Page 96 - 1899-07
P. 96

Nr. 163—1899                                                          GAZETA TRANSILVANIEI.                                                                        Pagina. 3


              Din  Agram  .se  telegrafeză,  că  Sâmbătă         La  încheiare  părintele  vicar  prin  o     Iu  celelalte  clase  ale  şcolei  civile  de   ţin:  o  haină,  2  şurţe  în  forma  unei  haine,
              după  pr.âncj  s’a  ciocnit  trenul,  ce  ciurculă  vorbire  cu  adevărat  inspirată  de  iubirea  de  fete  se  primesc  eleve,  cari  4 0Ve e3C   prin   n  pălăriă  de  vară  şi  una  de  iârnă,  cari
                                                                                                                                           d
                                                                                                         atestat  şcolar,  oă  au  absolvat  cu  suoces  vre-o
              între  Budapesta  şi  Fiume  cu  un  tren  de  neam,  condamnând  cu  asprime  luxul,  în-                                               oecondiţionat  au  să  se  facă  aici  şi  cari
                                                                                                         clasă  premergâtore  dela  altă  şcâlă  de  ca   deşte tot vor costa cam 16—22 fi. v. a.
              povară.  Din  norocire  maşiniştii  au  obser­  dâmnă  inteligenţa  a-se  feri  de  el  ca  de  foc
                                                                                                         tegoria şcolei civile.
              vat  primejdia  şi  aşa  resultatul  a  fost  nu­  în tâte privinţele, care e atât de strioăcios.                                             Dela  direcţiunea  şcâlei  se  pâte  primi
                                                                                                              In  lipsa  unui  astfel  de  atestat,  sâu   prin  postă:  „Statutul  de  organisare   şi
                                                                                                                                                                                             u
              mai,  că  pasagerii  s’au  ales  cu  lesiunl  mai   La  ambele  adunări  dintre  cei  cari  au   pe  lângă  atestat  de  pe  clasa  V  şi  VI  dela   „Regulamentul  intern   al  şcâlei,  „Regula­
                                                                                                                                                                            44
              mici.  —  Tot  Sâmbătă  s’au  simţit  în  părţile  fost  de  faţă,  mi-am  însemnat  pe  d-nii:  G.  şcola  elementară-poporală,  primirea  în  ori­  mentul  pentru  cursul  complementar* ,  „Pla­
                                                                                                                                                                                          4
              eud-vestice  ale  monarchiei  un  cutremur  de  Pop  de  Băsesel;  protopopul  Sârb  din  Şom-  care  clasă  a  şcolei  civile,  ce  corăspunde   nul  de  învăţământ   şi  „Regulamentul minis­
                                                                                                                                                                        14
                                                                                                         vârstei  elevei,  se  pote  face  numai  pe  basa
              pământ,  care  a  durat  mai  multe  minute.  cuta;  Dr.  Coriolan  Pop,  advocat  în  Ora-                                             terial  pentru  esamenele  publice,  private,
                                                                                                         unui  esamen  de  primire,  depus  cu  succes   supletorii  şi  de  emendare ,  â  10  cr.  esem-
                                                                                                                                                                                14
              Păreţii  edificiilor  s’au  orepat  în  mai  multe  dea-mare;  N.  Nilvan  din  Şomcuta;  profe­
                                                                                                         înaintea  corpului  profesoral  al  şcâlei,  în   plarul.  Dela  direcţiune  se  pâte  primi  pentru
              localităţi;  orolâgele  au  stat  pe  loo,  âr  ţi­  sorul  Ghete  din  Năsăud  ;  advocaţii  Cocian   spnsul  ordinaţiunii  ministeriului  r.  u.  de   1  fl.  şi  „Monografia   şcâlei,  în  care  pe
                                                                                                                                                                           44
              glele  săriau  de  pe  coperişe.  Nenorociri  mai  şi  Suciu  din  Ceh,  un  număr  însemnat  de  culte  şi  instrucţia  publică,  dţo  11  August   lângă  istoricul  institutului,  se  află  descris
              mari însă nu s’au întâmplat.                  preoţi  din  Sălagifi  şi  din  părţile  mărginaşe  1887,  Nr.  29900.  Esamenul  db  primire  este   edificiul  şcâlei  şi  al  internatului  în  tâte
                                                                                                         soutit de taosă.
