Page 95 - 1899-07
P. 95
Pagina. 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 163.—1899.
Conferenţa interparlamentară. sul unor întreprinderi îndrăsneţe şi inopor amesteca în afacerile interne ale imperiului Promovări bisericesc!. Fâia ofioi-
tune. Dâcă s’ar arăta unele demersuri fă rusesc, j osă publică următorele promovări făcute în
A 9-a eonferenţă interparlamentară
cute de cabinetul din Petersburg în timpul Principiul e, că de fapt situaţiunea capitlul epi8copeso gr. cat. din Lugoş:
s’a închis în 4 August n. Au participat
afacerii Faşodei ;şi unele măsuri militare în Finlanda e forte ameninţător?, âr ur Petru Pop, la stalul de canonic lector; Be-
cam 200 de delegaţi ai tuturor grupurilor
luate atunci de guvernul rus, s’ar vede, că marea ar putâ fi nisce ccmplicaţiunl cu niamin Densuşan, canonic oustode, şi Ioan
parlamentare.
în acele momente critice Francia n’a fost totul neaşteptate. Boroş canonic cancelar.
Programul oonferenţei a fost următo
lipsită de sprijinul întreg al Rusiei, şi s’ar
rul: 1. Organisarea.tribunalelor internaţio Din diecesa Logosului. Ordinaria-
înţelege de oe atitudinea întrasigentă dela
nale ; 2. Declaraţia de neutralitate a state Sporirea cavaleriei austro-ungare. tul de Lugoş deschide pănă la terminul
înoeput a cabinetului din Londra a făout
lor ; 3. Organisarea de apărare a armatelor de 15 Aug. n. c. concurs la stipendiile
loc de odată unei disposiţii binevoitâra, „Nene Armeezeitung publică în ulti-
u
şi 4. DeclaraţiunI asupra conf'erenţei de teologice, preparandiall şi gimnasiale din
care a înlesnit aplanarea pe cale pacînieâ timul său număr un articol, aşa cjicând
pace dela Haga. Afară de ac.âsta, confe- fond. Rudolfin, Braia şi Popoviel. Tot pănă
a conflictului. Politicanii ai căror interpreţi sensaţional, în care se documentâzâ, că e
renţa s’a mai ocupat cu cestiunea biroului la acel termin publioă cononrs la ocuparea
11
s’au făcut „Figaro şi „Matin , ar trebui să indispensabil, ca cavaleria iponarchiei să
u
de informaţiunt internaţional, cu modifica postului de învăţătore la noua şcâlă de fe
se întrebe, ce impresia ar ti avut, decă dia- fiă în timpul cel mai scurt amplificată, dâcă
rea statutelor, cu cestiunea alegerii membri tiţe, ce se va deschide în Lugoş, cu înce
rele şi bărbaţii politici din Ruşia ar fi re e ca oştirea să evite catastrofa aprope si
lor biroului interparlamentar şi, în fine, cu putul an. şool. 1899—1900 din fundaţiunea
comandat încheierea unei înţelegeri ruso- gură la prima ocasiune de conflict. Arti
stabilirea locului, unde să se întrunăscă vii- Jova şi Eoaterina Popoviel. Salarul anual
germane, care să se altoiască pe alianţa colul se pare inspirat din locuri mai înalte,
torea eonferenţă interparlamentară. 400 fl., cuartir, grădină şi lemne de foo. —
franco-rusă. Fără îndoială, că în caşul acseta şi se vede, că are chiemarea să prepare
La punctul 4. (deolaraţia asupra con- Apoi la 1 stipendiu d9 105 fl. destinat unui
Rusia ar fi fost acusată de trădare. lumea pentru nisce eventuale reforme. Etă
ferenţei de pace dela Haga) au luat cuvân preparând, care va avâ sâ-şl continue stu
După tote probalităţile, călătoria mi câte-va interesante date statistice din acest
tul representanţii tuturor parlamentelor, diile în cursul al II la preparandia gr. cat.
nistrului de esterne la Petersburg are de articol:
afară de cei ai Greciei şi Portugaliei, intre din Oradea-mare, şi la 1 stipendiu de 150
scop să înlăture unele neînţelegeri.
alţii au vorbit şi membrii grupului român Armata germană a avut în 1870 ou fl. pentru un ascultător la şcola agronomică
d-uii V. A. Urechiă şi Porumbaru. S’a pri totul 422 batalione pedestrime, 252 baterii de stat din Lugoş.
