Page 94 - 1899-07
P. 94
REftACŢIUNEA, „6iazetâ“ ţese în floare iji.
AiiMstraţiMea ţi Tipografia. ABonaieme pentiu Austio-Ungaria:
BEAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe săse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
ae primesc. Manuscripte Peatri România şi străinătate:
nu ae retrimet. Pe un an 40 franol, pe şăse
INSERATE ae pnmoBO la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
HINISTRAŢIUHE în Braşov şi le. N-rii de Duminecă 8 franol.
urmatorele Birouri io anunolurl: Se prenumoră la ti5te ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
ISax. Augonfeld £ Emerlch Lssnor afară şi la d-nii colectori.
Halnrloh Sohalek. Rudelf Bosse.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppsllk. Abonamentul pentrn Braţc'v
In Budapesta: A. V. Qoldbar- Admmistraţiumea, Piaţa nan
ner, Ekateln Berrmt. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagit
burp: Bnrolyl £ UeUmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şlse
PREŢUL INSERŢIUMILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
ri» parmona po o oolână 6 or. iBmap M cana Cu dusul în casă : Pe un ai
şi 30 or. timbru pentru o pu- wfa«i duh uni *• 12 fl., pe 6 luni 6 fl.. po trei
blioare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un eeomplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt abo
RECLAME pe pagina a 3_a o namentele cât şi insorţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Braşov, Lunl-Marţi 27 Iulie (8 August}.
Controlarea înveţămentulul. torităţi confesionale? Ar fi posibil, politica de pasivitate, că Serbii şi Slovacii 2. „Are drept, ca pe toţi cei cu sânge
ca să mai găsim atâta diferenţă sunt liniştiţi de când nu-i mai clasâză în mestecat şi cu limbă striinâ, si-i considere cu
Nouţele mesurî, ce s’au luat de între starea înfloritore a învăţămân secţiă deosebită etc. Maghiari“ ;
curend în diecesa română unită a tului dintr’o comună seu un .proto Revenind la „evenimentul * din Arad 3. „Are drept a pretinde dela aceştia
1
Lugoşului pentru controlarea strictă popiat, şi între starea tristă şi îna cjice, că el are numai o importanţă laterală patriotism maghiar şi fidelitate, şi pe toţi
a învăţământului nostru poporal, — poiată dintr’alta comună ori alt pro şi ar fi prematur a i-se da prea mare în aceia, cari vatămă acâsta fidelitate, pe ori
măsuri, pe cari le-am arătat în nu topopiat, care se află în aceleaşi semnătate. „Ar trebui mai întâiii să se ce altă basâ naţională: cu dreptul ’i pote
mărul precedent al cjiarului nostru, condiţiunî, ori pote chiar şi mai fa vadă, decă Românii din Bihor şi din Bănat, numi trădătorii naţiunei şi ai patriei**.
— vor fi lost întâmpinate de sigur vorabile ? nu stau şi ei tot aşa sub influenţa agita Nn vă stă mintea îa loo oetind ast
cu multă satisfactiune din partea Esperienţe numerose au dovedit, ţiunilor daco-române, oa şi fraţii lor din fel de cutezate afirmări şi enunciaţiunl din
preoţilor şi a învăţătorilor ‘harnici ca eserciarea unui energic şi con- Ardeal. Căci pănă când rămâne în vigâre partea unui cjiar, oare se pretinde serios şi
şi conscientioşî din acea diecesă. scienţios control în forte multe ca programul din Blaşiîi al Românilor, şi cât care, de când cu fasiunea, este cel mai fer
Pentru omul, oare îşi împlinesce şuri contribue mai mult la înflorirea timp în interesul acestuia ei pretind indi vent apărător al „erei noue“ ?