                                                           ale Sătmarului, precum şi mai multe dame.                                                  amănuntele.
                   Mersul  ciumei.  Dela  14—21  Iulie  au                                                    Elevele,  cari  se  inmatriculâză  pentru
                                                                 A  urmat  în  fine  un  banchet,  la  care                                                 Direcţiunea  şcâlei  civile  de  fete  a
              fost  următârele  caşuri  de  ciumă:  Bombay,                                              prima  dată  la  şcola  nâstră,  au  se  pro­  Asociaţiunii.
                                                           au  luat  parte  vre-o  130  persâne.  In  frun­
              84  caşuri  şi  60  decese  ;  Norik  188  caşuri,                                         ducă  atestat  şcolar,  atestat  de  botez  şi
                                                           tea  meselor  se  afla  venerabilul  vicar  Bar­  certificat de revaacinare.                     S  i b i i u  ,  în Iulie 1899.
              137  decese;  Belgaurm  449  caşuri,  332  de­
                                                           bolovicifi  împreună  cu  d-na  presidentă  Ma­     In  cursul  complementar  (snpletoriu),  Elena Pelraşcu, Dr. Vasilie Bologa,
              cese  ;  Poona  548  caşuri,  460  decese;  Sa-
                                                           ria  Cosma,  fruntaşul  bărbat  al  Sălagiului  împreunat  cu  şcola  civilă  de  fete  a  Aso­  direct, internatului.   directorul şcâlei.
              tora  152  caşuri  120  decese;  Gulburga  127
                                                            Andrei  Gosma,  apoi  Nicol.  Nilvan  adv.  în  ciaţiunii,  în  sensul  §.  6  din  statutul  de  or-
              caşuri, 97 decese.                                                                         ganisare  al  şcolei,  se  primesc  eleve,  cari
                                                           Şomcuta-mare,  D-na  Lemeni  din  Gherla;
                                                                                                         au  absolvat  cele  patru  clase  ale  şcolei  ci­
                                                           d-na  Nilvan  din  Şomcuta;  primarul  Şim-                                                      Tinerimea din Alba-Iulia şi jur
                                                                                                         vile.  Se  pot  însă  primi  şi  eleve,  cari  au
                                                           leului etc.                                                                                învită  la  petreoerea  de  vară,  ce  o  va  aranja
                          Din S e l a g i u .                                                            absolvat  cu  calcull  buni  numai  două  clase   Duminecă  sâra,  în  20  August  n.  o.  în  sala
                                                                 Vicarul  Barbolovicifi  a  toastat  pentru  civile,  dâcă  au  trecut  de  15  ani  şi  sunt
                                                                                                                                                                           41
                             (Serbări culturale).          monarch  şi  episcopul  diecesan;  d-1  Andrei  împedecate  a  absolva  tote  cele  patru  clase   din  „grădina  popilor .  Intrarea:  de  per-
                                                                                                         civile.                                      sână  80  cr.,  da  familiă  2  fl.,  de  familiă
                                    — 5 August n. 1899.    Cosma  întru  sănătatea  presidentului  Aso­
                                                                                                              înscrierile  pentru  anul  şcolar  1899/900  peste  3  pers.  2  fl.  50  cr.  Venitul  curat  e
                                                           ciaţiunei  I.  M.  Moldavan;  preotul  Băliban
                   In  3  August  n.  o.  s’a  ţinut  adunarea                                           se  pot  face  din  1-^6  Septemvre  st.  n.  1899.
