Page 98 - 1899-07

RED ACŢIUNE A., „gazeta* iese k flEcare iji.
Miîiistraţiiiîea ti Tipografia. ADonamenre pentru Anstro-Ungaria:
BHAŞOV, piaţa xnarâ Nîv3C. Pe un an 12 fI., pe şdse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nn N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
ae primesc. Manuscripte Pentru România si străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franol, pe şdse
IM SE R A TE 90 primeaola AD- luni 20 fr., pe troi luni 10 fr.
BIMISTRAŢIUME în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
annătrirele Birouri de aminclurl: Se prenumeră la tote ofi-
In Viena: SI. Dukeş Nacluf. ciele poştale din întru şi din
Sax. Aujenfold i. Emerloh Lnsner afară şi la d-nii colectori.
Holnrloh Sohalek. Rudolf Moaşe.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppelik. Abonamentul pentru Braţou
InBudapoflta: A. V. Qoldber- Admmistraţiuneu, Piaţa mart
QOr, Ekateln Barnat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, otagk
burg: Morolyl 4. UeOmann. I.: Pe nn an 10 fl., pe şds«
PREŢUL IMSERŢIUHILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr,
ria garmond po o colon:. 6 or. Vf.-OS Cu dusul în casă: Pe nn ai
şi 30 or. timbru pontru o pu­ 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi Învoială. v. a. adu 15 bani. — Atăt abo­
RECLAME po pagina a 3-a o namentele cât şi inserţiunile
seria IO or. adu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 164. Braşov, Miercuri 28 Iulie (9 August;

Semne de „netedsre“. mai d'ăcă vor întră sub obepeneagul „Der aceia dintre Români, cari an şi nici când lucrul nu pâte fi pănă acolo
lor şi decă se vor încălcţi cu toţii la ochi de văclut şi urechi de aucjit, trebue să adus, ca Ungaria să fiă condusă de graţia
Una din foile maghiare ne aduce sdrele „frăţietăţii" dela Arad. „Pester fi recunoscut deja de mult în valurile şi naţionalităţilor. Drept aceea pornindu-se
vestea, că ministrul unguresc do in­ Lloyd" vedem, că nu se genăză de-a spumele mării slavice, oe-i impresâră, pri­ din tendinţe răsboinioe atât pasivitatea,
terne şi-a pierdut răbdarea de-a mai invita la acestă horă pănă şi pe mejdia ameninţătâre contra căreia scut le cât şi părăsirea ei, nu va duce la nici un
aştepta pănă se vadă maghiarisate fraţii noştri din regatul liber vecin, pote oferi numai comuniunea leală cu na­ resultat. Ou totul altă perspectivă se des­
tote numele de oraşe, comune şi lo­ ăr pentru câţiva dintre noi cei de ţiunea maghiară, dăr numai şi numai aeâsta. chide însă, dâcă Românii îşi vor părăsi
1
calităţi, carî au „nume streine ', de- dincoce are graţiositatea de a-le Formaţiunile positive aşa precum s’au în­ cuibul lor de pănă acum cu scopul de a
6re-c.e, cum spune amintita foia, nu­ pune în vedere deschiderea porţilor chegat în ultimii 25 de ani în ostul Euro­ face pace. In caşul acesta pot fi convinşi,
mărul acestora este forte mare şi parlamentului ungar, cu condiţiunea pei, precum şi tote oombinaţiunile, ce le că toţi bărbaţii serioşi şi tâte partidele de
aparatul maghiarisărei merge prea însă, ca acolo să se porte „bine" şi portă încă în germene viitorul orientului, ceva importanţă, vor căuta să-i prevină, şi
încet. De aceea ministrul s’a soco­ să nu cuteze a spera cumva, că prin îndrumă neamul românesc la solidaritatea atunci într’o singură oră se va putâ repara
tit se nu mai aştepte după împlini­ o luptă oposiţională li-ar succede a cu Ungurii. Nu este ore alăturarea Româ­ ceea-ce s’a stricat în lupta multor ani.