cu sânteniă datorinta în brazda, în învăţământului nostru, decât înse-şî vidualitate naţională, nu este trecută încă Suntem, noi nemaghiarii, numiţi din
care e chiămat a munci, nimic nu jertfele enorme materiale, ce le adu puntea, care conduce la statul unitar ma nascere „Maghiari *, şi fiind-că Maghiari ne
1
p6te fi m^i jignitor şi mai descura- cem pentru el. De aceea credem, că ghiar. Apoi, pănă când politicianii români numesc şi ne fac, suntem declaraţi de tră
giator, decât a vede, că cu rea in- tocmai acum, pănă a nu se începe urmeză impulsurilor Ligei din Buourescî, dători de patriă, dâc« pe ori ce „altă basă
tentiune ’i-se denâgă vrednicia şi, în încă viitorul an şcolar, supremelor nos nu p6te fi vorba despre gravitarea lor spre naţională** cerem şi pretindem să ni-se
loc de răsplată pentru bunele sale tre autorităţi şcolare confesionale li-se Budapesta. Astfel de salturi mari abia sunt respecteze limba şi individualitatea nostră
fapte, se vede căcjut victimă intrige- impune datorinta de a-se îngriji în posibile. Trecerea trebue si se facă printro naţională. De orl-ce drept, numai ca Ma
lor unora sâu altora dintre adver modul cel mai serios, ca să ia odată lovitură, ir pentru aşa ceva, caşuri ca cel dela ghiar te mai poţi bucura, căci după con
sarii săi cu influintă, cari fiă din ig măsuri mai corăspuncjetâre şi mai Arad sunt fârte acomodate... Politica ma ceptul scâlciat al şoviniştilor, numai Ma
norantă ori răsbunare, fiă din anu suficiente pentru a pute ţine o evi ghiară eonducătâre, sub actualii depositarl ghiarul pote să domnâscă, fără a fi dator, ca
mite interese meschine caută pe tote dentă strictă şi conscientiosă asupra ai puterii, se va feri de sigur, ca prin acte din bunătăţile şi favorurile de cari se
căile posibile a-1 discredita şi a-1 pa- învăţământului, er aceste măsuri să şoviniste fără tact, să supere susceptibili bucură în virtutea „dreptului la domniă“,
ralisa direct ori indirect în nobilele le şi pună în aplicare cu totă rigo- tatea Românilor, fără nici un folos. Legea să împărtăşescă şi pe alţii**.
sale stăruinţe. rea încă cu începutul viitorului an despre congruă p6te să dea mai mult mij- N’ar strica să şi-o însemne asta cei
Acâsta o vor fi esperiat’o de si şcolar. loce guvernului de-a păşi cu ajutore, căci cu „frăţietatea** din Arad, precum şi toţi
gur multî şi dintre preoţii şi învăţă Să nu se mulţumâscă consisto- în multe locuri popii valahi săraci sunt aceia, cari mai au naivitatea de a crede,
torii noştri bravi, cari, aruncaţi de rele nâstre cu raporturile seci de pe persbne sânte şi însemnate * ... oă e posibilă acjl o frăţietate eu şovinistul
1
sârte în cine scie ce comună isolată fudul şi îngâmfat şi răpit de spasmele şo
hârtiă, adese-orî la culme anoste şi Se vede cât de colo, că articulul foiei
şi depărtată, muncesc cu zel pentru vinismului pănă la a-ţl denega şi dreptul
redactate după şablonuri din vechime, vienese e inspirat din cercurile guverna
plinirea conscienţiosă a datorin- de a-te putâ nasce alt-ceva, decât Maghiar.
ci să caute a se convinge însă-le des mentale tiszaiste.
ei, şi n u numai, că faptele lor ră
y ţ pre starea adevărată a lucrului prin
mân ascunse şi meritul nu li-se re-
delegaţi pricepuţi, dibaci şi cons-
cunbsce, der păte că de multe-orî Toastul Episcopului Popea.
cientioşi trimişi din sînul, ori cel pu Maghiar — nemaghiar.