                                                           din  Aoâş  pentru  presidentul  despărţămân­                                               destinat  pentru  scop  filantropic.  Suprasol-
              „Despărţământului  XVI  (Sălăgian-Chiorean)                                                Esamenele  de  emendare  se  ţin  în  2  Sep­  virile  se  vor  chita  în  public.  Damele  sunt
                                                           tului,  venerabilul  vicar  Barbolovicifi  şi  pen­
                            44
              al  Asociaţiunei   şi  de  odată  cu  ea  aduna­                                           temvre  1899  st.  n.  la  8  ore  a.  m.,  cu  ele­  rugate a-se presenta în costum naţional sâu în
                                                           tru  oomitet;  părintele  din  Hotoan  Vasile  vele,  cari  s’au  insinuat  la  direcţiune  în
              rea  „Reuniunei  femeilor  române  Sălăgiene .
                                                        u
                                                           Pătcaş  vorbi  pentru  femeile  române  din  terminul  prescris.  In  5  Septemvre  1899   toaletă  simplă.  —  Petrecerea  se  va  ţinâ  şi
              Serbarea  a  fost  însufleţitâre.  Despre  decur­                                          st.  n.  la  8  ore  a.  m.  se  vor  ţinâ  esamenele  la  timp  nefavorabil,  fiind  localul  corăspun-
                                                           Sălagifi  şi  Chior;  preotul  V.  Oriste  din
              sul ei vă oomunic următârele:                                                              de  primire,  âr  în  6  Sept.  se  vor  începe  pre­  cjător.  In  oomitetul  arangiator  se  afiă  vre  o
                                                           Giurteleoul  Şimleului  pentru  preoţimea  din
                   Şedinţelor  adunărilor  li-a  premers  s.                                             legerile regulat.                            22  de  tineri,  aprâpe  toţi  studenţi  universi­
                                                           Sălagifi  în  frunte  ou  vicarul  Barbolovicifi;
              liturgiă,  oficiată  de  părintele  vicar  Alim-                                                Didactrul  e  2  fl.  pe  lună,  şi  pentru   tari, în frunte cu d-1 medic Dr. Al. Fodor.
                                                           protopopul  Sârbu  din  Şomcuta  pentru  cei   elevele,  ce  se  înscriu  prima-dată  la  aoâstă
              piu  Barbolovicifi,  însoţit  de  mai  mulţi
                                                           3  bărbaţi  distinşi  ai  Sălagiului:  Barbolo­  şcolă,  o  taxă  de  înmatriculare  de  2  fl.,
              preoţi  din  Sălagiu.  După  acâsta  a  urmat
                                                           vicifi,  Pop  de  Băsesel  şi  Andrei  Cosma;  solvită  odată  pentru  tot-dâuna.  Acelaşi  di-   NECROLOG.     George   Bogdan,    pa-
              la 10 ore:                                                                                 dactru  e  şi  pentru  elevele  din  cursul  com­
                                                           părintele  Aug.  Vicaş  din  Hidig  pentru                                                 roch  gr.  or.  în  Brad,  asesor  al  scaunului
                   Şedinţa adunării despărţământului XVI   Chiorenii  de  faţă  la  adunări;  învăţătorul   plementar.                                protopresbiteral  al  Zarandului,  epitrop  al
              (Sălăgian-Chiorean)  al  Asociaţiunei,  care  s’a   Vas.  Oltean  din  Pericei  pentru  d-1  G.  Pop   Elevele,  cari  voieso  să  fiă  primite  în   fondului  gimnasial  etc.,  a  răposat  în  2
              ţinut  în  frumâsa  biserioă  română  gr.  cat.   de  Băsesel;  Dim.  Sucifi  advooat  în  Ceh   internat,  fiă  eleve  ale  şoolei  civile,  sâu  ale   August  n.  în  auul  al  70-lea  al  etăţii  'şi
                                                                                                         şcolei  elementare  a  reuniunii  femeilor  ro­
              din  Şirnleu,  fiind  deschisă  prin  Rvds.  D-n   pentru  mamele  române;  d-1  Emil  Lobouţ  mâne,  au  să  fiă  insinuate  de  timpuriu  la  al  46-lea  al  preoţiei.  ’L  jeleso:  întristaţii
              vicar  Al.  Barbolovicifi,  directorul  acestui   preot  în  Boian  pentru  poporul  român;  direcţiunea  şcâlei,  înainte  de  începutul  Dr.  Teofi)  Bogdan  medio  ca  fiiu,  Maria  m.
              despărţământ,  cu  o  vorbire,  cum  d  sa  scie   protopopul  G.  Vaida  din  Bobota  pentru   anului  şcolar,  pentru-ca  să  se  pâtă  face  dis-   Rimbuş  ca  fiică,  Petru  Rimbuş  diacon  şi
              să  spună.  S’a  cetit  apoi  prin  actuarul  des­                                         posiţiunile necesare.
