Page 96 - 1899-07
P. 96
Nr. 163—1899 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina. 3
Din Agram .se telegrafeză, că Sâmbătă La încheiare părintele vicar prin o Iu celelalte clase ale şcolei civile de ţin: o haină, 2 şurţe în forma unei haine,
după pr.âncj s’a ciocnit trenul, ce ciurculă vorbire cu adevărat inspirată de iubirea de fete se primesc eleve, cari 4 0Ve e3C prin n pălăriă de vară şi una de iârnă, cari
d
atestat şcolar, oă au absolvat cu suoces vre-o
între Budapesta şi Fiume cu un tren de neam, condamnând cu asprime luxul, în- oecondiţionat au să se facă aici şi cari
clasă premergâtore dela altă şcâlă de ca deşte tot vor costa cam 16—22 fi. v. a.
povară. Din norocire maşiniştii au obser dâmnă inteligenţa a-se feri de el ca de foc
tegoria şcolei civile.
vat primejdia şi aşa resultatul a fost nu în tâte privinţele, care e atât de strioăcios. Dela direcţiunea şcâlei se pâte primi
In lipsa unui astfel de atestat, sâu prin postă: „Statutul de organisare şi
u
mai, că pasagerii s’au ales cu lesiunl mai La ambele adunări dintre cei cari au pe lângă atestat de pe clasa V şi VI dela „Regulamentul intern al şcâlei, „Regula
44
mici. — Tot Sâmbătă s’au simţit în părţile fost de faţă, mi-am însemnat pe d-nii: G. şcola elementară-poporală, primirea în ori mentul pentru cursul complementar* , „Pla
4
eud-vestice ale monarchiei un cutremur de Pop de Băsesel; protopopul Sârb din Şom- care clasă a şcolei civile, ce corăspunde nul de învăţământ şi „Regulamentul minis
14
vârstei elevei, se pote face numai pe basa
pământ, care a durat mai multe minute. cuta; Dr. Coriolan Pop, advocat în Ora- terial pentru esamenele publice, private,
unui esamen de primire, depus cu succes supletorii şi de emendare , â 10 cr. esem-
14
Păreţii edificiilor s’au orepat în mai multe dea-mare; N. Nilvan din Şomcuta; profe
înaintea corpului profesoral al şcâlei, în plarul. Dela direcţiune se pâte primi pentru
localităţi; orolâgele au stat pe loo, âr ţi sorul Ghete din Năsăud ; advocaţii Cocian spnsul ordinaţiunii ministeriului r. u. de 1 fl. şi „Monografia şcâlei, în care pe
44
glele săriau de pe coperişe. Nenorociri mai şi Suciu din Ceh, un număr însemnat de culte şi instrucţia publică, dţo 11 August lângă istoricul institutului, se află descris
mari însă nu s’au întâmplat. preoţi din Sălagifi şi din părţile mărginaşe 1887, Nr. 29900. Esamenul db primire este edificiul şcâlei şi al internatului în tâte
soutit de taosă.
ale Sătmarului, precum şi mai multe dame. amănuntele.
Mersul ciumei. Dela 14—21 Iulie au Elevele, cari se inmatriculâză pentru
A urmat în fine un banchet, la care Direcţiunea şcâlei civile de fete a
fost următârele caşuri de ciumă: Bombay, prima dată la şcola nâstră, au se pro Asociaţiunii.
au luat parte vre-o 130 persâne. In frun
84 caşuri şi 60 decese ; Norik 188 caşuri, ducă atestat şcolar, atestat de botez şi
tea meselor se afla venerabilul vicar Bar certificat de revaacinare. S i b i i u , în Iulie 1899.
