Page 90 - 1899-07

xu. îuii.—1899 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 5.

Foc. Ni-se scrie: In 18 (30) Iulie s’a trebuinţând alifia, care se capătă în farma­ Pop, învăţ. în Posta; Şomcuta-mare: pe Ţărei Oaşului şi al Turţului, de unde nu
iscat un foc la câmp îu apropierea comu­ cia lui Bela Zoitan în Budapesta sticla cu Gavril Hossu, învăţ. în Prislop. Membrii a inours nici un ban dela membrii ordi­
1 fl. Acâstă alifiă probată .şi neîntrecută
nei Sculea, comit. Timiş, care în scurt timp sapienţi: Pop Petru (Botiza), Ales. Monje nari. In anul, treout fiă-care despărţământ
sâ nu lipsâscă din nici o familiă.
prefăcu în cenuşă paele dela 2000 de cruci (Fernecjiu), Vas. Albul (Firiza), Vasiliu a ţinut adunare de primăvâră, de obioeiîî
de grâu treerate, fiind în mare pericol de-a Musica orăşenescă va da mâne Du­ Achim (Remetea). de-odată cu esamenul, cetindu-se diserta­
lua foc alte 2000 de cruci de grâu, ce se minecă sâra un concert în grădina otelului Georgiu Zach trecând în diecesa Orăcjii ţiuni şi ţinânduse prelegeri practice la fiă-
aflau în apropiare, încă netreerate. Fo­ „Pomul verde*, cu următorul program: mari, er Petru Pop răposând, locurile lor care adunare.
cul se stinse prin ajutorul energic al unor 1. Ouvertura la Opera „Oberon* de s’au ocupat în a. c. prin Vas. Albul şi Vas. Cu bucuriă trebue să constatăm, că
omeni, ce se aflau la câmp, şi a pom­ Weber. 2. Vals iubilar de Eduard Strauss. Achim. interesul, deşi nu cu paşi aşa gigantici,
3. Fantesiă ungurescă (Nr. 1) de Bacho
pierilor din G-atta'ia, cari cu mult curaj S’au aclamat membri onorari: Mag- precum ar dori unii, însă cu paşi siguri, pe
Ştefan 4. „Sensueht*, cântec esecutat de
şi bunăvoinţă săriră în ajutor, împreună nifio. D-n Ioan Papiu ca preşedinte, apoi: cji ce merge cresce mereu. Un rău general
cornistul Haberditzel 5. „Hora Sinaia* de
cu d-1 notar comunal Raţ. Ventura. 6. „Soldaten-Spiele*, Potpourri Michail Lucaoiu învăţ. în pensiune, Gavril este, că învăţătorii sunt împedecaţl a lua
de Kjomzak. 7. Ouvertura la „Waldmeister* Trif profesor prep. în pens. Ilariu Boroşiu parte la adunări, de-orece unele comune
Cununia. D-1 Gcorge Muntean, lăcătuş
de Joh. Strauss. 8. „Gretcheus Lieblings- prof. prep., Victor Marc oa advocat al bis. susţinătâre de şcâle, pe lângă tâtă or­
la fabrica din Bod, şi d-ra Paraschiva Pernea, tanz“, Xylofon-Solo de Steger (d-1 Julius
Reun. dinaţi unea amintită mai sus, nu dau învă­
se vor cununa mâne, 25 Iulie v., în bise­ Lehrer). 9. „Im chambre separee“, cântec Membri fondatori s’au înscris cu taxe ţătorilor diurnul şi spesele necesare de
rica S-lui Nicolae din loc. — Fie în ceas din „Der Opernball* de Karl Weinberger.