rea formalităţilor legei, ci „a recurs dobendi vre-un drept de naţionali­ niei, la politica Anstro-Ungariei, şi impli­ „Ori va fi obţinut resultatul repede, ori
la un mijloc radical", regulând în- tate, căci tote partidele din dietă cite la politica triplei alianţe, productul încet, ori uşor, ori cu anevoiă, deocamdată
su-şî oestiunea pe calea ordinaţiunilor. vor fi în contra lor. recunăscerei aoestei necesităţi ? N’are să trebue să fim peste măsură mulţămiţl, că
începutul Fa şi făcut, impunend prin După tote aceste semne de „ne- desconsidere nimeni puterea de resistenţă procesul s’a pornit deja, acum e timpul
ordinaţiune nume maghiare unui în­ terţire" a căii spre „buna înţelegere" şi forţa militară şi politică a statului ro­ să-l promovăm cu seriositate, înţelepciune
semnat numer de comune de prin cum s’ar şi pute, ca foile ma­ mân, şi cu t6te acestea p6te liniştit susţină, şi tenacitate. Începutul făcut de contele
comitatele din Ungaria, mai ales co­ ghiare să nu salute cu bucuriă „fră­ că ţâra aeâsta, în urma posiţinnei sale geo­ Tisza, ar trebui continuat din partea gu­
munelor locuite de Germani şi de ţietatea" dela Arad? grafice, şi poporul acesta în urma isolării vernului, ceea-ce dâcă s’ar întâmpla, minis-
Slovaci. Acelaşi lucru are se-1 facă sale naţionale, e unul din cele mai peri­ trul-preşedinte sigur ar putâ afla o formulă
pe rend cu t6te numele proprii ne- Mişcarea în contra pactului. In clitate din întrâga Peninsulă balcanică. potrivită şi pentru acâstă importantă ces-
maghiare ale oraşelor, satelor şi co­ Austria continuă, cu vehemenţă mişcarea Pentru aceea nu voim nici decum să cji- tiune."
munităţilor de pe teritoriul statului în contra pactului, respective a guvernării cem, că bărbaţii de stat ai României au „Budapesti Naplo", al cărui prim
ungar. cu ajutorul §-lui 14. In tote oraşele locuite întrat în colonele de marş ale politicei tri­ redactor e Iosif Veszi alias Weisz, şi care
Tot foile maghiare ni-au adus de Germani, aceştia protestâză în întruniri plei alianţe dintr’o v&nitosă dragoste faţă stă aprope de primul ministrul Szell, scrie
mai erî alaltăerî altă veste, nu mai publice sgomotose, cari ici colo sunt înso­ de Austro-Ungaria, şi mai ales faţă de Un­ în numărul său dela 8 August următorele :
puţin grozavă, decât cea dintâiu. E ţite de încăerărl şi de vărsare de sânge, garia; nu. aici n’a fost în joc nici un în­
„In parlament şi l’a pierdut, în casa
vorba, că ministrul unguresc de co- cum a fost în Sahburg şi în Gablonz. In demn sentimental, ci interesul real, acesta
oomitatului Bihor şi l’a căutat, er la insta­
merciu va lua şi el încurend mesurî Salzburg s’a făcut o mare manifestaţia pe o putem afirma fără esagerare: interesul
larea episcopului român de Arad contele
de-a nu se mai tolera pe suprafaţa strade; demonstranţii au spart ferestrile de esistenţă al României a fost impulsul
Ştefan Tisza şl-a regăsit glasul. Folosâscă-1
globului unguresc nici o firmă, dâcă dela redacţia unui cb guvernamental, şi determinător, şi tocmai aeâsta garantâză
&r
de acum înainte sănătos. Orî-ce om îi pote
nu va fi în limba ungurescă. Armai mulţimea voind să trâcă la locuinţa prin­ stabilitatea relaţiunilor. Nu ou mult altmin­
dori din inimă aeâsta, căol—ceea-ce înainte
rămâne deci maghiari sarea numelor ţului de Toscana, ca să domonstreze şi trelea stă —abstrăgend de ideia de patriă
