Page 1 - 1901-07
P. 1

REDACŢIUNEA,                                                                                                                                            „gazeta« iese în Atee fii.
            AiUniiiistraţiimea şi Tipografia                                                                                                                           Abonamente ţentru Anstro-Dngaria:
            Braşov, piaţa mare nr. 30.                                                                                                                                   Pe un an 24 oor., pe şăse luni
                                                                                                                                                                           12 cor., pe trei luni 6 oor.
             Sorisorî nefrancate nu se pri­                                                                                                                              N-rii de Duminecă 8 fl. pe an.
              mesc.—Manuscripte nu se
                   retrimit.                                                                                                                                            Pentrn România şi străinătate:
                                                                                                                                                                        Pe un an 40 franol, pe şăse
               I  N  S  E  R  A  T  E                                                                                                                                  luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
             3 primase la Admlnlstraţlune in                                                                                                                             N-rii de Duminecă 8 franol.
              Braşov  şi  la  următorele
                                                                                                                                                                          Se prenumeră la tdte ofi­
             BIROURI  de  ANUNŢURI:                                                                                                                                    ciale poştale din întru şi din
             VIena  :  la  N.  Dukes  Nachf.,                                                                                                                          afară şi la d-nii colectori.
            lux.  Augenfeld  &  Emeric  les­
             ei.  Heinrich  Schalek.  A.  Op-                                                                                                                             Abonamentul pentru Braşov
            .jelib  Nachf..  Anton  Oppelik.                                                                                                                             Âdministrafiunea, Piaţa ir ai o.
            n  Budapesta:  la  A.  V.  Gold-                                                                                                                           Târgul  Inului  Nr.  30,  etngiu
            ierger,  Ekstein  Bemat,  Iuliu                                                                                                                            I.:  Pe  un  an  20  oor.,  pe  şese
            <eopold(YJUL  Erzsâhet-korut).                                                                                                                             luni  10  oor.,  pe  trei  luni  5  oor.
            PREŢUL  INSERŢ1UNILOR:                                   ( N u m      e r   d e   D u m      i n e c ă   27. )                                             Cu  dusul  în  casă  :  Pe  un  un
            o  seria  garmond  pe  o  coldnă                                                                                                                           24 oor., pe 0 lunîl2 o., potrei
            10  bani  pentru  o  publicare.—                                                                                                                           luni 6 cordne____ Un eoomplar
            Publicări  mai  dese  după  tari­                                                                                                                          10  hani.  —  Atftt  abonamentele
            fa  şi  învoială.  —  RECLAME  pe                                                                                                                          căt  şi  inserţiunile  sunt  a  se
            pagina 3-a o seria 20 bani.                                                                                                                                plăti înainte.
            fr. 151.—Anul LXIV.                                             Brâşov, Duminecă 3 (21) Iulie.                                                                         1901.


             0 destăinuire interesantă.                 anii patruzeci încă/ Deak a tost silit se          F6ia  vienesă  mai  scie  spune,  că  dificări  să  se  facă  în  el,  ca  să  fiă
                                                        respingă  un  mandat,  fiind-că  era  pă­    tâtă  gălăgia  cu  curăţenia  alegerilor  cât  de  cât  împăcaţi  şi  cei  din  Aus­
                S’a ridicat o grea învinuire în         tat.  Tisza  şi  Szap.ary  au  făcut  şi  ei  şi  cu  legile  aduse  în  scopul  acesta  tria  şi  cei  din  Ungaria,  căci  învoiala
            ontra fostului ministru-preşedinte          alegeri  cu  bani  şi  eroii  oposiţiei,  nu  va  avă  alt  resultat,  decât  că  gu­      ce  au  făcut’o  la  timpul  său  contele
           Banffy. Au fost date pe faţă planu-          cari  pretindeau,  ca  alegerile  se  fia  vernul  va  pute  4ice  despre  sine,  că  Badeni  cu  baronul  Banffy,  nu  e  spe­
           “ile, cu care se purta el în timpul          curate,  când  vorbeau  de  acâsta,  încă  nu  mai  pâte  fi  suspiţionat,  că  a  abu-  ranţă  să  fiă  primită  de  camera  vie­
            in urmă înainte de căderea sa dela          nu-şî plătiseră socotelile electorale".      sak.de  influinţa  sa  la  alegeri,  căci  nesă  nici  atunci  când  ministru-pre­
            uvern. Destăinuirea o face „Neue                                                         tot-deuna  se  va  apăra  cu  legile  aduse,  şedinte  Koerber  ar  reuşi  să-i  ţină  în
                                                             Vorbind  apoi  de  căderea  lui
            reie Presse“ din Viena, pe care şi          Banffy,  4ice:  „el  era  gata  de  a  ataca   cari vor fi esecutate ca vai de ele.        bună  disposiţiă  pe  Cehi  şi  Germanî,
            oile maghiare îl privesc ca pe un           clenodiul  constituţiei;  el  a  predicat          Ce  se  va  mai  alege  din  tâte  la  cum  i-a  ţinut  în  lunile  din  urmă.