10. Fantasie din Opera „Cavalleria rusti­ de câte 30 fl. D nii: Ştefan Bilţiu protop. drum.
ou noroc!
cana* de Mascagni. 11. „Aubade* de Braga distr. Baia-mare, Avram Dumitrean loco­ Adunarea gen. a ascultat cu interes
Telefon între Bucuresci şi Buda­ Francisco. 12. „Tokio*, galop de Georg tenent în retragere, Ioan Moţiu curator la viu raportul, âr comisiunea, constătătâre din
Conte Veith.
pesta. Precum anunţă foile ungurescl, di- spit. erarial, Const. Lucaciu, preot în Jo- d-nii: St. Pop, G. Nap şi I. Gionoa, care
reotorul general al poştelor române se jîb, Atanasiu Lupan Baia-Sprie, Atanasiu a fost însărcinaţi ou esaminarea lui, a pro­
ocupă cu ideia de a împreuna printr’o li­ Reuniunea învăţătorilor din Sât- Dămian propriet. în Negrei, Instit. de econ. pus a se aduce mulţămită protocolară no­
niă directă de telefon Bucuresoiul şi Bu­ „Persida* din Chiuzbaia, Nio. Lupan preot tarului gen., d-lui Ioan Leşian, pentru ze­
dapesta, şi că în curând va lua paşii de mar şi Ugocia. Chiuzbaia, Institutul de impr. econ. „Rîu- lul, ce l’a avut faţă de agendele reuniunei.
lipsă în direcţiunea acâsta. — 1 August n. 1899. reana* C. Mănăstur, Ştef. Pop protopop în A urmat apoi cetirea disertaţiunei :
Baia-Sprie. Toţi aceştia s’au îndatorat a
Un milionar ucigaş. E vorba de Reuniunea învăţătorilor români gr. „Principiul concentraţiunei în instrucţiune*,
plăti taxele în decurs de trei ani. prin d-1 Ioan Leşian învăţ. în Baia-mare,
Molineux, unul din milionarii cei mai cu­ cat. din comitatele Sătmar şi Ugocia, (die-
Comitetul central a ţinut trei şedinţe
noscuţi în New-York, mai ales în cercurile cesa Gherlei) în 1 (13) Iulie a. c. şi-a ţi­ care a fost ascultată cu mare interes, espri-
ordinare, în cari s’a ocupat cu căuşele cu­
celor, cari n’au alt-ceva de lucru, decât sâ nut a Il-a adunare generală îu opidul rente ale Reuniunei. Intra altele amintesc, mându-i-se autorului laudă din parte adu-
prădeze banii adunaţi cu multă sudâre de Seini. nărei.
că s’a înaintat o rugare oătră P. Ven. Con­
alţii. Milionarul făcea parte dintr’un club La 8 âre dim. s’a celebrat s. liturgiâ, Cu acâstă ocasiune au mai întrat ca
sistoriu şcol. din Gherla, ca să ia măsuri
de atleţi, unde avea un rival, pe eare-1 uria cu asistenţă de 5 preoţi. Cântările au fost pentru esecutarea ordinului ministerial Nr. membri ai Reuniunei: Fondator: Georgiu
de mârte. Ga să scape cât mai uşor de el, esecutate de corul plugarilor, condus de har­ Pop de Băsescî, solvind în cassa reun.
26,440 din 1896, prin care susţiitorii şcâle-
i-a trimis de Crăciun o sticlă, ce conţinea nicul şi neobositul învăţător local d-1 Ioan 30 fl. Ajutători: Georgiu Şuta protopop ;în
lor sunt obligaţi a da învăţătorilor diurn
o otravă din cele mai puternice. Din în­ Cionca. Tot cu aoâstă ocasiune d-1 Alexiu Moftin cu 2 fl. anual. Dr. Fel. Bran archi-
şi spese de drum cu ocasiunea participării diacon 2 fl., Vas. Ardelean preot în Vetâs
tâmplare însă sticla a desfăcut’o numai Berinde, paroch local şi protopop em., cu
lor la adunările Reuniunei. Consistoriul a 2 fl., Gavril Sabo preot în Bicsad 1 fl., Da-
acum, dâr nu acela, pentru care fusese tri­ cuvinte alese a salutat pe ospeţii sosiţi,
şi răspuns, că „dispune de astă-datâ să se
misă, ci gazda acestuia, care gustând din adecă pe membrii reuniunii învăţătorescl şi niil Napoian 5 fl., Dr. Iuliu Pop adv. 2 fl.