137 decese; Belgaurm 449 caşuri, 332 de
bolovicifi împreună cu d-na presidentă Ma In cursul complementar (snpletoriu), Elena Pelraşcu, Dr. Vasilie Bologa,
cese ; Poona 548 caşuri, 460 decese; Sa-
ria Cosma, fruntaşul bărbat al Sălagiului împreunat cu şcola civilă de fete a Aso direct, internatului. directorul şcâlei.
tora 152 caşuri 120 decese; Gulburga 127
Andrei Gosma, apoi Nicol. Nilvan adv. în ciaţiunii, în sensul §. 6 din statutul de or-
caşuri, 97 decese. ganisare al şcolei, se primesc eleve, cari
Şomcuta-mare, D-na Lemeni din Gherla;
au absolvat cele patru clase ale şcolei ci
d-na Nilvan din Şomcuta; primarul Şim- Tinerimea din Alba-Iulia şi jur
vile. Se pot însă primi şi eleve, cari au
leului etc. învită la petreoerea de vară, ce o va aranja
Din S e l a g i u . absolvat cu calcull buni numai două clase Duminecă sâra, în 20 August n. o. în sala
Vicarul Barbolovicifi a toastat pentru civile, dâcă au trecut de 15 ani şi sunt
41
(Serbări culturale). monarch şi episcopul diecesan; d-1 Andrei împedecate a absolva tote cele patru clase din „grădina popilor . Intrarea: de per-
civile. sână 80 cr., da familiă 2 fl., de familiă
— 5 August n. 1899. Cosma întru sănătatea presidentului Aso
înscrierile pentru anul şcolar 1899/900 peste 3 pers. 2 fl. 50 cr. Venitul curat e
ciaţiunei I. M. Moldavan; preotul Băliban
In 3 August n. o. s’a ţinut adunarea se pot face din 1-^6 Septemvre st. n. 1899.
din Aoâş pentru presidentul despărţămân destinat pentru scop filantropic. Suprasol-
„Despărţământului XVI (Sălăgian-Chiorean) Esamenele de emendare se ţin în 2 Sep virile se vor chita în public. Damele sunt
tului, venerabilul vicar Barbolovicifi şi pen
44
al Asociaţiunei şi de odată cu ea aduna temvre 1899 st. n. la 8 ore a. m., cu ele rugate a-se presenta în costum naţional sâu în
tru oomitet; părintele din Hotoan Vasile vele, cari s’au insinuat la direcţiune în
rea „Reuniunei femeilor române Sălăgiene .
u
Pătcaş vorbi pentru femeile române din terminul prescris. In 5 Septemvre 1899 toaletă simplă. — Petrecerea se va ţinâ şi
Serbarea a fost însufleţitâre. Despre decur st. n. la 8 ore a. m. se vor ţinâ esamenele la timp nefavorabil, fiind localul corăspun-
Sălagifi şi Chior; preotul V. Oriste din
sul ei vă oomunic următârele: de primire, âr în 6 Sept. se vor începe pre cjător. In oomitetul arangiator se afiă vre o
Giurteleoul Şimleului pentru preoţimea din
Şedinţelor adunărilor li-a premers s. legerile regulat. 22 de tineri, aprâpe toţi studenţi universi
Sălagifi în frunte ou vicarul Barbolovicifi;
liturgiă, oficiată de părintele vicar Alim- Didactrul e 2 fl. pe lună, şi pentru tari, în frunte cu d-1 medic Dr. Al. Fodor.
protopopul Sârbu din Şomcuta pentru cei elevele, ce se înscriu prima-dată la aoâstă
piu Barbolovicifi, însoţit de mai mulţi
3 bărbaţi distinşi ai Sălagiului: Barbolo şcolă, o taxă de înmatriculare de 2 fl.,
preoţi din Sălagiu. După acâsta a urmat
vicifi, Pop de Băsesel şi Andrei Cosma; solvită odată pentru tot-dâuna. Acelaşi di- NECROLOG. George Bogdan, pa-
la 10 ore: dactru e şi pentru elevele din cursul com
părintele Aug. Vicaş din Hidig pentru roch gr. or. în Brad, asesor al scaunului
Şedinţa adunării despărţământului XVI Chiorenii de faţă la adunări; învăţătorul plementar. protopresbiteral al Zarandului, epitrop al
(Sălăgian-Chiorean) al Asociaţiunei, care s’a Vas. Oltean din Pericei pentru d-1 G. Pop Elevele, cari voieso să fiă primite în fondului gimnasial etc., a răposat în 2
ţinut în frumâsa biserioă română gr. cat. de Băsesel; Dim. Sucifi advooat în Ceh internat, fiă eleve ale şoolei civile, sâu ale August n. în auul al 70-lea al etăţii 'şi
şcolei elementare a reuniunii femeilor ro
din Şirnleu, fiind deschisă prin Rvds. D-n pentru mamele române; d-1 Emil Lobouţ mâne, au să fiă insinuate de timpuriu la al 46-lea al preoţiei. ’L jeleso: întristaţii
vicar Al. Barbolovicifi, directorul acestui preot în Boian pentru poporul român; direcţiunea şcâlei, înainte de începutul Dr. Teofi) Bogdan medio ca fiiu, Maria m.
