Page 91 - 1899-07

Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 162.—1899.

din somn numai pe la (fee® ore, când tre- cură aici, cu o voce de stentor se certa în Basmele Românilor, un volum mare de Elevele să aducă cu sine conscrierea
bue să faol baia de glod (nomol) prăjin- tâtă nâptea cu nisce companioni ai săi 368 pagini. A mai publicat: Alte basme, tuturor obieotelor şi uneltelor trebuinoiâse,
du-te la sore şi transformându-ţl corpul cu maghiari, şi nu ne lăsa liniştea somnului. Snove, Glume şi poveşti, Basme şi snove în două esemplare.
pelea albă europânâ într’un adevărat negru Se vede, că aşa este noest neam : decă nu noue. Cerbul de aur şi alte basme pentru înscrierile în scâla atât civilă, cât şi
afrioan Zulus. Uitându-te într’o oglindă, găsesae vre-un potrivnic de alt neam, îşi copii, culegere din gura poporului, cu ilus­ elementară vor fi în 1—5 Septemvre st. n.,
în 6 se încep prelegerile.
nu te mai poţi cunâsce, de eşti om, său g&sesce dintre ai săi. traţii de Jiquidi. Snove, un volum de 118
drac negru. X. pag. (Ediţia Libr. Haiman). Mai multe vo­ Pe clasa I civilă se vor primi aoelea
eleve, cari au împlinit anul al 9-lea de
Am aucjit pe mulţi spunând, că lume de cărţi ilustrate pentru copii din co­ etate şi vor produce testimoniu şool. de
tăvălirea în noroiul acesta negru ca păcura Dumitru Stăncescu. lecţia Haiman. pe clasa IV elementară. In lipsa unui ast­
şi încărcat de iod şi săruri, ajută forte A tradus un curs complect despre fel de testimoniu primirea se faoe pe basa
D. Stăncescu, unul din cei mai de esamenului de susoepere.
mult la vindecarea reumatismului şi bolelor Economia politică de Luigi Cossa. A tra­
frunte cărturari ai noştri, care totă viaţa Primirea pe clasa superiâră civilă (II,
de pele. Tot atunci am aucjit însă pe d-1 dus piese de teatru ca: Denisa şi Francil-
lui a scris pentru popor şi în limba popo­ III, IV) se faoe pe basa testimoniului de
Cordescu, directorul băncei „Cordiana din lon de Dumas fiul, în care se păstrâză cele
w
rului, a răposat în dilele trecute. Cruda şi pe clasa premergetâre a orl-cărei şcâle ci­
Foventea, oare se afla de faţă, că densul mai delicate nuanţe şi frasele cele mai meş­ vile, seu a altei scole de o categoriâ cu
nemilosa morte, l’a secerat în florea verstei
de 20 şi mai bine de ani a fost pe la di­ teşugite ale autorului frances. şcola civilă.
în diua de Vineri 9 Iulie, ora 11 noptea
ferite băi de prin diferite localităţi, dâr Dumitru Stăncescu a mai scris ^Chi­ La înscriere în şoolă se produce tes­
în localitatea Brunnen aprope de Zurich
n’a simţit nici un efect vindecător de vr’o riaşii , piesă, traducere. „Biografiile ome- timoniu scolastic, carte de botez, atestat
11
(Elveţia), unde se dusese să-şî recâştige să­ de vaccinare până la etate de 12 ani, de
bolă la d-sa (fiind pe deplin sănătos), ci nilor celebri (Traducere), „Convorbiri des-
11
nătatea. Pănă în ultimele momente şi-a dat aci încolo de revaocinat.
numai atâta a simţit, că a pleoat d’acasă dre artă (Trad.), „Despre Educaţiă după
w
u
sâmă de cei din jurul lui. A spus şi şi-a La inscriere se. presintă elevele înso­
tot-dâuna mai greu şi s’a întors mai uşurat, Herb Spencer, „La gura sobei , „Poveşti ţite de părinţi, sâu substituţi, apoi fiă-care
11
forte uşurat la pungă. La acestea Dr. scris ultimele voinţe în momentul agoniei. alese după Andersen , „Istoriore după M-me părinte se va îngriji, ca fetiţa sa înscrisă
11
Boia a fost grea, chinuitore. A luptat mult
Elefterescu mai adause: cu stomacul de- Columb , „întrebuinţarea vieţei (traducere în şcâlă să aibă manualele, reohisitele re-
11
11
să scajie căutându-şl de sănătate la Menton,
rangiat, deore-ce aici eşti silit să mănânci după Lubock), „Părinţii şi copii în al XIX oerute şi să depună suma recerută (ce e
numai ce ţi dă d-1 Brettner, antreprenorul apoi la Lugano, la Axen-Fels şi în urmă secol, după Ernst Legouvâ, membru al numai oâţî-va fi.) pentru materialul lucru­
băilor, oare prin abilitatea sa săsesoă a la Brunnen, unde muri. Totul a fost în za­ Academiei francese. Una din lucrările cele lui de mână şcolastic.
dar, căci nemilosa ftisie (oftica), care apucă
sciut acapara şi monopolisa totul, aşa că mai frumose, cari s’au scris cu privire la B e i u ş , 1 August 1899.