                                                           preoţii  români;  d-1  Cosmoţa  pentru  d-1                                                comptabil, ca ginere. — Fiă-i ţărîna uşâră !
              părţământului  Aug.  Vicaş  din  Hidig  rapor­  Andrei  Cosma;  predicatorul  calvin  pentru    Taxa  internatului  e  250  fl.  pe  an,
                                                                                                         plătiţi înainte  în  două, sâu  cel mult în patru
              tul  comitetului  despre  activitatea  sa,  care   toţi  Românii  adunaţi  în  Şirnleu,  ca  âspeţî   rate.  Spesele  pentru  cărţile  trebuinciâse,
              activitate  peste  tot  (jicând  a  fost  îmbucu-   ai  oraşului  etc.  Toastele  au  fost  ţinute  cu  pentru  materialul  de  scris,  de  desemn  şi   V  A  R  I E  T  A  T  E  .
              rătâre.  D  1  G.  Pop  de  Băsesel  observă  însă,                                        lucru  de  mână,  nu  sunt  cuprinse  în  taxa
                                                           multă însufleţire românâscă.                                                                     „  Grădina  supliciilor .  Acâstă  stra-
                                                                                                                                                                                 11
              că  acum  nu  s’a  făcut  propunere,  ca  în  alt   Sera  a  urmat  petrecere  dată  de  tine­  amintită.  Acestea  se  pârtă  deosebit  de  pă­  niă  şi  oribilă  grădină  se  află  în  Clîina,  în-
              rând,  dm  partea  comitetului  relativ  la  îm­  rimea  română  din  Sălagifi  şi  Chior.  Ea   rinţi,  precum  şi  cheltuelele  pentru  îmbră­  tr’un  oraş  depărtat,  lângă  o  închisore  de
              părţirea  premielor  obicinuite,  cum  e  vaca                                             căminte  şi  încălţăminte,  pentru  instrucţiune   ocnaşi.  Inchisârea  e  fârte  interesantă  de
                                                           s’a  ţinut  în  sala  teatrului  orăşenesc  din   în forte-piano şi în limba franoesâ.
              cu  viţel  şi  scrâfa  cu  purcei  etc.  dăruite  în                                                                                    visitat.  Vedî  ChinesI  cu  gâtul  strÎDS  într’un
                                                           Şirnleu,  oare  pentru  acum  era  prea  mică      Taxele  pentru  instrucţiune  în  forte-  fel  de  guler,  un  butuo.  „Aşezaţi  pe  mur­
              fiă-câre  an  de  d-sa  ;  nu  s’a  făcut  pomenire
                                                           pentru  a  putâ  cuprinde  sutele  de  persone,  piano  sunt  de  2  categorii:  a)  dâcă  o  elevă  dării,  cu  mânile  şi  piciârele  în  lanţuri,  nu
              în  raport,  —  4'   niai  departe  d-1  G.  Pop
                              ce
                                                           cari  ar  fi  avut  darul  de  a  şl  petrece.  Abia  voesce  să  iee  ârele  singură,  se  compută  ia  se  pot  întinde,  nici  culca  nici  a-se  odihni
              de  Băsesel  —  nici  despre  aceea,  dâcă  s’a                                            2  âre  pe  săptămână  taxa  de  9  fl.*)  pe  lună;  vr’odată.  Cea  mai  mică  mişcare,  deslocurad
                                                           pe  la  uşi  mai  puteau  unii  să  încapă.  La
              trimis  dm  partea  comitetului  oâte-un  dele­                                            dâcă  2  'eleve  împreună  iau  instrucţiune  în  butucul  în  jurul  gâtului  lor  rînjit  şi  însân­
                                                           dansurile  de  oolână  erau  câte  120-  130
                                                                                                                                                                                  44
              gat  în  fiă-care  traot  protopopeso  pentru  a                                           aceeaşi  âră,  taxa  se  compută  la  2  âre  pe  gerat, seâte strigăte de durere .