mit adresa propusă de francesul Labiche. Situatiunea în Finlanda. (1512 tunuri) şi 366 companii de călăreţi;
In şedinţa dela 4 August membrul în 1898 însă numărul a crescut la 624 ba Alunmeul gr. or. român din Tinii-
Finlandesii să vede, că sunt pregă şora cu începerea anului şcolar 1899/1900
„Reiohsrath“-ului din Yiena Dr. Carol Le- talione infanteriă, 500 baterii (3000 tunuri)
tiţi la ultim-a resistenţă posibilă pentru conferâză două, eventual trei locuri benefi-
vakowshy, a făcut o propunere, după care şi 378 companii de cavaleriă. Faţă cu
apărarea şi salvarea drepturilor lor consti aceste cifre monarohia nostră a avut în ciale la studenţi gr. or. români, cari frec-
negreşit trebue să se redacteze un codice
tuţionale. 1878, ou totul 360 batalione de pedestraşi ventâză şcolele medii (gimnasiale ori reale)
interparlamentar, oare să nu represente nu
Convingerea generală în Finlanda capabili de luptă, cu 1200 tunuri şi 246 din Timişâra. Petiţiunile, adiustate ou es-
mai statele, ci şi popdrele. Un astfel de co
este, că întrâga sa înflorire şi prosperare esoadrone călăreţi; în 1898 însă 466 bata tras de botez, atestat de paupertate şi tes
dice ar modera pe de-o parte înclinarea
culturală şi materială are s’o mulţămâscă lione cu 2000 tunuri şi 252 esoadrone ca timoniu şcolastic de pe anul şcol. espirat,
cabinetelor de-a aţîţa apariţiunile mişcări-
mica ţărişOră numai independenţei sale valeria. sunt a-se înainta pănă la 10 (22) August
lor de naţionalitate în singuraticele state,
constituţionale de pănă acum, şi prin ur a. o., subscrisului preşedinte. Cererile, oe
âr de altă parte ar apăra pe naţionalităţi, Nu putem computa şi batalionele
mare sunt cu toţii dela opincă până la se vor înainta după termin, nu se vor con
ca părţi constitutive ale statului, în desfăşu honveclilor şi Landwehr-ului, de-ore-ce ele
aristooraţl, de părere, că nimicirea acestei cu glote ou tot abia vor fi în stare să sa sidera. — T i m i ş o r a, 2 Aug. n. 1899:
rarea drepturilor lor naţionale. Codicele acesta
independenţi ar fi identică cu totala ni tisfacă trebuinţelor, ce se vor ivi în inte Dr. Tr. Putici, protopresbiter-preşedinte.
internaţional ar fi, mai departe, cel mai
micire a bunei stări intelectuale şi eoo-
bun mijloc pentru ajungerea scopului, ce riorul monarchiei, âr pe de altă parte Păţania metropolitului Arcadie la
nomice a lor.
şi-au pus spiritele mari ale nouei epoee: acâstă reservă a oştirei în sensul legei din Viena, conform relaţiunilor oficiose.
Conducătorii oposiţiunei din dieta 1868 nu pote fi scosă peste graniţă. Ci
desarmarea generală şi pacea universală. Din Viena se scrie: Asupra „distingerei
u
provincială, senatorii Schaumann, Mechelin
Propunerea lui Levakowsky a fo9t frele de mai sus, basate pe calculaţiunî metropolitului Arcadie, în Viena circulă o
şi Danielson nu voesc odată cu capul să
primită cu unanimitate. aproximative, vorbesc destul de elocvent. mulţime de versiuni. Aşa istorisesc unii, că
auflă de primirea nouei legi militare oo- Oştirea nostră s’a sporit în decurs de două
In şedinţa de încheierea s’a votat mul- i-s’a trimis o „scrisore plină de amenin
14
troate de guvernul Ţarului. Dieta a şi decis decenii cu 106 batalione şi 800 tunuri, âr
ţămită Ţarului şi acelor guverne, cari prin ţări înspăimântător?, alţii vorbesc de-o „spân-
ca proiectul de lege, când i-se va presenta,
representanţii lor au participat la confe cavaleria numai cu 6 compănii, aşa-dâră zurătâre“, altora ârăşl nu vrea să li iese
să fiă pur şi simplu respins, deşi ou toţii
renţa din Haga. S’a hotărît apoi organisa cu un singur regiment, prin urmare pute „ştreangul din cap. „Patria dă acuma
11
11
sunt pe deplin în clar, ce urmări grave va rea oştirei nostre pedestre şi de artileriă
rea unui birou internaţional, care va înainta unele dat9 positive primite din gura comi
putâ avâ acest pas al parlamentului.