despărţământ, cu o vorbire, cum d sa scie protopopul G. Vaida din Bobota pentru anului şcolar, pentru-ca să se pâtă face dis- Rimbuş ca fiică, Petru Rimbuş diacon şi
să spună. S’a cetit apoi prin actuarul des posiţiunile necesare.
preoţii români; d-1 Cosmoţa pentru d-1 comptabil, ca ginere. — Fiă-i ţărîna uşâră !
părţământului Aug. Vicaş din Hidig rapor Andrei Cosma; predicatorul calvin pentru Taxa internatului e 250 fl. pe an,
plătiţi înainte în două, sâu cel mult în patru
tul comitetului despre activitatea sa, care toţi Românii adunaţi în Şirnleu, ca âspeţî rate. Spesele pentru cărţile trebuinciâse,
activitate peste tot (jicând a fost îmbucu- ai oraşului etc. Toastele au fost ţinute cu pentru materialul de scris, de desemn şi V A R I E T A T E .
rătâre. D 1 G. Pop de Băsesel observă însă, lucru de mână, nu sunt cuprinse în taxa
multă însufleţire românâscă. „ Grădina supliciilor . Acâstă stra-
11
că acum nu s’a făcut propunere, ca în alt Sera a urmat petrecere dată de tine amintită. Acestea se pârtă deosebit de pă niă şi oribilă grădină se află în Clîina, în-
rând, dm partea comitetului relativ la îm rimea română din Sălagifi şi Chior. Ea rinţi, precum şi cheltuelele pentru îmbră tr’un oraş depărtat, lângă o închisore de
părţirea premielor obicinuite, cum e vaca căminte şi încălţăminte, pentru instrucţiune ocnaşi. Inchisârea e fârte interesantă de
s’a ţinut în sala teatrului orăşenesc din în forte-piano şi în limba franoesâ.
cu viţel şi scrâfa cu purcei etc. dăruite în visitat. Vedî ChinesI cu gâtul strÎDS într’un
Şirnleu, oare pentru acum era prea mică Taxele pentru instrucţiune în forte- fel de guler, un butuo. „Aşezaţi pe mur
fiă-câre an de d-sa ; nu s’a făcut pomenire
pentru a putâ cuprinde sutele de persone, piano sunt de 2 categorii: a) dâcă o elevă dării, cu mânile şi piciârele în lanţuri, nu
în raport, — 4' niai departe d-1 G. Pop
ce
cari ar fi avut darul de a şl petrece. Abia voesce să iee ârele singură, se compută ia se pot întinde, nici culca nici a-se odihni
de Băsesel — nici despre aceea, dâcă s’a 2 âre pe săptămână taxa de 9 fl.*) pe lună; vr’odată. Cea mai mică mişcare, deslocurad
pe la uşi mai puteau unii să încapă. La
trimis dm partea comitetului oâte-un dele dâcă 2 'eleve împreună iau instrucţiune în butucul în jurul gâtului lor rînjit şi însân
dansurile de oolână erau câte 120- 130
44
gat în fiă-care traot protopopeso pentru a aceeaşi âră, taxa se compută la 2 âre pe gerat, seâte strigăte de durere .
părechl. săptămână cu 4 fl. 50 cr.*) de elevă; sâu:
fi de faţă la esamenele şcâlelor nâstre. Grădina supliciilor e un imens pătrat
Dintre d-şorele presente am văclut pe b) dâcă o elevă voesce să iee ârele singură,
Deeă aceste două lucruri momentuâse s’au d-rele : Lemeni (Gherla); Cosma (Sîg); Nfl- se compută la 2 âre pe săptămână taxa de arbori şi de flori în centrul închisârei.