                                                           părechl.                                      săptămână  cu  4  fl.  50  cr.*)  de  elevă;  sâu:
              fi  de  faţă  la  esamenele  şcâlelor  nâstre.                                                                                                Grădina  supliciilor  e  un  imens  pătrat
                                                                 Dintre  d-şorele  presente  am  văclut  pe  b)  dâcă  o  elevă  voesce  să  iee  ârele  singură,
              Deeă  aceste  două  lucruri  momentuâse  s’au   d-rele  :  Lemeni  (Gherla);  Cosma  (Sîg);  Nfl-  se  compută  la  2  âre  pe  săptămână  taxa   de  arbori  şi  de  flori  în  centrul  închisârei.
              omis  acum,  propune,  ca  precum  în  alţi  ani,                                          de  6  fi.*)  pe  lună;  dâcă  se  întrunesc  2   A  fost  plantată  de  ingeniosul  Li-Pe-Hang,
                                                           van  (Şomcuta);  Pop  (Ceh);  Bran  (Ţeghea);                                              intendent  al  palatelor  imperiale,  grădinar
              aşa  şi  în  viitor  să  se  continue,  ceea  ce  se                                       eleve  în  aoeeaşl  âră,  taxa  se  compută  la  2
                                                           Orian  (Cizer);  Tămaş  (Giunghiu);  Criste                                                iscusit.  înainte  era  un  teren  steril,  nisipos
              şi  primesce  cu  aprobări  generale.  D-1  Pop                                            âre  pe  săptămână  cu  3  fl.*)  pe  lună  de   şi  plin  de  pietriş.  Mai  bine  de  30.000  de
                                                           (Giurtelec);  Lobonţ  (Boian);  Filip  (Căuaş);   elevă.
              de  Băsesel  făcu  de-odatâ  cu  asta  promi­                                                                                           coolii  lucrară  acolo  de  frica  băţului,  şi  o
                                                           Băşti  (Ohirfaleu);  Dragoş  (Şirnleu)  şi  încă   Instrucţiunea  din  limba  francesă,  câte
              siunea,  că  precum  în  alţi  ani,  aşa  şi  de  aci                                                                                   puseră  în  stare  bună.  Din  fericire  aceşti
                                                           vre-o 100 domnişâre şi pe atâtea domne.       2  âre  pe  săptămână,  se  compută  pe  lună   30.000  coolii  muriră  de  friguri.  Hoiturile
              înainte  în  fiă-care  aD  va  pune  la  disposiţia                                        cu 1 fl. de elevă.
                                                                 Observ,  că  în  public  se  aucţiau  şi                                             lor,  gunoifi  mănos,  făcut’au  să  rodâsoă  pri­
              comitetului  o  vacă  cu  viţel  şi  o  sorofă  cu                                               Tâte  taxele  se  plătesc  direcţiunii  mele  flori  ale  acestui  parc  minunat.  De
                                                           plângeri,  că  unora  nu  li-s’au  trimis  invi­
              purcei  pentru  a-se  oferi  ca  premiu  învăţă­                                           şcolare.                                     atunci  solul  său  e  saturat,  în  tâte
                                                           tări  şi  de  aceea  n’au  participat.  Acâsta
              torilor  celor  mai  vrednici  din  acest  des­                                                 Edificiul  internatului  este  situat  în  de  sânge  prâspăt  şi  carne  oaldă.  Condam­
                                                           însă  sigur,  că  nu  cu  intenţiune  s’a  întâm­
              părţământ.                                                                                 mijlocul  unei  grădini  frumâse,  în  nemij­  naţii  la  suplicii  îi  procură  în  fiă-care  cŞi  un
                                                           plat,  ci  din  greşelă,  care  nici  nu  se  pâte   locită  apropiere  de  [parcul  oraşului,  şi  e  deposit  de  îngrăşăminte  fertilisătore.  Acest
                    După  alegerea  comisiunilor  pentru   evita la astfel de ocasiunl.                  provăcjut  cu  apaduct,  baie,  lumină  elec­  admirabil  reservoriu  de  putregaiuri  posedă
              cercetarea  cassei  şi  pentru  încassarea  taxe­  Gentilele  nostre  domne  şi  domnişore  trică,  etc.  încât  ofere  oeie  mai  bune  con­  totdeuna  cărnuri  fermentate.  Mânile  tăiate
