Page 99 - 1899-07

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 164—1899.

şi numai îmbrăţişaţi pot să morgă spre faţă cu Românii . Fiiul tătâni-so, măria sa putut încă intima din causa absenţei d-lui dela Juvisy trebuia să fiă protejat de cătră
u
un viitor mai bun. Insă aşa trebue să fiă: groful Pişta, nu ni-a spus: înţelege el Dr. V. Branisce diu Cernăuţi. 11 nisce semnale. Ancheta va esplioa cum se
oât timp a domnit Desideriu Banffy, tînă- „Aprobata Pars I. Titulus I. Art. III , care * face, că trenul, care urma, n’a fost oprit
U
rul Tisza n’a privit nici istoriă, nici chartă, 4ice că: „az Olâh sectân lâvok a fejede- Piarul polon „.Dzienik Polslii' publică de cătră acele semnale. O furtună violentă,
1
nu s’a sfărmat nici cu viitorul naţiunei — lem âs az orszâg tetszâsâig megszenven- un articol mai lung sub titlul „Mânile în oare îsbucnise atunci, a contribuit mult la
oi numai cu viitorul său. Acum însă, oând detnek*)". Sâu înţelege „pacea“ lui Kossuth iaturl!“ şi caracterisând după merit fai- aeâstă nenorocire.
sîla l’a nevoit să studieze istoria şi charta, pusă la cale în luna lui Maiă 1849,' prin mosa „ausgleichende Gerechtigkeit a gu­
u
el descopere îndată acea sănătosă politică representantul său Ioan Dragoş, care a ga­ vernului din Cernăuţi, revine la îngerenţa în afacerea Diickler dela Predeal,
de naţionalitate, pe care Ungaria a fost rantat pe cuvântul de onore al guvernului consulului rus Pantchoulidze'W asupra des- despre care ni s’a raportat şi nouă, scrie
atât de îndrăsnâţă a-o urma deja înainte maghiar, că toţi Românii, oarl vor depune baterilor dietei şi asupra influenţei sale la 4iarul „Sinaia" în numărul său mai nou
de Banffy. armele şi vor primi „pacea", vor fi părtaşi guvern în cestiunea confiscărei „Patriei“ şi a între altele : D-1 Petre Sfetescu, prefectul
„Dâr tot una. Dâcă Românii cjic, că ei de tote drepturile, ce le are şi naţiunea espulsării D-rului Branisce. culminând la fine judeţului Prahova, săptămâna trecută fiind
n’au aşteptat decât tocmai o astfel de de- maghiară ; âr după-oe au depus armele, i-au în următorele : în inspeoţiă la Predeal, s’a interesat fârte
ol&raţiă şi acum bucuros vor desarma, noi spânzurat. Ori dâră înţelege aşa, precum a Notăm deooamdată faptul acesta (adecă mult de aeâstă afacere. In urma cercetări­
vom fi cei din urmă, cari să ne certăm dis tată-său: „Nm dăm nimic; cui, nu-i place intervenţia cons. rusesc în cestiunea „Patri­ lor, ce însu-şl a făcut printre diferite per­
11
pentru asta ou ei. Fiă-le pe cum cred"... ăucă-se in Bomânia, sda pofUscă sS ia cu ei şi a espulsării D-rului Branisce), oare ne sone din Predeal, s’a convins pe deplin, că
dă mult de gândit. Partidul român, ale că­
Foia per eminentiam guvernamentală puterea“. d-1 G. I. Dogârescu munGesae încă dela 1879,
rui interese sunt aici mai mult în joc, nu
sfîrşesce articolul său cu constatarea, că Noi din depărtare, firesce, nu ne pu­ va întârdia verosimil a aduce aeâstă afa­ ca espeditor în vama Predeal şi că dânsul
noul vlădică dela Arad e de minune aco­ tem orienta. Se pote, că Românii, cari au cere în sferele competente la discuţiă. Noi, a pus temelia comerciului de pesce în
modat pentru rolul de a determina pe Ro­ fost părtaşi la acel „âldomâs", se vor fi cari stăm departe de lupta Românilor şi străinătate, deschi4ând debuşeurl prin Un­
11
11
mâni la o „întârcere stabilă , căci el e plă­ „orientat , precum diea „Alkotmany , după Rutenilor din Bucovina, nu putem privi garia, Austria şi Germania ; s’a convins, că