sunt espuşî la şicane şi persecutiunî Foia română din Arad raportând des
ţin din apropierea lor, cum a făcut
chiar din partea acelora, cari ar fi Cuvintele acestea le pune „Bud. Hir-
d. es. Consistoriul dela Lugoş prin pre banchetul de Marţia trecută, dat de
a
la primul loc chiămaţî de a-i susţină trimiterea d-lui canonic Boroş. Atunci lap în fruntea primului său dela 4 1. c. episcopul Goldiş, publică şi toastul, ce l’a
şi încuragia. Drept început citâză următorea frasă din
şi învăţătorii, şi preoţii, şi protopopii ţinut P. S. Sa Episoopul Nicolae Popea,
Unora ca aceştia de sigur mi discursul vicepreşedintelui camerei ungare
altfel vor privi cbiămarea lor faţă ca răspuns la toastul contelui Ştefan Tisza.
mai bucuriă le pâte face, când din Talhani Bela ţinut la Sighişora : „Poţi si te
de scâlă, multe rele şi abusurî, cari Etă cum redă numita foiă textul toastului
partea superiorilor se iau măsuri nascî Maghiar din sânge amestecat, ba şi cu
astătţî paralisâză progresul învăţă P. S. Sale:
1
energice pentru a controla pas de limbă străină' — şi ţine să dovedâscă cât „Domnilor mei ! Vorbirea d-lui conte
mântului, vor trebui să se curme, âr
pas purtarea lor, căci prin aseme de „adevărată** este acâsta scrintitură min Tisza trece marginile unui toast obicinuit
poporul peste tot, vecjând progresul,
nea control vrednicia trebue să ese tală. pice, că pe vremile când & năvălit de ocasiă. El cuprinde declaraţiunl şi idei,
se va însufleţi pentru şcâle şi pen
cu un ceas mai curând la lumină Arpad în patria de aeji a Maghiarilor, n’a căror mă simt îndemnat & da un răspuns
tru susţinerea lor încă şi mai mult politic. (S’aucjim, s’autjim).
şi causa drâptă să triumfeze. aflat aici decât două formaţiuni de state
ca acjî. „A fost o mare scădere, că noi Ro
Cu deosebire pe terenul învă mititele: statul sud-slavic între Stiria şi mânii şi Ungurii nu am prea avut prilegiu
ţământului, la noi se simte mai Balaton, şi statul slovac ; a mai aflat Arpad- să ne întâlnim, ca astfel, bărbaţii compe
mult ca ori unde lipsa de un con „Neue freie Presse“ despre „fră bacsi locuind, într’o grozavă amestecătură, pe tenţi să-şi cunâşcă ideile şi firea, să se
trol aspru şi energic din partea au ţietatea" din Arad. Iiiri, Daci, Romani, Germani ,Huni, Avari şi desvolte între ei, dâcă nu un raport de în
torităţilor nostre superiâre confesio problematice seminţii turanice şi slave — cam ţelegere, apoi cel puţin 6re-care încredere,
nale, — control, care pe cei slabi Un condeiG bine plătit a scris şi pen */ milion. Barbarii lui Arpad, cari în trecerea fără de care înţelegere între cele două po-
2
pore nu e cu putinţă.
u
să-i îndrepteze, er pe cei buni să-i trn „Neue freie Presse din Viena un articul lor spre Panonia prin Basarabia, şi cari erau „Noi Românii în totdeuna am dorit
însufletescă şi încuragieze. In lupta despre aşa disa „frăţietate maghi&ro-rotnână** ou toţii 120,000, au luat cu ei şi un bun o apropiere. Ni-am dat sâma de mult, de
grea, ce purtăm pentru susţinerea din Arad. In acest articul se arată, ce far oontingent de Jidani. Arpad a cucerit primejdia, oe ne înconjoră — n’o numesc,
scolelor, acesta e mijlocul indispen mec au avut toastele dela masa episcopu şi Stiria pănă la AlpI, şi Serbia şi Bosnia, o sciţi cu toţii! — d’opotrivă atât pe noi
sabil, de-a tină sus moralul şi entu- lui Goldiş şi cât de mult ele au putut să pănă sub munţi. Ungurii stabiliţi pe aici Românii, cât şi pe fraţii Maghiari.