asigneze din cassa bisericei respectivilor
ea, a murit momentan. Cercetările făcute pe membrii despărţ. 33-lea al „Asociaţiu- Dintre membrii fundatori mai vechi au
câte 1 fl. diurn la <Ţ şi pauşal de călătoria
au dovedit, că trimiţătorul a fost Molineux, nei“, care acum pentru prima-dată şi-a ţi­ solvit din taxe d-nii: St. Bilţiu protopop,
după depărtarea locului, âr în viitor să se
care a şi fost condamnat la morte prin nut adunarea. primul membru fondator 5 fl., âr dintre
ia acele sume în repartiţiunea, ce se face
electricitate. La 9 âre preşedintele reuniunei, d l membrii ordinari: T. Corodau 3 fl., G. Nap
pentru salarul docenţial*. 3 fl., V. Băban 1 fl., G. Bud 3 fl., N. Ghe­
Atanasiu Lupan, îu presenţa a 52 membri
Grecii din Creta, precum se ves- In şedinţa din 29 Decemvre 1898 s’a ţie 1 fl., G. Dretan 2 fl., I. Botoşiu 2 fl.,
ordin., onorari şi fundatori şi a unui pu­
tesce din Atena, sunt forte mulţămiţl cu făcut referada despre starea Reuniunei în I. Chira 2 fl. Suma 66 fl.
blic frumos, adunat nici din tâte regiu­
starea lor de acum şi mai ales cu cârmui­ present şi aceea s’a trimis atât Înaltului Adunarea a aclamat ca membri ono­
nile Ungariei, deschide adunarea printr’un
rea principelui George. Acestuia i-a reuşit Ministru de instr., cât şi Prea Ven. Cons. rari pe M. O. D. Ioan Şerb protopop (Şom­
discurs călduros.
să împace pe toţi de-opotrivă şi se nădăj- Gherlan *). cuta mare) şi pe St. D. Ilie Pop învăţ,
duesce, că în curând trupele de ostaşi vor înainte de a întră în desbaterea pro­ S’a făcut un apel cătră tote foile ro­ pens. (Şomcuta-mare).
putâ fi depărtate de pe insulă, chiar şi din gramului, s’au trimis telegrame de salutare mânesc! şi cătră întreg publicul, ca să bine- Din raportul controlorului cassei, D-1
părţile, unde locuesc Dumai Turci. Se cjice Prea Sânţiei sale episcopului diecesan Dr. voâscă a dona foi şi opuri pentru înfiinţa­ Teodor Blaga, s’a vădut, că intrările au
mai departe, că nu peste mult se vor mai Ioan Szabo şi Magnific. D-n Ioan Papiu, rea şi îmbunătăţirea bibliotecei Reuniunei. fost 243 corone, âr eşirile 173 corone şi
sşeda în Creta, ca la vre-o 3000 de Greoi canonic prepos. capit. în Gherla, ca pre­ In urma acâsta am primit dintre diare: 30 bar.I. Remanenţa e: 69 corone şi 70
din Caucas, cărora li-s’a promis deja loc şedinte de onâre al Reun. „Gazeta Transilvaniei* numerii de Dumi­ bani, la care sumă adăugând intratele de
şi material de clădit şi alte ajutore de S’a cetit apoi raportul comitetului necă (Braşov', „Epoca* fâie cotidiană (Bu­ adl de 132 corone, resultă suma de 198
lipsă. prin d-1 Ioan Leşian, secretarul Reuniunei, curesci), „Foia şcolastică* (Blaşiîi), „Foia corone şi 70 bani. La aceştia mai sunt a
din care însemn următârele: pedagogică* (Sibiiu), „Vulturul* (Oradea- se adauge Fondaţiunea Lucaciană de 182
Iii Bran va arangia tinerimea aca­
Reuniunea s’a înfiinţat în 1898 la ini­ maro), „Jurnalul societăţii central agricole corâne şi 22 bani. Averea totală a Reu­
demică română o petrecere cu dans Marţi,
ţiativa unui comitet compus din învăţătorii din România* (Bucuresci), „Unirea" (Blaşiă), niunei în bani gata e deci: 383 corâne şi
în 27 Iulie (8 Aue.) 1899 în sala hotelului
doritori de a introduce şi între învăţâtori- „Vulturul Dobrogiei*. ,9:1 bani.