              lor  şi  înscrierea  membrilor  noi  (din  cale   par’oâ  s’ar  fi  înţeles  să  facă  cu  acâstă  oca-   diţii higienice.              se  sgârcesc  sub  plantaţiunl,  se  prind  de
              afară  puţini!),  şedinţa  s’a  încheiat  prin  o   siune  şi  o  mică  demonstraţia  în  contra  ve­  Elevele  din  internat,  afară  de  şcâlă,   pietri  şi,  dominate  de  legile  renasoerei  uni­
              vorbire  acomodată  din  partea  d-lui  vicar   nerabilului   vicar   Barbolovicifi,   căci   pe   au  în  fie-care  cji  anumite  âre  de  oonver-   versale,  se  metamorfosâză  în  rădăcini  de
                                                                                                                                                      thuya,  de  magnolia  şi  de  cedri.  Ţîţele,
              A.  Barbolovicifi.  Trebue  să  amintesc  încă,   lângă  tâte  pledoariile  repeţite  ale  acestuia   saţiune  în  limba  francesă,  maghiară  şi  ger­  smulse  de  cleştele  torturătorilor,  revarsă  un
                                                                                                         mană  după  trebuinţă.  Pe  lângă  aceea  ele
              că  Rvds.  D-n  vicar  a  presentat  un  proiect   oontra  luxului,  ele  s’au  presentat  la  petre­  se  prepară  şi  învaţă  lecţiunile  sub  condu­  suo  hrănitor  de  care  se  bucură  rosetele  şi
              de  „statut  al  fondului  cultural  Sălăgian-   cere  în  majoritate  în  haine  de  mătase!  Ce  cerea  şi  cu  ajutorul  directârei,  al  profe-   glyoinele.  Tulpinele  subţiri  ale  lianelor  şi
              Chiorean  spre  ajutorarea  şcolelor  şi  a  bi-   lipsă  era  de  asta?  Noi  dâră  ne  cunâscem   sârelor şi guvernantelor.           cârceii  volburelor  sâmănă  cu  fîşiele  de  piele,
                      u
              sericelor .  Proiectul  s’a  predat  spre  stu-   unii  pe  alţii,  seim  să  stimăm  şi  iubim  da­  Elevele,  cari  voiesc  să  fiă  primite  în   pe  care  biciul  călăilor  le  întinde  şi  le  în-
                                                                                                                                                      vertesce  pe  spatele  însângerate.  Aspectul
              diare comitetului.                        >  mele  după  vrednicia  lor.  âr  nu  după  mo-   internat,  mai  au  să  aducă  cu  sine:  o  sal­  marmorean  al  rănilor  oontuse,  puroiul  ră­
                                                                                                        tea,  un  covorel  la  pat,  2  perinl,  4  feţe  de
                   A  urmat  după  acâsta  Adunarea  gene­  lipsitârea bâlă a l u  x u  l u  i ! . . .                                                nilor  purulente,  purpura  plagelor  roşii,  oo-
                                                                                                         perinl,  o  plapomă  sâu  ţol  de  acoperit,  4
                                                        u
              rală a „Reuniunei femeilor române Sălăgene .                            Dela Crasna.       ciarşafurl  (liuţoliurl,  lepedee),  6  ştergare,  6   loraţiunea  cicatricelor  reapar  la  lumina  sâ-
              Ea  s’a  deschis  la  127   ore  prin  o  vorbire                                                                                       relui  în  aerul  brun,  albastrul,  verdele  ste
                                    2                                                                    şervete,  apoi  perie  de  dinţi,  săpun  şi  2   fanadrelor  şi  galbenul  auriu  al  caladiului-
              a  d-nei  presidente  Maria  Dragoş  m.  Cosma;                                            peptinl,  cari  tâte  rămân  propietatea  elevei.   Unele  orlindee  se  umflă,  oa  nisce  superbe
              la  masa  presidială  mai  erau  d-nele:  Victo­    Coiidiţimii de primire                 Afară  de  acestea  schimburile  de  trup  sâu   tumori...  Ce  feeriă  şi  grădina  suplicilor,  fer
              ria  Vicaş  n.  Papiriu  din  Hidig,  secretară,                                           albiturile,  câte  V   duzină  din  fiă-care,  cio­  tilisată  ast-fel  de  tâte  secreţiunile,  tâte  de-
                                                                                                                          2
                                                            in şcâla civilă de fete a Asociaţiunii din Sibiiu  rapi  şi  fuste  de  colâre  închisă  şi  batiste
              Luisa Osian din Şirnleu, oassieră, şi d-1 An­                                                                                           jecţiunile,  tâte  ruinele  umanităţii  suferinde!