în ghiare nenumărate victime, nu iartă. Au­
totul nu se capătă, decât dela densul şi educaţie. Direcţiunea internatului de fete.
torul basmelor şi snovelor, urmaşul vrednic
printr’ensul cu preţul ce-1 fixeză după voiă Mai tote revistele şi gazetele nostre
tot densul. BaremI dâcâ ţi-s’ar da oeva al lui Ispirescu în acest gen literar, nu mai au publicat multe din anecdotele, snovele
este! Scrierile lui mult preţuite de poporul C o n v o c a r e .
bun, decă plătesc! aşa de scump totul. E şi mărgăritarele lui literare, şi ar fi bine,
românesc însă, vor rămâne neperitore.
curios însă, că nici pâne, nici apă bună nu ca cu timpul să fie adunate într’un volum Despărţământul XIV (Cluşiii) al Aso­
11
poţi avă după voiă. Apoi să nu te miri, „Biblioteca pentru toţi şi „Foia pen­ sâu două, cari ar îmbogăţi mult literatura ciaţiunei pentru literatura română şi oul-
că pentru oe numai noi, câţl-va Români, tru toţi au' fost copii iubiţi ai lui Dumi­ veselă română. A mai scris „Crâmpee“, un tura poporului român, în înţelesul §-lui 41
11
suntem, cari ne mişcăm pe frumosul şi ve­ tru Stăncescu, pentru care desvoltat’a mun­ volum de 168 pagini, un cap d’operă, care din statute, va ţinâ în 10 August st. n. 1899
chiul aleiă, de alt-fel destul de ourat şi că uriaşă scriind, culegând şi traducând a fost mult lăudat. în localitatea şcolei române gr. cat. din
frumos. Decă ar lipsi Românii de aici, d-1 mereu. D. Stăncescu a fost înmormântat alal- Cluşiii la 10 ore a. m. adunarea cercuală, la
Brettner ar pută strînge t6te cheile dela Dumitru Stăncescu s’a născut în Bu- tăerî în BucurescI, şi din incidentul acesta oare sunt rugaţi a participa toţi membrii
camerele prea scumpe şi dela băi într’un curescl la 20 Decemvre 1866. Din cea mai „Foia pentru toţî , întemeiată şi condusă fundatori, pe viâţă, ordinari şi onorari ai
u
mănunchiu, şi să le pună în dulap să ru- fragedă copilăriă, sburdalnic şi curios, de de el, a scos o frumosă biografiă a lui în­ Asociaţiunei ou domiciliul pe teritoriul des­
ginâscă. mic dela versta de 4—5 a voit să vadă şi soţită de portretul scriitorului. părţământului.
Dâr ceva curios şi forte bătător la să audă totul. El asculta cu plăcere cele La ordinea de cji, afară de agendele
ochi este pe aici în Ardeal, unde populaţia ce-i povesteau părinţii şi mai cu sâmă bu­ indicate în § 42 din statute şi de alegerea
în majoritatea ăi absolut^ e română: să nica sa Maria Stăncescu; şi ca copil cu Internatul Pavelian de fete şi şcola a doi membri în comitetul cereual, vor fi
Vecji pretuthidenâa, pe drumurile de fer, dragă inimă se alipea pe lângă cârdurile civilă din Beiuş. mai multe obiecte de interes, ce se vor
pe la băi şi pe la t6te autorităţile scrise de copii, cari spuneau basme, snove, ghi­ In Internatul acesta se primesc şi refera la deschiderea adunărei.
firmele numai în limba maghiară şi — forte citori, etc., şi apoi la rândul seu le istori­ eleve solvente cu 150 fi. la an. Suma acâsta Din şedinţa Comitetului cercual al
rar — în unele locuri şi în cea germană, sea altora, înfrumseţându-le şi întregindu-le e de a se solvi cel mult în patru rate egale. despărţământului XIV al Asociaţiunei, ţi­
pe cari limbi poporul român nu le pricepe. cu multă dibăciă, şi fiind dăruit de natură Eleva pentru suma acâsta va fi provăcjută nută în Cluşiii la 30 Iulie n. 1899.
cu de tote, anume:
Apoi ore pentru-oe se mai pun acele firme, cu o mare putere de imitaţiune, scia să Eleva aşedată în internat pentru suma Vasilie Indre,
decă omenii, pentru oarl sunt puse, nu le jqce când pe Nâmţul, când pe Ungurul, amintită primesce provisiune întrâgă, adecă : directorul despărţământului.