„Buceciii*. începutul la 8 ore sera. Preţu­
mea acestor comitate, de alt-cum disolate Cărţi au dăruit D-nii: Ios. Velcean Adunarea generală se va ţinâ în anul
rile de întrare la bunăvoinţa publicului.
în astă privinţă, o mişcare şi o luorare salu­ învăţ. îu Reşiţa 1 op; E. Bosian (Bucu­ viitor la băile Bicsadului.
Venitul curat e destinat în favorul şcâlei
tară pe acest teren. In 29 Sept. 1897, în resci) 1 op, dela D-1 Totan din Pitesc! 9 După încheiarea adunărei urma şe­
române, ce se va edifica.
urma unei şedinţe prealabile ţinută în Tur au opuri, dela d-nul Dr. Petru Dulf 4 opuri, dinţa despărţământului Asooiaţiunei. La
Ensemblul Somossy, precum am fost convocaţi toţi învăţătorii români gr. dela Magnif. Domn Ioan Papiu canonic 1 oră banchet, sâra concert şi bal, caii tâte
anunţat, dă în fiă-care sără representaţii la cat. din comitatul Sătmar şi Ugocia în prepos. 14 opuri. au succes forte bine.
otel „Orient* Nr. 1. Printre prestaţiunile Seini pentru desbaterea şi primirea unui Biblioteca fostei Reuniuni „Chiorana* Stenograful.
lui amusante, se remarcă mai ales acele ale proiect de statute. S’a primit proiectul cu desp. Şomcutei-marl şi al Mireşului-mare
cântăreţului de cuplete Szirmay, care pe presentat de d-1 Georgiu Bretan înv. în încă a trecut în posesiunea Reuniunei nâs-
scenă are o înfăţişare şi o ţinută netăgă­ Certecje, âr adunarea a încredinţat pe t.re, şi constă din 6 reviste (una ungurâsoă) Dela băile din Basna.
duit cuceritâre, producând haz prin cânte­ d-1 Ioan Leşian, notarul comitetului provi- de pe diferiţi ani etc. Basna, 23 Iulie v. 1899.
cele lui esecutate cu o voce clară şi pe soriu, cu prelucrarea şi aşternerea lui la In şeiinţa a treia (25 April 1899) s’a Ca posiţiă, băile dela Basna (lângă
deplin acomodată. Bine jâcă, ou foc şi cu locurile competente. Proiectul a fost înain­ luat între altele la cunoscinţă, că Magn. Mediaş) n’ar avâ nirnio de dorit, dâr în
dioţiune clară, şi d-1 Fiarri, intermezzist, tat prin Consistoriu la guvern, de unde cu D-n Ioan Papiu preposit capit. şi preşe­ privinţa altor comodităţi şi necesităţi in
âr d-şorele Boros şi Dorrâ au fost la locul data 20 April 1898 Nr. 22,227 statutele dinte de onore al Reuniunei, pe lângă amin­ dispensabile unui curant, lasă mult de aş­
lor mai ales în representaţia de asâră. sosiră aprobate. titele opuri, ni-a trimis şi un dar de 10 fl. teptat. Acâsta şi este causa, de sunt puţini
Amintind de acâsta representanţiă, trebue In 25 August a aeeluiaş an a urmat Membri are Reuniunea: 10 fondatori, ospeţl aici, pe lângă tote apele sale es-
să relevăm prestaţiunile trupei rusesol No- adunarea de constituire în Baia-mare. S’a 5 onorari, 6 ajutători şi 88 ordinari. Cu oelente şi vindeoătore de podagră mai ales.