viitorei conferenţe proiecte pregătite în spi e relativ mai mare, decât a cavaleriei. sarilor şi agenţilor poliţienesc!, cari au ajuns
Generalul Bobrioov a primit ordinul
ritul hotărîrilor din Haga. Tot-odată s’a Decă voim să înceteze acâstă disproporţia, deja la desperare, asudând şâse săptămâni
să caute să esecute fără amânare voinţa cavaleria nostră trebue de-odată sporită cel
enunţat ca obligator pentru fiă-care grup, fără se dea de urma culpabilului, cur_
nestrămutată a Ţarului şi să se pună cât puţin cu 30 compănii, deci cu 5 regi
de a urgita în parlamentele lor încheierea ei, forte rafinat. Inzădar s’a şicanat p
t
mai curând în practică legea militară, âr mente; numai aşa va fi proporţionată faţă
de convenţiunî privitâre la tribunalele de acum colonia şi tinerimea română din loc.
pentru caşul, că Finlandesii vor merge cu
arbitrii. cu pedestrimea şi numai în chipul acesta E constatat numai, că metropolitului Arcadie
renitenţa lor pănă la estrem, s’a dispus să va putâ corăspunde tuturor pretensiuni-
11
Conferenţa s’a încheiat c’un banchet, s’a trimis un „strâng , care judecând după
ece
fiă momentan mobilisate d regimente, lor. In cas de mobilisare disproporţia e şi
la care Bjtjrnson a ţinut o fulminantă vor mărimea cutiei arătate unui membru al co
âr la cas de lipsă nu va rămânâ nici petră
bire, apărând adevărul şi dreptatea în po mai bătătore la ochi, căci reserviştii, hon- loniei citat la poliţiă, şi după poveştile gaz
pe pâtră, oăcl voinţa Ţarului are să fiă vedii şi glâtele, tote se adaugă la pedes
litică şi accentuând, că statele mici trebue delor şi ale portarilor, trebue să fiă de-o
sfântă. trime. Pedestrimea s’a sporit destul de fru
să se alăture mai strîns unele de altele, ca măidme „neobicînuită . Cutia a trimis’o un
u
Proiectul de lege va fi presentat dietei mos şi dispune în mulţimea feciorilor cres
u
11
să-şi pote apăra cu succes neutralitatea. domn „fără barbă , cu „musteţe şi cu „pă
provinciale cel mult în Ianuarie, şi fiind-că
Viitorea eonferenţă se va ţină în cuţi milităresoe de un isvor nesecat de re lăria sură“ prin un comisionar (Dinstman).
după presemnele de pănă acum nu vor servă, pe când cavaleria abia pote conta
Paris. La „ştvâng* era însă alăturată o scrisore
ceda nici Finlandesii, der nici Ţarul, e la o reservă suficientă, din care să se re- aşa de vehementă, încât nu numai, că a
forte probabil, că încă în Februarie sâu pare perderile în timp de răsboifi.
Francia şi Rusia. scos din sărite pe Arcadie şi pe familia
Martie Finlanda va fi arena unei sângerose
domnului consilier aulic, ci umple şi poli
Călătoria ministrului de esterne al revoluţiunî. Finlandesii prevăd tote câte
ţia cu furiă turbată.
Franciei, Delcassd, la Petersburg, în urma se vor întâmpla, şi cu o înfiorătore linişte
visitei contelui Muraview la Paris, a dat să pregătesc la lupta pe viaţă şi pe morte. „Ved! asta-i dracu“. „Sieb. D. Tage-
u
nescere la diferite comentarii atât în Fran- Mai ales agenţii Angliei sunt aceia, — 26 Iulie v. blatt vorbind de cheful dela Arad şi de în
cia, cât şi în străinătate. Din multe părţi cari fac propagandă agitatorică. Repre- Agata Bârsescu, distinsa nâstră frăţirea episcopului Goldiş cu tovarăşii săi
se dă acestei călătorii o mare însemnătate sentanţl ai multor fabrici englese de arme tragediană, va juca pe scena teatrului din de principii din dieta ungurescă, după-ce
politică, pe când alţii nu-i dau acâstă im aşteptă în Helsingfors, capitala principatului, loc, precum am anunţat deja, ca ospe trei reproduce articolul scris din acest incident
portanţă. să primâscă în tot momentul comande. Ţe- seri de-arândul, începând de Joi, 10 August în „Budapesti Hirlap“, face următârea ob
K
*Politische Correspondenz primesce din rişora deja de pe acum e în o nespusă n. Distinsa artistă a ţinut să mai procure servare: „Pacea aşa-dâră s’a încheiat, după
u
Petersburg o scrisore, care, dâcă în ade fierbere, aşa că două companii de poliţişti câte-va seri de artistică plăcere publicului cum crede „B. H. . Românii ar avâ deci, să
văr ar esprima părerile ce domnesc în ca călări trebue să străjuâsoă cjiua şi noptea braşovean, înainte de a se despărţi pote pen se acomodeze spiritului politicei tradiţionale
11
pitala Rusiei, ar arunca o viuă lumină asu în Helsigfors şi Abo. Ţarului i-se fac dilnic tru multă vreme, căci pentru iârna viitore maghiare , Românul însă nu-şl elice la
u
pra călătoriei misteriose a lui Delcasse. raporta din cele mai fidele despre situa- a fost angajată, la espresa dorinţă a regi acâsta, decât vecţî asta-i dracu — „S. D.