11
rece la amestecul factorilor Rusiei în aeâstă
cut, rogute, şi Românilor şi Maghiarilor, al „cincilea“ (5) păhar de şampaniă mai uşor. d-1 Dogărescu a adus tote îmbunătăţirile
luptă a partidelor bucovinene. Acâsta este
âr „patria maghiară puţini fii mai buni are Posibil e, ca în 4> următâre să fi uitat o luptă pentru hegemoniă în ţâră. pentru acestui comerciîî, precum înlesnirea trans­
ua
decât el"... detailurile „aldomaşulni . şcâlă, pentru interese naţionale şi cultu­ portului pe căile ferate române, reducerea
u
rale. Dâr în aeâstă luptă, în care parte taxei de 2 fi., ce se incassa de vama un­
„Hazâllk" doresoe, ca „strîngerea de OrI-cum s’ar fi întâmplat., credem, că sunt în joc şi interesele Polonilor bucovi­
K
mână, ce şi-au schimbat Maghiarii şi Ro­ nu greşim, dâcă—deore-ce „S. D. Tagblatt neni, să nu se amestece acele mâni, de gară etc. După ce „Sinaia" mai înşiră şi
mânii în Arad, să fiă adevărată şi sinceră şi-a încheiat articulul cu un citat româ­ care este lipit sângele a mii de nevinovaţi alte merite, ce d-1 prefect al judeţului Sfe­
şi în legămintea întâmplată acolo să nu se nesc — noi vom cita un proverb nemţesc: torturaţi şi schingiuiţi ; în lupta acâsta pen­ tescu a constatat în favorul d-lui Dogărescu,
facă schimbări, când fluctuaţiunea politicei „Reohnung ohne Wirth". tru cele mai înalte bunuri omeuesol, să nu adauge, că despre faimosul Jidan Diickler,
se amestece mâni, cari sunt pătate cu că­ concurentul d-lui Dogărescu, nu a putut
naţionaliste române ar fi să schimbe situa­ *
săpirea de copii şi orfani nevinovaţi. Nu afla alt-ceva, decât că prin linguşirile şi
ţia de &(|l a ore-cărei persone dintre cei, Oă familia Tisza e genială în „apu­ putem privi indiferenţi, ca Rusul să-şi vîre minciunile sale a putut să seducă pe unii
cari au figurat la Arad". cături" vă va dovedi-o între altele şi ur­ mânile, în o luptă pentru ideale şi afa­
ceri sfinte. funcţionari, cari i-au dat dreptul să func­
Cei dela „Hazank" bucuros dau mâna mătorul fapt: ţioneze ca espeditor în vama Predeal, deşi
„Dâcă presidentnl ţării din aoest isvor
cu Românii, ii va ajuta economicesce, der Era în luna lui Martie 1848; în acel
îşi ia informaţiile şi directiva, îl putem asi­ cu încălcarea legilor şi fără a avâ nici un
cere dela aceştia (a „Mangraâk"), oa timp tinerimea din Pesta arangea mari
gura, că nu va dura prea mult, pănă-ce — act de legitimare. Ou drept cuvânt se speră
„schimbarea lor de front dela Arad, de­ ovaţiunl bărbaţilor populari, âr celor im­ cum s’a spus în dietă forte nimerit — va deci, că după informaţiunile d-lui prefect
clarată, ca fiind atât de importantă, să fiă populari şari-vari. (Katzen musik). Moşul căpăta acea hârtiă, care produce pe feţele
de judeţ Sfetescu, guvernul va libera pe
11
sinceră şi fără nici o reservă ascunsă . grofului Pişta, Tisza Lajos, fost adminis­ amploiaţilor de stat consternare de spaimă.
D-le president, nu pe aici duce calea spre Românii din Predeal de acest Jidan vene­
trator în a. 1846, a fost forte impopular,
„ausgleichende Gerechtigkeit proclamată tic, pentru al cărui hatâr nimenea nu va
u
din oausă, precum se elicea, pentru-că den­
„Ve$ asta-i dracul sul în calitate de administrator (prefect) tră plini de indignare la adresa inspirato­
de D-vostră. De aceea ridicăm vocea nos- putâ pretinde să se tolereze batjoourirea
11
„Sieb. Deutsches Tageblatt în numărul pe toţi refugiaţii Poloni, părtaşi în răscola rilor oculţi: Mânile în laturi . legilor ţărei.