vilcoff, care erl a apărut pentru prima 6ră ales biuroul din d-nii: preşedinte Atanasiu totul 104. Aceste băi sunt mult mai inferiâre
aici. Doi cântăreţi, un bărbat şi o femeiă, Lupan, învăţ. în Baia-Sprie; vice-preşed. Ce privesce activitatea despărţeniintelor, oelor dela Govora din România în ceea-ce
îmbrăcaţi în costum naţional rusesc, au ju­ Georgiu Bretan, învăţ. în Certede; secre­ după raportele incurse se constată, că în­ privesce conţ’nutul mineral, dâr în privinţa
cat asâră cu mare succes. Jocul însoţit de tar I Ioan Leşian, învăţ. în Baia-mare; văţătorii s’au întruuit în adunări filiale, climei sale dulci, a plantaţiunilor de brad,
cântări esecutate cu artă, au stors aplau- secretar II Georgiu Dipse, învăţ. în Un- prelucrând fiă-care despărţământ teme şi fagi, stejari şi alţi arbori de prin prejur,
sele publicului asistent, care era în mare guraş; cassar Petru Porumb, învăţ. în disertaţiuni de interes. In anul espirat au a livedilor împodobite şi împistriţate cu
număr, şi frumosul suoces al primei păşiri Tăuţişor; controlor Teodor Blaga, învăţ, ţinut adunări de constituire şâpte districte, tot felul de ierburi şi flori naturale, putem
pe scenă a făcut, ca publicul să rechieme în Şomcuta mare; bibliotecar Nic. Gheţie, adecă tote, afară de cel al Turţului (Ugo­ cjice, că este asemenea cu Govora, scutită
de trei ori pe cântăreţi. Dânşii au esecu - învăţ. în Tîrsolţ. cia), care numai în anul acesta s’a consti­ ca şi aceea de curenturl de aier, fiind într’o
;
tat duete fermecătâre în limba rusâscă. Nu Pe lângă funcţionarii de mai sus, fiă- tuit. S’a distins despărţământul Şomcutei- localitate impresurată cu dâlurl de tote
mai puţin frumâse şi succese au fost jocu­ cere dintre cele 8 despărţâminte a ales marl şi ai Mireşului-mare, ţinând în anul părţile.
rile comice boeme, esecutate de bărbaţi, câte-un membru în comitet, şi anume des­ trecut 2 adunări. Laudă conducătorilor 1 Ca în tâte localităţile, unde trăiesee
femei şi un băiat, îmbrăcaţi în costume părţământul Baia-mare: pe Georgiu Zach, Nu mai puţin se distinge cercul Sătmar, poporul săsesc, animaţia şi mişcarea vieţei
boeme. Trupa rusâscă Novikoff a procurat învăţ. în Recea; Sătmir: pe Andreifi Nis- unde toţi membrii şi-au solvit taxa anului se simte numai Dumineca întru cât va.
asâră o adevărată plăcere publicului. Dus­ tor, învăţ. în Sătmar; Seini: pe IosifSabo, trecut. Cel mai slab în astă privinţă e al Aici trebue să te culci la 8 —9 âre sâra şi
eră încă va fi representaţiă. învăţ. în Apa; B&iaSprie: pe Petru Pop, diminâţa te poţi scula după voia, deârece
După-ce aveţi statute aprobate, cine v’a
învăţ. în Rus; Turţ: pe Ioan Batin, învăţ, liniştea nu ţi-o turbură nimenea, aşa că-
Veste tle bucuria pentru cei ce pă­ putut da sfatul nesocotit, ca să raportaţi ministru­
timesc de şoldină. Mulţime de bolnavi de în Jojib; Ţâra Oaşului: pe Dum. Ardelean, lui despre afacerile Reuniunei ? Se fi fost 6re numai dâcâ n’ar veni bieţii lăutari cu scârţăitorile
şoldină au tost vindecaţi în scurt timp, în­ învăţ. în Negresei; Mireşul-mare: pe Ştet. o greşelă. ? — Jxed. lor dela 8—9 âre, de sigur, că te-ai tretji