Page 92 - 1899-07

JNr. lt>2.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 7.

par'că n’au mai fost de când e lu­ unde avea un prefect de palat, un — Peste trei-decl de bucăţi.
mea! preot, un măestru al grajdurilor, — Se vor potrivi ore în tunurile Publicaţie de licitaţie.
Satul de îmbiat şi de aşteptat, un paharnic, un prefect peste bucă­ nostre ? Realităţile ce aparţin Ţehulul
Ali-paşa îşi perduee răbdarea şi era tari, un medic, vre-o 30 de „aproc}i“, — PSu, trebue să încercăm. Are sg
măcelarilor din internul oraşului şi
pe-aci pe-aei se facă cu sila Domn apoi încă mai multe femei: came­ fie ne-mai pomenit: mg duc jos sg vgd! anume:
pe un, ghiciţi pe cine? — pe un popă riere, peptănătore, servitâre, un le- striga locotenentul vesel.
1) Grădina măcelarilor din Tergul
săsescl Der nici acesta nu voia se-şl gion întreg! După câte-va cuvinte, ^Santa-Maria", cailor Braşov, folio din cartea fun-
lase evangelia pentru tronul Ardea­ Traiul între Principe şi Princi­ cea mai mai mare corabiă Uraguyană, înaintl duară a Braşovului nr. 4398 A f o.
lului! Când etă aucjiră, că Mihail pesă era drăguţ de tot. Ea era de-o şi începu din nou sg tragă focuri.
z 2. Numeru top. 5620.
Apafi, viţă princiară, se află într’un fire sucită şi jumătate: îşi temea 0 ghiulea isbi catartul principal apro-
2) Stupina de lângă Bâraa, folio
sat aprdpe, după-ce a scăpat, răs­ bărbatul de ori ce umbră de femeia, pe de admiralul argentin, se sparse în mii
din cartea funduară a Braşovului,
cumpărat scump, din prinsăre dela (căci ea era o zgaibă slabă şi uscată), de bucăţi mici şi sili pe acest vitâz sg se
4398, A f o. z. 3, Nrii top. 19395,
Tătari, unde căcjuse cu totă 6stea şi pentru acestă princiară jalusie retragă în grabă în celaltă parte a corăbiei. 19396, 19397 şi 19398.
lui Rakoczy. era cârtâ desă-desă în casă, şi dom­ A doua ghiulea omorî pe doi omeni
3) Stupina de lângă Bârsa, teii o
Aii porunci să-i aducă înainte nul principe îi trăgea domnei prin­ nu departe de admirai, se isbi de scân­
din cartea funduară 4398 A f o. z.
pe Apafi, de voie ori de silă. Bietul cipese nisce dragi de bătăi, mai alt­ duri cu un sunet particular şi se sparse
4, Nrii 19399, 19400, 19401, 19402
Apafi, când veniră după el. ve4ead fel ca un ţăran îndârjit! într’o ploie de ţăndări.
şi 1940B.
că nu-i scăpare, plecă, der se des­ Cu tota astea aveau vreme să — Acestea sunt şranpele! E o infa­
părţi cu plânsuri şi bocete de fe- facă şi politică — confesională un- mi ă şi în contra dreptului ginţilor ! strigară 4) Maeru din Braşov, Braşovul-
meiă şi de copii, că p6te în Ioc de gurăscă. Cel mai mult timp princi­ toţi ofiţerii în cor. vechiu, Strada bisericei românesc!,
corănă va dobândi un sicriu de trei pele cu curtea sa îl petrecea ia Fă­ Tunurile duşmanului nemeriau de mi­ folio din cartea funduară a Braşo­
scânduri, şi-o movilă! Când colo de găraş, unde îşî punea tâte puterile nune. Mai fiă-care ghiulea nimerea şi acope­ vului 4398 A f o. z. 5. Nru top.
unde! Turcul se bucură, că a găsit să înduplece poporul românesc să rea pe omeni cu o substanţă cu totul ne­ 1290 şi 1291.