u
dela 6 August n., vorbind despre „aldă- din a. 1846, cari îşi căutau scut în Unga­ * Tren de plăcere la Sinaia. Din
maşul" din Arad, despre toastele Români­ ria în contra furiei tiranului Meternich, îi „Patria adauge: „De o săptămână incidentul congresului regnicolar al pom­
11
p
lor şi observările diarelor maghiare, apoi aresta şi îi trimitea îndărăt. încoce ne molestâză cji de 4* redacţiă pierilor voluntari, ce se va ţinâ 4d )e
reproducând din toastul lui Tisza, dioe: Intr’una din «Ţile tinerimea, dupâ-ce poliţişti, voind să înmanueze d-lui Dr. V. acestea în Braşov, se va aranja şi o escur-
„Aşa-dâră pacea se va face, dâr Românii arangiase şari-vari unui episcop romano- Branisce o citaţiune din partea magistratu­ siune la Sinaia, spre care scop va circula
sunt datori (mtissen sich) a-se acomoda catolic, a vrut să mârgă la casa lui Tisza lui din loc. Gitaţiunea trebue să fie de mare un tren special. Locurile eventual libere
spiritului tradiţional maghiar, în ceea-ce Lajos, dâr dintre oei de faţă nimeni nu-i importanţă, căci d-nii dela magistrat con­ vor putâ fi ocupate şi de membrii ai reu-
privesce politica maghiară faţă cu naţiona­ scia locuinţa, steteau cu toţii zăpăciţi în­ tinuă cu trimiterea poliţiştilor, deşi li-s’a niunei pompierilor, cari vor participa la
lităţile . „S. D. Tagblatt" termină cu pro­ trebând unii de alţii. De-odată se aude o spus acestora, că d-1 Dr. Branisce a pără­ escursiune. Oei ce voeso să reflecteze la
11
u
verbul român: „ Vecţl asta ’i dracu . voce din mulţimea înfuriată: „Cer cu­ sit Oernăuţul a doua 4i după sosirea sa în aceste locuri, trebue însă să se auimţe la
Fiind-oă nu toţi Românii cunosc is­ vântul . capitală, având încă concediu. Chiar şi as- biroul orăşenesc de călătorii (H. Aronsohu)
11
toria acestui proverb, care s’a petrecut în­ — S’aiujim, s’audim! strigară cu toţii, tă4î s’a presentat un poliţist în localul re­ cel mult pănă în 12 n. a lunei curente.
tre un Sas şi între un Ţigan, am să v’o creclâDd, că totuşi s’a găsit unul, care va dacţional. Degetele d-lui Pantchoulidze'W Trenul va pleca de aici la orele 1
spun întocmai precum o audisem dela da desluşiri, apoi s’a făcut tăcere. se văd cât colo ! şi 30 m. după amia4l şi la orele 3 şi 30
un Sas. — „Eu sunt Tisza Lajos", striga unul m. va sosi la Sinaia, de unde apoi se va
A surprins odată un Sas pe un Ţi­ din mulţime- „Locuinţa mi-e departe de aici. reîutoroe la orele 7 şi 40 m. sâra, şi va
gan, care îi fura legume din grădină. Ţi­ Nu vă osteniţi pănă acolo; primesc aici, { SOIRILE BILEI. sosi la Braşov la orele 9 şi 3B m. In le­
ganul îşi umpluse straiţa de morcovi şi stante pede, şari-vari . J ’ gătură cu trenul de plăcere va sta la
11
trăgea bărbătesce la morcovi, când Sasul — 27 Iulie v. disposiţia publicului şi tramwaiul, care va
— Să trăiâscă! răsuna puternic. Şi
dădu de el. Regele şi Regina României vor circula între gara din loc şi piaţă. Bilete
mulţimea înfuriată, ca prin farmec se în­
— Ce cauţi în grădina mea, mâi cio- spleca în trăinătate la 6 August v. pentru pasageri se pot căpăta la numitul
veseli. Acesta apucătură curagiosă plăcu
roiule ? birou, unde se vor da şi informaţiunl despre
nespus de mult publicului. Astfel şi a scă­ Audienţe la Ţarul. O soire telegra­
— Ce să oaut, drăguţ stăpâne, sciu, paşaporte.
pat familia de spaimă, âr ferestrile de sfăr- fică din Petersburg spune, că Ţarul Nicolae
că n’am venit de bană voiă.
mare. Va fi având şi groful Pişta schiutei a primit alaltăerî în audienţă pe ambasa­
— D’apoi? Umorul Papei. Cardinalul Lorencelli
din cremenea moşului său, cu care a aprins dorul austro-ungar br. de Aehrenthal şi pe
— D’apoi aşa vecjl; ascultă cum s’a de curând numit nunţiă la Paris, înainte
iasca din Arad. ministrul plenipotenţiar român Boseii.
întâmplat: mergeam pe drum, sei d-ta, ţu- de a pleca să-şi ocupe postul a cerut bine­
„ Vecii asta-i ăracu“.
cu-te, precum merge omul cinstit cu frica *j* Dr. Gr. Candrea. Din Gras primim cuvântarea Papei, dâr în aşa ton, din care
transpira, că n’are speranţă să mai vadă în
lui Dumnezeu; de-odată numai ce mă po­ trista scire, că profesorul din BucurescI
menesc, oă un vânt necurat, o volbură, Din Bucovina. Dr. G. Candrea, dus în străinătate pentru viaţă pe Leo XIII. Papa înţelegând duioşia
cardinalului său, i-a răspuns cu tou sar­
mă ridică în slavă, da nu m’o învârtit şi (Confiscarea „Patriei . — Ordin de espulsare contra a-şl căuta de sănătate, a murit acolo erl
11
castic următârele : „Cum dorescl, iubite fiule.