cu câte-va luni se părea aprope de necre­
proprii de persone. In privinţa aces­ aici, ea a fost reţinută de poliţiă, care a în­ şi de stat — raportul Românilor din Un­
zut—contele Tisza a făcut cu glasul său un
tora nu seim încă să se fi dat vre o trebuinţat arma. O mare învălmăşală se garia faţă de poporul maghiar. Că ei sunt lucru înţelept şi patriotic. Der chiar şi acum
ordinaţiune nouă, dăr maghiarisa- născu şi o straşnică încăerare între mani­ pătrunşi de dragoste faţă de noi său nu,
a fost în acest glas ceva supărător şi abia
torii pot fi de-ocamdată liniştiţi, căci festanţi şi poliţişti. Multe persone au fost oă se plâoă de bună-voie său nu înaintea decă 1 din 100 ârnenl îi va crede, că ar fi
oestiunea o „regulăză" matriculanţii rănite, der şi mai multe arestate. farmecului atracţiunei spirituale său poli­
avut drept de-a vorbi în Arad la masa albî£,
unguri, despre cari se scie, că în Nu mai puţin sgomotosă a fost ma­ tice, aeâsta e cu totul secundar faţă de ne­
în numele Ungariei; der nu trebue să te
matriculele de stat, cari vor fi ho- nifestaţia de alaltăerî din Fraga. Germanii cesitatea indisolubilă, ce impune comuniu­
superi totuşi, decă contele Ştefan Tisza fo-
tărîtore pentru actele oficiale ale tu­ din capitala boemă au arangiat o mire nea cu poporul maghiar. Şi dâcă concetăţenii
losesee pluralul majestatic. Aşa a fost el
turor cetăţenilor de sub stăpânirea demonstraţia în contra §-lui 14 şi a dării noştri Români se vor fi lăsat pătrunşi de crescut, şi cu greu ar pute vorbi altfel. De
ungurescă, nu vor să introducă pe pe zahar. Numărul manifestanţilor trecea acâstă realitate a lucrurilor, atunci prietinia alt-cum numai d-1 episcop Popea şi V. Man-
nou născuţii fii ai părinţilor nema- peste 1000, alSturându-li-se multe femei şi va urma de sine şi pot fi siguri, că din
gra i-au făcut plăcerea să ia cuvintele lui
gbiari, decât cu nume unguresc! in­ copii. Participanţii din cerourilemai desâmă partea naţiunei maghiare vor fi întâmpi­ spuse în cestiunea română, ca şi când din
ventate şi fabricate înadins pentru ale Germanilor se împodobiseră cu cocarde naţi numai cu sentimente amicale. Căci acele ar suna pentru naţionalităţi trîmbiţa
acest scop. roşii Demonstranţii asediarâ mai întâitt atât de orbite sâu cuprinse de-o întunecată unei ere cu totul nouă. Căci de-altmintrelea
Ce le mai rămâne acum de piaţa Graben şi Ventzel şi luară loc dinain­ îngâmfare nu sunt cercurile politice seriose n’a avut încă naţ’unea maghiară un astfel de
făcut? Abstrăgend dela maghiari - tea localului redaoţiunei lui „N&rodni Listy"; ale Ungariei, ca ele să nu scie preţui va-
ministru-preşedinte, care la ocasiunl date
sarea, ce se face prin „Kisdedovurî", aici au demonstrat prin strigări de „abzug", lârea raporturilor paolnice şi prietinescl
să nu fi accentuat, că maghiarimea nu vrâ
prin şcolele poporale, orin şcolele însă cu tote acestea poliţia n’a intervenit. faţă cu concetăţenii noştri Români".
să asuprâscă pe naţionalităţi, ba ea privesce ca
medii, şi în genere prin tot felul de Adunări de protestare s’au ţinut tot Trecând apoi la atitudinea politică,
faţl pe Român, Sârb, Sas şi Slovac, îu-
şcole, cum şi prin tote oficiile pu­ Duminecă şi în alte oraşe. Tn Troppau mai oe ar trebui s’o observe Românii, pentrn-ca
dată-ce ei sunt fii credincioşi ai patriei.