un om aplecat a primi Tronul, şi primescă religiunea calvinescă, şi cunoscută. In fine Argentinenii reuşiră sg Se vor vinde în 15 August 1899
fără multă vorbă îl făcu ales Prin­ pentru a-şî ajunge dâră mai uşor pue mâna pe o probă din aceste ghiulele, la 9 ore a. m. în cancelaria advoca-
cipe şi-l încoronă! Ii dete „caftanul acest scop, el despărţi bisericile ro­ şi amiralul, nesciind decă trebue sg înjure tulni Cdrl Aclam cu licitaţie orală.
de Domniă" (un vestmânt larg, mâne din aceste părţi de sub stă­ sâu sg rîdă, striga: Condiţiuoile licitaţiei şi estrasul
scump), buzdugan şi sabiu, semnele pânirea Metropolitului de Alba-Iulia — Asta e nemai pomenit! Ne bom- oficios din cărţile funduare se pot
Domniei. Asta fu la 1661. (pe atunci unirea nu era încă), şi le bardâză cu brânză. E revoltător, pe le­ vede în 4dele de lucru, dela 8 — 1 2
Ajuns odată pe tron şi anume supuse ocârmuirii episcopului refor­ gea mea! âre a. m, d dela 3—5 ore p. m. in
cu sprijin turcesc, nimeni nu mai mat unguresc!_____ Insă când o ghiulea ârăşl răni pe doi cancelaria advocatului Cari Adam,
cuteză să se atingă de noul „Prin­ Sărmană naţiune româoăscâ, omeni, el dete ordin de retragere. ] —*2,654.
cipe" ! Numai îotr’un târcjiu încer­ câţi şi ce fel de dmeuî te mai stă­ Corabia era de sus pănă jos acoperită
cară o sâmâ de nemeşi să-l restârue, pâniră, chinuiră şi batjocuriră prin cu un fel de terciu şi bucăţele de brânză,
der periră ca vai de ei pentru în­ vremuri! Mă mir, că îutr’adevăr pu­ la care soldaţii s’au uitat la început ca ui­
cercarea asta. Apafi ve^end, că a tuşi trec-e încă destul de tâfără miţi, âr pe urmă au şi gustat din ele ; ni­ Scolă de dans.
prins rădăcini în scaun, se dete la peste atâtea valuri ale ispitelor şi 5
meni nu vorbea, căci aveau sentimentul ru-
tirăniă, la risipă şi la viâţă stricată. negrelor năcazuri! Spic. şinei, că au fost siliţi sg se retragă înaintea Am ondre a aduce la eunos-
Fu vai de ţâră sub domnia lui. El unor asemenea ghiulele. cinţa P. t. public, onor. părinţi şi
nu făcea alta, decât îşi bea regulat Acestă luptă e un fapt istoric, deci tutori, directori de institute şi tine­
vadra sa de opt cupe de vin bun M U L T E Ş I DE T O T E . adevărătatea lui nu pote fi pusă la îndoială. rime! iubitâre de dans, că dau
pe A'! fie trebile ţării aibă grijă cei
Etă deci, că şi prin brânză un rgsboift
mai nevoeşî, cei ce au lipsă se se Prorocii despre vecial viitor. pote fi...
ocupe cu aşa ceva! Se făcuse un
In Berlin trăesce o Phythie modernă şi mai departe, în sala cea mare a
om tâmpit la minte şi plin de lene,
cu numele de Ferriem, femeiă stăpânită de filfoleliitssi Mi*. 1.
trândav, şi precum odiniâră un îm­ POSTA REDACŢJUNEI.
somnambulism, care profeţesce cam urm«-
părat roman îşî petrecea vremea Mai multora N’ m avut timp se cetim lun­ Cursul de dans pentru sesonul I.