V
u
Corespondentul acestui cjiar asigură, ţiunea în Finlanda, la ceea ce răspunsul nei României, pentru teatrul naţional Tageblatt promite de altmintrelea, că va
că la început cei din Petesburg nu erau constant e, că generalul Bobrikov a fost din BucurescI, unde va avâ ocasiune să şl reveni.
înclinaţi a da decât o mică însemnătate investit cu putere dictatorică spre reali- validiteze pentru prima oră timp mai în
Ospe japones în România. In d'ua
visitei împăratului Wilhelm pe bordul „Iphi- sarea voinţei Ţarului. delungat puterea geniului său dramatic în de 16 August va sosi în România, prin Un-
geniei“ în portul Bergen şi schimbului de După-ce dieta finlandesă va fi respins limba română. După aceea va întreprinde
ghenl, venind din Rusia, principele Konoye,
depeşî între suveranul Germaniei şi preşe proiectul de lege, guvernul rusesc, care e un turneu artistic în America, âr după re-
preşedintele camerei Pairilor din Japonia,
dintele Loubet. Când însă a început să se convins, că nici una din puteri nu se va întorcerea sa va juca timp de trei ani în
care este însărcinat de guvernul său cu o
discute în Paris ideia unei aproprieri amesteca în afacerile interne ale Rusiei, va noul teatru din Hamburg de sub conduce
misiune în Europa. Principele Konoye va
mai strînse între Francia şi Germania şi eda o mulţime de ordinaţiunl severe re rea contelui Carol de Berger. Domnişâra sta cât va timp şi în România şi va visita
în „Figaro“ şi „Matin se esprimase do feritor laî'inlanda, âr dâcă trâba va ajunge Agata Bârsescu s’a lăsat înduplecată să
w
mai multe oraşe. Autorităţile române se vor
rinţa, că înţelegerea franco-germană s’ar la luptă, se vor secvestra tote privilegiile facă şi de astă-dată deosebită onore tocmai
pune la disposiţiunea distinsului călător.
pute altoi pe alianţa franco-rusă, în cercu administrative ale Finlaudesilor. oraşului nostru, mai ales la stăruinţele
rile politioe din Rusia s’a ivit o ore-care In cjilele din urmă s’a adus vorba d-lui director al teatrului de vară german, Catastrofe. Mai multe telegrame so
nemulţumire. despre situaţiunea Finlaudesilor şi în camera Neher, şi va surprinde publicul braşovean site din San-Franciseo vestesc, oâ pe in
Corespondentul apără pe Rusia de de jos a Englieterei, însă cestiunea n’a cu două novităţl, anume Vineri, 11 August, sula Hawaji s’a întâmplat în 22 Iulie o nă
u
imputarea, că n’a sprijinit decât forte slab fost luată la ordinea clilei, de vreme ce cu piesa „Therasa Raquin de Emil Zola, prasnică erupţiune vulcanică, căreia i-au
interesele Franciei în cestiunea Faşodei, preşedintele a văcjut în aşa-ceva o abatere âr Sâmbătă cu „Odette — în Braşov acum cătjut jertfă 213 omeni. Craterul vulcanului
u
spunând că alianţa franoo-rusâ s’a încheiat dela regulament, âr secretarul de stat a representată pentru prima oră — de Sar- Manna Loa s’a surpat şi rîul arejătâr de
pentru garantarea singuranţei şi intregităţii declarat, că Anglia n’a intervenit în fa dou. Joi în prima sâră va juca în „Alexan lavă a. nimicit în distanţă de mai multe
ambelor state, âr nu pentru a asigura succe vorul Finlaudesilor, fiindcă nu se pote dra de Richard Voss. mile plantaţiunile de zahar şi de cafea. —
11