pricep? Se vede, că aioî lumea stă de-a când pe Turcul, când pe Muscalul, când cvartir, întreţinere bună, luminat, încălcjit
’ndărate (intorsă cu capul în jos); aici pe Ţigan, când pe Ovrei etc., astfel, că spălat, scaldă, medic, medicină; instruc­
cumpărătorii trebue să scie limba neguţă­ dedea anecdotei ori snovei o viaţă cu to­ ţiune specială în studii, în declamârl, în Cum ajungeai Domn, şi cum era un
torilor, aici poporul e creat pentru slujbaşi, tul nouă. cant, în diferite dexterităţi, în lucruri de Domn în vremile vechi.
mână, economiă de casă, conversaţiune în
âr nu slujbaşii pentru popor, care-i hră- Primele sale lucrări au fost: „Stăpâ­ limba română, maghiară, germană, la do­
u
w
nesce! nul lui Fluturel şi „Istoria unei băncuţe . rinţa espresă şi francesă. Primesce o haină înainte de asta ca vre o două
Dâoă ai voi să te mai duci la Mediaş, La versta de 16 ani a tradus „Domnul uniformă, apoi 2 şurţe în formă de haine, sute şi jumătate de ani, Ardealul
u
11
său în altă localitate de prin prejur, îţi Ministru , piesă după Clarty, care a fost 0 pălâriă de vară, una de iârnă şi o manta nostru era încă stăpânit de „Domnî ,
lipsesc trăsurile necesari, său te costă cât jucată pe scena Teatrului Naţional, în cjiua de iârnă. Principi de sine stătători, răzimaţl
nu face, ca şi alte lucruri de prima ne­ de 30 Aprilie 1883. In 1884 a păşit cu Didactrul anual cu înscrierea cu tot însă pe scutul cutarei puteri streine
e 9 fi. pentrn şcola civilă a internatului, âr dinafară.
11
cesitate. câte-va traduceri în „România Literară , pentru şcâlele elementare e 2 fi. 94 cr.
11
11
In cjiua de St, Ilie (20 v. c.) s’a ţinut apoi în „Literatorul , „Revista Literară , Taxa pentru instrucţiunea în limba Pe la anul 1660, la curtea prin­
11
aici adunarea despărţământului D.- St.-Mărtin „Revista Nouă etc. După terminarea stu­ francesă e 10 fi. la an. Taxa pentru ins­ ciară a Ardealului era mare zăpăcelă,
al Asociaţiunei. Fiind sărbătores’a adunat, diilor sale pregătitore, plâcă cu dor de lu­ trucţiunea în pian cu 3 ore la săptămână mare încurcătură: Tătarii năvăliseră
e 30 fi. la an. Spesele de didactru, limba asupra ţării şi oştirea principelui
putem (Şic©, destulă lume în biserica gr. cru în Liege (Belgia), într’unul din foca­ francesă şi pian, precum şi spesele cu ma­
oat. de aici, unde a oficiat st. liturgiă pro­ rele civilisaţiei europene. Aci studiind cu nualele trebuinciose, materialul de scris, de Rakoczy, condusă în luptă de Ke-
topopul tînăr-celibatar din Dicio-Sânmărtin multă rîvnă, obţine titlul academic de Doc­ desemn şi de lucru de mână, nu sunt cu­ meny şi de Mihail Apafi, fusese în­
cu preotul local N. Porea. Cântările au tor în sciinţele politice şi administrative prinse în suma amintită de 150 fi., deci frântă şi căcjuse în prinsbre la Tă­
fost esecutate de câţî-va tineri dela şcolele (1891). Era să obţie şi titlul de Doctor în despre acoperirea acestora se vor îngriji tari, er Principele Rakoczy, de frică,
din Blaşiă, anume veniţi pentru acesta. In drept, dâr germenul bolei sale pornite din- părinţii separat. a fugit în Polonia.
Pentru instrucţiune în dans încă e de
general putem afirma, oă atât greco-orien- tr’o răcelă, îl împedecâ să-şi dea ultimul a se solvi ceva, din cas în cas în învoială Intre astfel de împrejurări, Sulta­
talilor, cât şi greco-catolioilor le lipsesoe esamen de doctorat. cu măestrul de dans. Pentru folosirea veşt­ nul de pe atunci al puternicilor Turci,
armonia dorită în serviciul divin. Ar fi Reîntors în ţâră, a scris di şi nopte mintelor de gimnastică ale internatului, e trimise în Ardeal pe Paşa-Aii, ca se
timpul să înceteze şi acest neajuns dela în geniul nemuritor al lui Ispirescu, a cu­ a se plăti 1 fi. pe an (vestminte de gim­ spulbere tote rămăşiţele de dste ale
poporul nostru, şi acâsta s’ar pută face les din gura poporului nenumărate anec­ nastică separate sunt 4 fi. 50 cr.). înfrântului principe fugit la Poloni,
numai când la centrele seminariale s’ar dote, snove şi basme, pe cari îmbrăcându- In internat se primeso eleve de I—IV şi se facă rend a se alege alt Dom­
clase ale şoolei civile şi eleve de I—IV nitor peste ţerişbră.