„Orl-ce om cu minte pote judeca şi
siasmul în şirul acelor ostaşi ai noştri, răpâscâ pe cei ce împreună au sărbătorit s’au amescat cu Slavii şi cu Germanii, şi în vede, care este mijlocul de-a resista aces
cari luptă în brazda culturei naţio pe noul episcop. noul popor a rămas fârte puţin sânge ar-
tui potop şi unde putem ajunge cu vremea,
nale a poporului român. Foia vienesă crede, că ministrul-pre- padiau. Dâr acest puţin nu s’a pierdut, şi dâcă nu ne vom sci înţelege. Şi dimpo
Am putâ susţine cu hotărîre, că şedinte Szell nu pote decât să fiă recunos el se află acp în toţi locuitorii ţării. trivă: la cât bine am ajunge şi câtă bu
dâcă în anumite ţinuturi ori proto cător contelui Ştefan Tisza, care a cuprins Pe basa acâsta autorul articulului curiă am face iubitului nostru domnitor,
când noi, oele două popâre, cari de-o miie
popiate învăţământul stagneză, causa cestiunea naţionalităţilor într’un cadru, oe trage conclusiunea, că cuvintele lui Tal-
de ani am susţinut împreună statul, ne-am
este a se atribui în primul loc lipsei corăspunde perfect spiritului din „era nouă**. liani nu mai sunt o frasă, ci un „adevăr
putâ apropia
de control din partea autorităţilor Laudă pe Szell, pentru-că a desfiinţat fai- scienţific**, îutru cât lucrul stă aşa, „că aici „Mă bucur sincer, când dela un băr
1
nostre confesionale, cari au mers mosa „secţiune a naţionalităţilor * şi cjioe: nu te poţi nasce, decât din sânge mestecat, bat ca d-1 conte Tisza aud cuvinte, pe cari
câte-odată aşa departe cu nepăsarea „Când statul unitar maghiar nu recunosce căci sânge curat nu esista** — adecă „te drept să spun, n’am prea fost obiolnuiţl să
u
lor, încât au tolerat a se susţine la decât o naţiune politică unitară, er statul poţi nasce Maghiar şi cu limbă striină . Ba aucjim de un f6rte lung şir de ani, cuvinte
inspirate de avânt nobil şi patriotism.
şcâle de-ale nbstre învăţători de aceia, acesta este dator a tracta într’o formă cu mai mult: „numai Maghiar te poţi nasce“
cari nici după mai mulţi ani n’au fiă-care cetăţân — acest principiu funda în ţâra acâsta. „Aşa e: dâcă ne vom alia frăţesce,
fost în stare să dovedescă aprope mental este înfrânt, îudată-ce e vorba Pe basa espunerilor din articulul, oe pe basele egalei îndreptăţiri, noi Românii
şi Ungurii vom forma aici o tăriă, pe care
mei un progres şi băetii de sub despre afacerile separate ale naţionalităţi l’am schiţat aici, autorul lui conclude: nici porţile iadului nu o vor birui. Suum
mâna lor n’au ajuns pâte nici măcar lor, pentru cari se organisâză o secţiă deo- 1. „Naţiunea maghiară are drept, oa cuique ! Nicl-odată noi n’am voit suprema-
u
la atât, ca să scie scrie şi ceti cum sebită . aici în valea Carpaţilor, pe un teritoriu de tisare, ci luptă drâptă am purtat pentru
se cade. Ar fi ore posibil, ca să se Spune apoi, că Saşii s’au esprimat fa 6—8000 milurl pătraţi, nu numai să tră- drepturi, ce ni-se cuvin.
„Ridic paharul pentru d-1 conte Tisza,
sufere o asemenea stare de lucruri, vorabil despre principiile politice desfăşu escă, ci se şi domniscă; numai ea singură
pentru ideile umanitare şi patriotice, C3 a
decă ar esista controlul recerut rate de Ooloman Szell în programul său; are dreptul la datnniă, pe care nu e datore
desvoltat**.
din partea supremelor nostre au că Românii ar ave de gând s’o rupă ou a-o împărţi cu alţii**.