frământat, păn’ ce m’a trântit în grădina lui Dr. V. Branisce.) după amia4l. Răposatul ^-uferia de pneu­
Nunţiul Clari încă a dorit să aibă ultima
dumitale. Din Bucovina ne soseso soiri revoltă- monia. G. Gandrea a fost înainte eu vr’o
— Hm! mare lucru! tore. Guvernatorul Bourguignon, condus de 5 ani redactor la „Dreptatea" din Timi- nostră binecuvântare — şi în adevăr, după
— Să soi, că-i mare! o nefericită inspiraţiă, care-1 lipsăsce de şora, şi în urma unui proces de pressă fu câte-va săptămâni Domnul l’a chemat la
— Dâr manile ce-ţl caută pe morcovi ? orl-ce sentiment al propriei demnităţi, duce condamnat în absenţă la 2 ani închisore sine".
— Hei hei! dâcă nu mă prindeam înainte gâna în contra naţionaliştilor ro­ de stat; dânsul însă trecuse mai înainte în Despre adunarea despărţemfintului
ţapăn cu manile de morcovi, mă ridica a mâni. organul neînfrânt al fraţi­ România. Studiile academice le-a făcut la XXXIII (Dicio-St.-Mărtin), care s’a ţinut
doua-oră, bată-1 crucea să-l bată vânt nă­ lor noştri bucovineni, e mereu confiscată. BucurescI, Yiena, Graz şi Strassburg, unde la 1 August st. n. în Basna, ni-se scrie din
prasnic, şi cine soie unde mă mai ducea. Numărul său de Duminecă, 6 August n., a obţinu gradul de Dr. în filosofiă. In cola- jurul Mediaşului între altele: „On. Redao-
— Dâr în straiţă ce ai, măi cio- fost din nou confiscat, de astă dată pentru boraţiâ cu d-1 Teofil , Frâncu a publicat
ţiune! Rog să adaugeţl la scurtele cuvinte
11
roiule ? a 23-a oră. Din primul articul censura a „Rotaoismul la Moţi şi Istrieuî (1886) şi ce Vi s’au scris despre adunarea despăr­
— Na, „vec}l asta-i dracu , cjise .Ţi- eliminat mai multe pasage ; a eliminat de „Românii din Munţii apuseni (Moţii 1888),
11
u
ţământului nostru Dicio- Sân-Mărtin al Aso-
ganul, ne mai putând încurca minciuna. asemenea un comunicat pe care „Patria Cruda mârte i-a răpit Jviaţa la vârsta de ciaţiunei, ţinută anul aoesta în Basna, cc
11
* voia să-l reproducă după „Deutsches Volks- 37 ani. taxe dela membrii veohl şi noi s’au în-
u
Ad voeem „dldomăs . Acest cuvânt blatt" dinVienaîn cestiunea Pantchoulidzew, Ciocnire de tren. Două trenuri ac­ cassat 87 fi. v. a., cari s’au administrat
unguresc însâmnă în limba latină: „Potus consulul rusesc din Cernăuţi. In comunica­ celerate mergând în 6 August sâra dela nou alesului cassar, d-lui administrator
ad confirmandum pactum . Aldâmaş se bea tul fâiei vieneae se cjm® între altele: Paris la Nantes şi urmându-se la o distanţă protopopeso al tractului D.-S,-Mărtin Lau-
u
după încheiarea unei daraverl. Francesul „La oficiul poliţial din Cernăuţi se de cinci miuute, s’au isbit în gara dela renţiu Pascu. S’a cetit şi o disertaţiune
u
cjice: ri Pourboire , âr Turcul îl numesce : află un ordin de espulsare contra redaotoru- Juvisy, din causa unui semafor, care n’a pentru popor de d-1 Dr. Eugen Porea. In
„Bacşiş“. lui-şef d-1 profesor Dr. Branisce, care^'este funcţionat. Cele cinci vagâne din urmă ale convocatorul adunării era vorba şi de nisce
sudit ungar; ordinul de espulsare nu s’a
Mai rămâne să ne lămurim şi asupra celui dintâiQ tren au fost sfărîmate. Sunt 17 ooncurse la premii pentru aoeia, cari s’au
conceptului: „spiritul tradiţional maghiar, *) Pe românesce: „Cei de secta valahă se morţi şi 49 răniţi. O notă a companiei distins în pomărit şi grădinărit, ba chiar
respective politica tradiţională maghiară toiereză pănă îi va plăce principelui şi ţârei . d’Orleans spune, că trenul oprit în gara şi in raportul general s’a făcut amintire,
11