                                                                      şi în internatul aceleia.          (marăml)  câte  1  duzină,  1  parapleu  (cort)   „Aerul  e  plin  de  subtile  parfumurl...  La
              drei  Gosma  cu  alţi  câţl-va,  ca  bărbaţi  de                                           şi  încâlţămiutea  trebuinciâsă.  Cât  pentru
                                                                 In  clasa  I  a  şcâlei  civile  de  fete  se                                        fie-oare  pas  e  o  desfătare  nouă,  o  surprin­
              încredere.  S’a  dat  cetire  raportului  comite­                                          toalete  nouă,  părinţii  şi  tutorii  sunt  sfătuiţi
                                                                                                       :
                                                           primesc  eleve  :  a)  cari  dovedesc  prin  atestat                                       dere  pentru  ochi....  Din  oând  în  când  vecjl
              tului,  apoi  s’au  ales  comisiunile  obicinuite;                                         a  nu  face  de  acestea  pentru  copilele  lor,   aplecaţi  pe  iarbă  sâu  urcaţi  pe  scări  roşii,
                                                           de  botez,  că  au  împlinit  cel  puţin  vâista
              âr  după  încassarea  taxelor  vechi  şi  nouă   de  9  ani;  b)  cari  dovedesc  prin  atestat   căci  pentru  uniformitatea  îmbrăcămintei   grădinari,  cari  aşâcjă  clematite  pe  fine  ar-
                                                                                                         elevelor  interne,  acele  toalete  se  fac  aici
              (şi  aceste  puţine!)  şi  câte-va  alte  agende,  şcolar,  că  au  âbsolvat  cu  succes  IV  clase   cu  preţuri  moderate,  prin  îngrijirea  direc­  mature  de  bambus;  alţii  înşiră  ipome  şi  ca-
              s’a isprăvit şi acâstă adunare.              elementare  (poporale  seu  primare),  ori  apoi-   ţiunii  internatului.  Strîns  de  uniformă  se  lystige  pe  lungi  şi  subţiri  araci  de  lemn
                                                           dovedesc,  pe  basa  unui  esamen  de  primire,                                            negru...  şi  pretutindeni  cresc  tulpinele  cri­
                   Adunarea  viitâre  a  despărţământului,                                                                                            nilor gata de înflorit .
                                                                                                                                                                        44
                                                           că  sunt  bine  orientate  în  materialul  de      *)  Dm  care  sumă  1  fl.  se  conteză  pe  lună
              precum  şi  cea  a  Reuniunei  s’a  hotârît  a  se   învăţământ  prescris  pentru  clasa  a  IV-a  institutului, pentru susţinerea forto-pianelor în stare   Aleele  acestui  Eden  sunt  pline  de
              ţinâ în Cuceu.                               elementară.                                  bună.                                         spânzurători, de ţepi, de furci, de tâte ins-
   91   92   93   94   95   96   97   98   99   100   101