omis acum, propune, ca precum în alţi ani, de 6 fi.*) pe lună; dâcă se întrunesc 2 A fost plantată de ingeniosul Li-Pe-Hang,
van (Şomcuta); Pop (Ceh); Bran (Ţeghea); intendent al palatelor imperiale, grădinar
aşa şi în viitor să se continue, ceea ce se eleve în aoeeaşl âră, taxa se compută la 2
Orian (Cizer); Tămaş (Giunghiu); Criste iscusit. înainte era un teren steril, nisipos
şi primesce cu aprobări generale. D-1 Pop âre pe săptămână cu 3 fl.*) pe lună de şi plin de pietriş. Mai bine de 30.000 de
(Giurtelec); Lobonţ (Boian); Filip (Căuaş); elevă.
de Băsesel făcu de-odatâ cu asta promi coolii lucrară acolo de frica băţului, şi o
Băşti (Ohirfaleu); Dragoş (Şirnleu) şi încă Instrucţiunea din limba francesă, câte
siunea, că precum în alţi ani, aşa şi de aci puseră în stare bună. Din fericire aceşti
vre-o 100 domnişâre şi pe atâtea domne. 2 âre pe săptămână, se compută pe lună 30.000 coolii muriră de friguri. Hoiturile
înainte în fiă-care aD va pune la disposiţia cu 1 fl. de elevă.
Observ, că în public se aucţiau şi lor, gunoifi mănos, făcut’au să rodâsoă pri
comitetului o vacă cu viţel şi o sorofă cu Tâte taxele se plătesc direcţiunii mele flori ale acestui parc minunat. De
plângeri, că unora nu li-s’au trimis invi
purcei pentru a-se oferi ca premiu învăţă şcolare. atunci solul său e saturat, în tâte
tări şi de aceea n’au participat. Acâsta
torilor celor mai vrednici din acest des Edificiul internatului este situat în de sânge prâspăt şi carne oaldă. Condam
însă sigur, că nu cu intenţiune s’a întâm
părţământ. mijlocul unei grădini frumâse, în nemij naţii la suplicii îi procură în fiă-care cŞi un
plat, ci din greşelă, care nici nu se pâte locită apropiere de [parcul oraşului, şi e deposit de îngrăşăminte fertilisătore. Acest
După alegerea comisiunilor pentru evita la astfel de ocasiunl. provăcjut cu apaduct, baie, lumină elec admirabil reservoriu de putregaiuri posedă
cercetarea cassei şi pentru încassarea taxe Gentilele nostre domne şi domnişore trică, etc. încât ofere oeie mai bune con totdeuna cărnuri fermentate. Mânile tăiate
lor şi înscrierea membrilor noi (din cale par’oâ s’ar fi înţeles să facă cu acâstă oca- diţii higienice. se sgârcesc sub plantaţiunl, se prind de
afară puţini!), şedinţa s’a încheiat prin o siune şi o mică demonstraţia în contra ve Elevele din internat, afară de şcâlă, pietri şi, dominate de legile renasoerei uni
vorbire acomodată din partea d-lui vicar nerabilului vicar Barbolovicifi, căci pe au în fie-care cji anumite âre de oonver- versale, se metamorfosâză în rădăcini de
thuya, de magnolia şi de cedri. Ţîţele,
A. Barbolovicifi. Trebue să amintesc încă, lângă tâte pledoariile repeţite ale acestuia saţiune în limba francesă, maghiară şi ger smulse de cleştele torturătorilor, revarsă un
mană după trebuinţă. Pe lângă aceea ele
că Rvds. D-n vicar a presentat un proiect oontra luxului, ele s’au presentat la petre se prepară şi învaţă lecţiunile sub condu suo hrănitor de care se bucură rosetele şi
de „statut al fondului cultural Sălăgian- cere în majoritate în haine de mătase! Ce cerea şi cu ajutorul directârei, al profe- glyoinele. Tulpinele subţiri ale lianelor şi
Chiorean spre ajutorarea şcolelor şi a bi- lipsă era de asta? Noi dâră ne cunâscem sârelor şi guvernantelor. cârceii volburelor sâmănă cu fîşiele de piele,
