pa deal şi pe nuele
Că cătanele-s pe drum. Eram cu mândra de mână Şi pe sprâncenile mele,
— Dragul maichii le-am spălat Şi tot diceam sera-bună, De-acasă când am plecat Şi pe deal, şi pe nuia
Sâra-bună, mândro bună, Piua bună mi-am luat
Numai nu ţi-le-am uscat. Şi pe inimiora mea.
— Dă-mi-le, maico, şi ude Că mi-a dat Nâmţul arvună; Dela soră, dela bună,
C’aşa-s bune la răgute, Arvună pe doi-trei ai Dela tată, dela mumă; Cucuie de pe cetate
La răgute tinerele Grija mea şă n’o mai ai, Dela grădina cu flori Spune-i mândrii sănătate,
Arvună pe doi-spre-dece Dela fraţi, dela surori, Să mă-aştepte, de mă pote,
Amar de dilele mele,
Una bună, dece rele : Mulţi-’s, Domne, când or trece? Dela fir de tămâiţă, Numa-un an şi jumătate;
Dela fete din portiţă; Dela doi ani înainte
Aşa-mi trec dilele mele.
Nemţule, bată-te sfinţii Dela fir de bosioc, Pote să se şi mărite.
Nemţule, lovite-ar guta Cum îmi năcâjescl părinţii, Dela feciorii din joc. — Măi bădiţ al meu iubit
Şi ţi-ar fi secat sămânţa ! Pe părinţi, der şi pe mine ... Pus’am gând să mă mărit.
Pănă-s pruncii mititei M’ai dus Nâmţule la tine, Nâmţule, mă iai, mă duci — Să-ţi ajute Dumnezeu
Tu nu ţi-i semă de ei. Nu m’ai dus când eram mio Tocma ’n graniţă la Turci, Oă mie nu-mî pare rău,
Dâcă pruncii se ridică, Făr’ acum, când sunt voinic; Să ţin caii Turcilor Numa-o ţîră-ml cade greu,
Nâmţul la măsură-i strigă Nu m’ai luat dela ţîţă Să duc dorul mândrelor; C’am ţinut cuvântul meu,
Le dă puşculiţa-’n spate: Ci-acum, d’ângă mândruliţă. Să ţin caii de căpestre Numa-o ţîră mi-i cam jele
Na, băiete, şi te ’nvaţă, Să duc dorul de neveste; C’am sciut vorbele mele,
Vai săraca cătana
Că de nu ti-i învăţa Să ţin caii de frânele Numa-o ţîră mi-i bănat,
Când îi vine porunca,
Pălml şi pumni îi căpăta. Să duc dorul mândrei mele. De ce m’ai şi aşteptat.
îşi desculţă opinca,
De unde cătana plâcă Şi-şi încalţă păpucu De când s’a dus bădiţa N ! OrgAg
Rămâne curtea săracă, Şi ia drumu de-alungu. Mi-i pustiă uliţa,