pune mai mult pond pe serviciul divin. le într’o limbă dulce românâscă din cele
clase ale scolelor elementare. Elevele şcâ-
Sperăm, că se va face şi acâsta, cu timpul, mai frumose, le-a redat lumei, spre a rămâne lei civile vor cerceta şcola civilă publioă Ali-paşa a întrat cu 6ste temută.
căci ordinea şi buna cuviinţă întru tote posterităţii. Dumitru Stăncescu în culege­ din internat, er elevele şoolei elementare Nu i-a făcut nimenea împotrivire se-
numai ou timpul şi prin multă stăruinţă şi rile de basme şi snove, neuitatul Ispirescu vor cerceta şcâla elementară de stat din loc. ribsă. Der, ciudat, când el a voit
perseveranţă se p6te ajunge. şi o bătrână bunică ce-1 adora, i-au dat Elevele, cari voesc, a fi primite în in­ se aşetţe un Domn în scaunul Prin­
După servioiul divin, d-1 Zehan ad­ talentul şi puterea de a sci să asculte şi ternat ca solvente, au să-şi înainteze ru- cipatului — nu putea găsi om, care
vocat în D.-Sânmărtin şi preşedintele despăr­ apoi să scrie un basm, care să nu schimbe garea pentru primire la direcţiunea interna­ se primescă Domnia! Toţi fugeau
tului din Beiuş pănă în 20 August n. c.
ţământului, printr’o cuvântare, cam lipsită întru nimic frumuseţele şi farmecul limbei Recursul se va instrui cu: 1) Cartea de domniă ca vestiţii Greci din
de dulcea esenţă a limbei nostre, a deschis poporului. In tocmai după cum albina cu­ de botez, 2) testimoniu şcolastic, 3) atestat Blaşiu de temniţă! Aristocraţii ţării
adunarea, şi d-1 secretar părintele Munte- lege sucul nectarului din 'flore în flore, tot medical, 4) atestat de vaccinare, respective erau sfâşiaţi în trei părţi: unii cari
nescu a cetit raportul într’un stil mai ro- aşa şi Dumitru Stăncescu de ’tinăr s’a de­ revaccinare. se puseră sub scut polon cu Rakoczy,
mâneso şi mai interesant. Apoi s’a pro­ dat muncei, culegând şi adunând subiectele Elevele primite vor aduce cu sine: alţii sub scut austriac, alţii sub cel
cedat la cele-lalte amănunte ale adunărei. basmelor din popor şi cu puterea marelui albituri şi fuste din fiă-care câte 6. (Din turcesc, care era mai aprbpe. Era o
fuste 3 să fiă barchet colorit); 12 părechl
Săra şi t6tă nâptea s’a dansat în'sala său taleiit, a făcut ■ din ele adevărate giu- de ciorapi negri, 1 umbrelă mare, 2 pă- încurcătură nemeşască numai ca ea.
1
cea mara a băilor, unde tinerimea a con­ 'vaerurl literare. Tote'scrierile lui sunt plă­ reâhl ghete înalte de tot nouă, 1 manta de Turcul Aii îmbia pe toţi nemeşii
tribuit la mulţumirea plăcerilor sale tine- cute şi ‘ interesante. Dufnîtru Stăncescu, de primăvară vânătă sâu negră, 4 haine de daţi pe partea lui, se primescă scau­
resol şi a înghiţit vr’o câte-va miliarde de şi într’o scurtă vieţuire, a vădut multe, a casă, 2 barchet, 2 creton de tot durabile, nul Domniei, că pe orî-care îl aşecjă
:
microbi patrogenî, de cari numai după o văcjut bine şi a sciut să le spue. 1 paplomă cu 2 îuvălitore, 2 perinl cu* 4 în el; der nici unul n’avea curagiu
feţe albe, 2 cearşafuri, 6 ştergare, 6 şer­
murare (sărătură) de câte-va băi se va Opera lui de frunte e Basme culese din să-l primăscă, sciind, că după depăr*-^
vete, 2 pieptene, unul rar, unul des, 1 pe­
pută scăpa. gura poporului, în care el nu e' Un culegă­ rie de dinţi, 1 perie de haine, 2 perii de tarea Turcilor, celelalte dbue parti&&~
Un preot romano-catolic, care este în tor, ci un adevărat' creator, ca şi Ispirescu -ghete, săpun şi praf de dinţi. vor smulge perinele de sub el, .de