u
sericelor . Proiectul s’a predat spre stu- unii pe alţii, seim să stimăm şi iubim da Elevele, cari voiesc să fiă primite în pe care biciul călăilor le întinde şi le în-
vertesce pe spatele însângerate. Aspectul
diare comitetului. > mele după vrednicia lor. âr nu după mo- internat, mai au să aducă cu sine: o sal marmorean al rănilor oontuse, puroiul ră
tea, un covorel la pat, 2 perinl, 4 feţe de
A urmat după acâsta Adunarea gene lipsitârea bâlă a l u x u l u i ! . . . nilor purulente, purpura plagelor roşii, oo-
perinl, o plapomă sâu ţol de acoperit, 4
u
rală a „Reuniunei femeilor române Sălăgene . Dela Crasna. ciarşafurl (liuţoliurl, lepedee), 6 ştergare, 6 loraţiunea cicatricelor reapar la lumina sâ-
Ea s’a deschis la 127 ore prin o vorbire relui în aerul brun, albastrul, verdele ste
2 şervete, apoi perie de dinţi, săpun şi 2 fanadrelor şi galbenul auriu al caladiului-
a d-nei presidente Maria Dragoş m. Cosma; peptinl, cari tâte rămân propietatea elevei. Unele orlindee se umflă, oa nisce superbe
la masa presidială mai erau d-nele: Victo Coiidiţimii de primire Afară de acestea schimburile de trup sâu tumori... Ce feeriă şi grădina suplicilor, fer
ria Vicaş n. Papiriu din Hidig, secretară, albiturile, câte V duzină din fiă-care, cio tilisată ast-fel de tâte secreţiunile, tâte de-
2
in şcâla civilă de fete a Asociaţiunii din Sibiiu rapi şi fuste de colâre închisă şi batiste
Luisa Osian din Şirnleu, oassieră, şi d-1 An jecţiunile, tâte ruinele umanităţii suferinde!
şi în internatul aceleia. (marăml) câte 1 duzină, 1 parapleu (cort) „Aerul e plin de subtile parfumurl... La
drei Gosma cu alţi câţl-va, ca bărbaţi de şi încâlţămiutea trebuinciâsă. Cât pentru
In clasa I a şcâlei civile de fete se fie-oare pas e o desfătare nouă, o surprin
încredere. S’a dat cetire raportului comite toalete nouă, părinţii şi tutorii sunt sfătuiţi
:
primesc eleve : a) cari dovedesc prin atestat dere pentru ochi.... Din oând în când vecjl
tului, apoi s’au ales comisiunile obicinuite; a nu face de acestea pentru copilele lor, aplecaţi pe iarbă sâu urcaţi pe scări roşii,
de botez, că au împlinit cel puţin vâista
âr după încassarea taxelor vechi şi nouă de 9 ani; b) cari dovedesc prin atestat căci pentru uniformitatea îmbrăcămintei grădinari, cari aşâcjă clematite pe fine ar-
elevelor interne, acele toalete se fac aici
(şi aceste puţine!) şi câte-va alte agende, şcolar, că au âbsolvat cu succes IV clase cu preţuri moderate, prin îngrijirea direc mature de bambus; alţii înşiră ipome şi ca-
s’a isprăvit şi acâstă adunare. elementare (poporale seu primare), ori apoi- ţiunii internatului. Strîns de uniformă se lystige pe lungi şi subţiri araci de lemn
dovedesc, pe basa unui esamen de primire, negru... şi pretutindeni cresc tulpinele cri
Adunarea viitâre a despărţământului, nilor gata de înflorit .
44
că sunt bine orientate în materialul de *) Dm care sumă 1 fl. se conteză pe lună
precum şi cea a Reuniunei s’a hotârît a se învăţământ prescris pentru clasa a IV-a institutului, pentru susţinerea forto-pianelor în stare Aleele acestui Eden sunt pline de
ţinâ în Cuceu. elementară. bună. spânzurători, de ţepi, de furci, de tâte ins-