:
torele despre secolul ce vine: Despre pri­
1
omorînd la musce, aşa Apafi îşi gile „cazanii *, ce m-aţl trimis. Dedaţ.-vS a scrie se va începe cu i Septemvre a. c.
mele două decenii spune lucruri triste; ne scurt şi cupnndStor.
omoria vremea — diregând la oro- Cursul dureză ca de obiceiu.
aşteptă mari şi crâncene râsboie. Germania D-lui 1. Bocaloan, Teuş. Cu rambursa portul
16ge stricate. Asta era cea mai plă­ Mouoirar sc&dul.
încă va participa la răsboiă şi va eşi în- pentru o singură,, carte este de cinci ori mai scump
:
cută petrecaniă a lui, — ne spune De aceea nu ţi-am trimis cartea. Trimite mai biue înscrierea se pote face de acum
vingătore. Pentru victoriă însă are lipsă
G Bariţiu în „Istoria" sa, după care bo cr. şi o vei ave.
de 100 corăbii noue. Francia va deveni ■ n fie-care c]i, în locuinţa mea, Str.
o aceste spicuiri.
regat. Hi r s ch er nr. 9.
Şi-apoi, precum e sfântul aşa-i
La începutul unui deceniu va fi mare 03,1 ea cta-ruJ. ®e p tem a.m.©i Cu totă s t i m a :
cî
şi tămâia, cji © 0 vorbă poporală.
scumpete, căci un îngheţ fără de veste va
Precum era „principele", aşa erau IULIE. are 31 «Jile. CUPTOR, L0UISE FIEDLER ved. I. Kovâcs
nimici recolta lumei întregi; de peste ocean
şi sfetnicii săi: beţivi şi ei. Când măeslră de dans.
nu se vor pute aduce cereale, căci tocmai 660,1-8,.
veneau la sfat, le sclipeau ochii la bilele Oftleml. Iul. v. Câleiid, Greeor.
atunci acolo va bântui mare răsboiă. Ou
toţi..
papismul se va sfîrşi; după mortea actua­ Dum 2of Adormi, sf. Ana 61 Seim. la faţă
Singur unui era între ei om mai Luai 26 S m. Ier. Errno 1. 7 Cai etan
lului papă vor urma încă repede unul
în tălpi: Mihail Teleki. Acesta se 87 f S. m. Pantelem. 8 Oi riac
după altul câţl-va papi, între cari un prin­
folosea de slăbiciunea Domnului şi Mer 28 A. Proch. şi Nica. 9 M. Soman
cipe de casă germană, pe care însă îl vor Joi. 29 S. m. Calinic 10 L vurenpu. EB de vendars.
a sfetnicilor, şi el, mergând tot-deuna
ucide. Vmer30S. ap Sila şi Silv. 11 Herrnan
treaz în sfat, făcea de se hotărau F
Se va ridica un mare reformator al Sâm. |3l S. şi d. Eudochiu 12 Clara Pe hotarul comunei Sângeorgilll
tâte treburile după placul lui, aşa
lumei, oare nu va crea dogme, însg va ri de Câmpiă (comit. Cojocnei) se
că în faptă el era cârmuitorul şi
un mare predicator. De el vor asculta chiar
domnitorul ţării! Aşa se întâmplă Preţurile cerealelor din piaţa Braşov. aii da ? § i| a îi 100—400 care
regii şi împăraţii, cum au ascultat odinorâ
asta şi la curţile domnesc!, ca în
de profeţi. Acest reformator se va nasce Din 4 August 18t'9.
orî-ce gospodăria: când capul nu « de fen TouLin.
cam pe la anul 1900 şi în era lui 1970 vor
cap, apoi e cap cutare vătaf, cutare ,'Tesura Valuta de rît şi de f e n a ţ e .
fi grozave cutremure de pământ pe întreg
servitor din curte! Şi trebile ţării sân C a l i t a t e a . austr.
globul. Pentru informaţiunî a se adresa
merg pe de-a ’ndosele, ca şi trebu­ greutatea fi. | cr.