blice de stat şi administrative: vin mult de 1000 de omeni au demonstrat con­ „înfrăţirea" inaugurată la veselia din Arad,
Aeâsta n’a întrelăsat a-o spune şi contele
să ne facă direct imposibilă limba, tra guvernului. Intre manifestanţi se aflau să fiă pentru totdeuna şi pe deplin cimentată,
Iuliu Szapary, şi alt-ceva nici contele Şte­
despoindu-o de numele sale proprii şi câţl-va deputaţi din „Reichsrath". Adu­ „P. Lloyd" debitâză următorele inepţii
fan Tisza n’a putut să spună la Arad. De
şi înlocuindu-le cu nume barbare, cari narea a avut caracter perfect german. Ma­ ovreescl: rândul acesta aşa-der Ungaria pâte sanc­
fac imposibilă concordanţa limbei. nifestanţii au cântat „Waehtam Rhein". Pu- „Pornind Românii din tendinţa de ţiona uşor cuvintele contelui Ştefan Tisza,
Şi în „era de pace" a lui Szell, nându-se la ordinea dilei o resoluţiune luptă, e indiferent, dâcă ei rămân sâu nu şi căci dor’ tînărnl Tisza nu-şl rupsese încă
guvernul continuă aceste atentate contra § lui 14 şi a dării pe zahar, repre- mai departe pasivi. Dâcă vor sta departe nici primii papuci politici, când naţiunea
în măsură mai mare încă decât sub sentantul guvernului a oprit votarea şi a de parlament şi se vor contumacia pe sine maghiară de mult mărturisise acâstă poli­
antecesorii săi, 6r organele guver­ disolvat simplamente adunarea. înşi-şl, atnncl chiar că vor fi contumaciaţl, tică, nn numai faţă de Români, ci faţă de
namentale pe întrecute se silesc să şi au putut deja pe deplin esperia, ce re- tote naţionalităţile.
ne „dovedescă", că în acest stat na­ „ Frăţietatea “ din Arad. sultate a avut o astfel de atitudine pentru „Ungaria ar putâ mai vârtos să în­
ţiunea maghiară „numai ea singură (Voci din preesa maghiară). ei. Dâcă vor părăsi pasivitatea şi vor întră trebe pe contele Ştefan Tisza, cu ce drept
are dreptul la domniă, pe care nu în parlament pentrn de-a face oposiţiune
„Pester Lloyd". Nu e ceva nou desgrâpă el din trecut acest punct de ve­
e datore a-o împărţi cu alţii" ; că ceea ce a scris „P. Lloyd" în estasul bu­ şi obstrucţiune în cunoscuta formă, îucu- dere, pe când abia câte-va IudI înainte chiar
naţiunea maghiară „este în drept, curiei sale patriotice, a doua cji după „aldă- rând se vor convinge, că dâcă doi inşi fac şi el deplângea pe Desideriu Banffy cu
ca pe toţi cei cu limbă străină să-i acelaşi lucru, tot nu este acelaşi şi că o ob­
maşul" din Arad; sunt tot vechile gogoriţe, aceea, că ori-ce greselă politică i-a pre­
considere ca Maghiari; că ea „cu ameninţări directe şi indirecte, idei şi f _ strucţiune a naţionalităţilor n’are să aibă cumpănit energia, cu care a ţinut în cordă
s a
dreptul p6te numi trădătorii naţiunei turl deja de mult bătucite, tocite şi spălă­ suocesul, care a încununat atitudinea par­ pe Români şi tote scăderile lui de bărbat
şi ai patriei pe toţi câţi nu-i dovedesc tidelor oposiţionale.
cite. Totuşi e interesant să seim, ce păreri de stat le a suplinit acel şovinism, cu care
patriotism maghiar şi fidelitate".
— unele chiar contrare celor enunţate de „Un guvern, ba chiar o majoritate pote s’a aruncat asupra Românilor. Pe cel, oare
De altă parte tot foile guvernu­ Tisza-fiiul, care totuşi e aprâpe apoteosat, fi constrînsă să capituleze, şi în fine adus l’a parentat în chipul acesta, contele Şte­
lui vin — din incidentul „înfrăţirei" ca un fel de salvator al situaţiunei şi ra­ lucrul chiar pănă acolo, ca cabinetul să fan Tisza l’a sprijinit la nemurire şi este
dela cunoscutul chef cu şampaniă porturilor încâlcite — şi mai ales ce „sfa­ guverneze numai din graţia oposiţiunei; dâr ceva surprinejâtor, decă toomai el desco­
— să vestăscă lumei, că o mântuire turi" au pe sâma „fraţilor" Români cei nu pote nimeni constrînge la capitulaţiune pere în istoriă şi pe chartă, că adecă Ma­
pentru Români nu esistă, decât nu-' din jurul lui Falk. Etă câte-Ya spicuiri : ‘ nici statul ungar, nici naţiunea maghiară ghiarii şi Românii ar fi avisaţl unii la alţii