Profeţesce în fine introducerea ba­ la subscrisul:
rile gospodăriei cutare!
lonului cu cârmă, der cu t6te acestea as­ IMoaiisiu Ni moi»,
Der cu tâte că era aşa hăbăuc 1 H. L. G'-â i 1 oe) .mai frumos 7 ^ 30 1-3.
tronomilor nu le predice mare viitor. Spi­ Grâr i>: ijlooiu — proprietar.
domnul „principe", la curtea lui if- 7
ritele se vor desvolta mult spre binele )' Grâu mat slab . . 6 80 Sângeorgiul de Câmpiă (p. u. Uzdi-Szt.-Peter.)
pompa era aşa de mare, că par’că
omenirei. Grâ',1 mestecat 4 50
e r a - c u r a t -- nemeş ungur! Avea * 20
î) Săca-ă frrmbsă . 4
pază de peste 1000 de inşi la Curte, Bombardare cu brânză. ■ n Sgcarâ ctn'jlo.oiâ . . 4 —
mai ales Români şi Şerbi, cji.şî, după Acum câţl-va ani, pe când Republica Orz frumos . . , 3 50
tureiă, „Seimeni" .; avea apoi prefecţi Argentină purta rSsboih cu statul Uraguay, r Orz mijlooiu . . . 3 20
2
l>
şi subprefecţî peste băuturi, alţii peste s’a dat o luptă pe mare aprdpe de Monte­ ;■? Ov-îs frumos . 2 40
20
O râs mijlociu
mâncări, avea omeni ţinuţi anume video, unde corăbiile argentinenilor fură res­ Cucuruz . . . . 4 3 0 O©
ia curte numai ca umplătorl de pa­ pinse, deşi anume în urma unei bombardări Mă baiu . . . . . . 4 5 0 lîcla a. e. este «le
hare ia masă (paharnici), purtători teribile cu caşcaval. Etă cum s’au petrecut Mazăre . . . . . 5 8 0 «lat îss cl»ia*ie, (Scheiu), şis-sil Sa§-®i-
î ! Linte ............................... 10 K 0
de căciula domuescă, îngrijitori ai lucrurile. na Wr. M&,
îî Fascie . . . . . 4 7 0
armelor, vătav al bucătarilor, — apoi Pe corabia principală a Uruguenylor Sgrneeţ.ă de iu 10 50
vre-o 32 cămărarî, pe-atâţia ducători se isprăviseră muniţiunile. Locotenentul făcu ? Sămânţă de cânepă 5 20 .1 1 9 1 ,
de buoate la mese, şi vre o 20 de acâsta cunoscut admiratului său dicendu-i: Cartofi . . . 1 20
ucenici (servitori). Şi mai toţi aceş­ — Duşmanul nu vre nici să cedeze Mâz*riohe . — — care constă din doue odăi catră stra­
1 k.U Carne de vită . , — 44-48 dă, patru în curte, bucătărie, odae
tia erau tot fii de nemeşi, copii de şi noi nu mai avem ghiulele.
52
n
case bune, cari erau trimişi la „Curte" — Der pulbere mai avem? * > Carne de porc . . . — — 86 de prâncţit, peutru servitdre, pod,
Carne de berbece . ,
ă înveţe „omenia", pe când de lapt — Pulbere e încă destulă. 100 kil. Bău de vită prospgt 20 — pivniţă, loc pentru lemne de foc,
fiţi se făceau mai mari vagaboncjî — N’am mâncat noi ore adl dimineţă >) Seu de vită topit 32 doue scări.
jcât decă ar fi stat numai pe-acasă! nisce brânza olandesă grozav de tare şi
Informaţii mai de aprdpe la
Aşa era „arangiat" Domnul, âr rotundă, ca ghiuleaua? întrebă admiralul.
Proprietar: Dr. Aure! Mureşianu. Filiala „Albina." 5—6
Domna îşî avea despărţământul său — Ba da; mi-arn rupt cuţitul într’ensa
extragi anume în castelul dela Blaşiu, — Cât mai avem din acesta brânză ? Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
• '
v
*