           :]iar bine informat.                         în  consiliul  cel  mai  înalt  trebuinţa    tâmnă  şi  cum  va  eşi  în  cele  din  De altă parte seim, că nici Ungurii
                Ou acâsta parte interesantă a           neapărată  a  unui  regim  absolutist  în    urmă  socotâla  lui  Szell,  nu  putem  —          cu  t6te  că  pactul  încheiat  de
            elor publicate de „Neue fr. Presse",        Austria  şi  în  Ungaria;  el  a  căutat  se   sci  a4î.  Noi  Românii  însă  pănă  acum  Banffy  nu  e  nefavorabil  pentru  Un­
           voim se ne ocupăm a4î.                       câştige  pentru  ideia  acâsta aliaţi între   n’avem  nici  o  causă  de-a  simţi  cât  garia      —    nu-s   mulţumiţi     în   tote
                                                        miniştri comuni şi in armată. Era gata       de puţină părere de rău, fiind-că n’am  cu el.
                Mai.  întâiu  „N.  fr.  Presse"  dă  o                                               luat  şi  nu  luăm  parte  la  târguelile          Nu e greu de prevă4ut, că Cehii
           iconă  a  alegerilor  făcute  de  guver­     în  ori  ce  moment  a  se  folosi  de
                                                        cele  mai  estreme  mijldce  ale  forţei...   adversarilor,  cari  tot-deuna  una  au  —        cari  de-ocamdată  s’au  domolit  în
           nul  Banffy  în  anul  milleniului  1896,
                                                        Va  veni  încă  4iua,în  care  se  vor  des-   4is şi alta au făcut.                       urma    concesiunilor     economice      ce
           când  faimosul  Ieszenszki,  consiliar                                                          Aceia  dintre  noi  însă  s’au  căit  li-s’au  făcut  şi  a  călătoriei  monar-
                                                        vălipe deplin intenţiunile lui Banffy"...
           ministerial  şi  fost  procuror,  care-şî
                                                                                                     şi  se  vor  căi  în  viitor  şi  mai  mult,  chului  în  Boehmia,  —  vor  întrebu­
            âcuse  cariera  prin  richisitoriile  pe         învinuirile  acestea  le  folosiră,     cari,  deşertând  din  şirurile  partidului  inţa  ocasiunea  când  se  va  pertracta
           ?ât  de  tendenţiose,  pe  atât  de  şovi-  firesce,  foile  oposiţionale  ale  lui  Ap-
                                                                                                     nostru  naţional,  au  fost  traşi  în  bora  cestiunea  pactului  în  parlament,  se
           uiste,  ce  le  îndrepta  contra  Româ­      ponyi  şi  Ugron  în  contra  lui  Banffy,   precupeţilor de suflete.                      ridice  ârăşî  postulatele  lor  politice
          nilor aduşi înaintea juriului din Cluşiu  cerând  ca  el  se  se  declare  faţă  cu
                                                                                                                                                   naţionale  şi  de  drept  public.  Acâsta
           şi  contra  pretinsei  irredente  române,  ele.  Banffy,,4ice  foia  lui,  nu  se  va                                                   au  şi  vestit’o  foile  lor  mai  de  mult
           a  ajuns  a  fi  şeful  statului  major-  declara  contra  acelei  invinuirî  pe                    Revista politică.                   şi  nici  că  li  se  va  mai  da  ocasiune
          general  secret  în  campania  electo­        câtă  vreme  mai  mulţi  membri  din                                                       mai  bună  de  a  stringe  ârăşî  cu  uşa
          rala,  ce  o  conducea  şi  dirigeq!  din  cabinetul  seu,  pe  cari  asemenea  îi
                                                                                                           Suntem  în  toiul  verii,  când  afa­   pe  guvernul  Koerber  ca  să-i  stârcă
          biroul  seu.  Banffy  prin  presiupe  şi  atinge  invinuirea,  se  află  încă  şi  a4î
                                                                                                     cerile  politice  merg  mai  încet,  când  şi  concesiuni  naţionale.  De-ocamdată
          corupţiune  îşî  scose  la  alegeri  o  ţnajo-  în  oficiu  şi  sunt  cel  puţin  tot  aşa
                                                                                                     se  fao  numai  pregătiri  şi  când  în-  Cehii  fac  manifestatiunî  de  amiciţiă
          ritate  atât  de  mare,  cum  n’a  mai  de  atinşi  şi  obligaţi,  a  o  respinge,
                                                                                                     tîlnirile  şi  sfaturile  pentru-ce  are  să  pentru Francesî şi Ruşi.
           fost.  Când  i-a  anunţat  Ieszepszki  ca şi el!!
                                                                                                     mai  urmeze,  sunt  singurele,  cari  mai          încât  pentru  Germani,  ei  ase­
          învingerea  pe  totă  linia,  Banffy  se
                                                             Se  folosesce  de  acest  prilegiu  dau  lumei  politice  şi  diplomatice  menea  nu-s  dispuşi  nici  decum  a
          fi  cjis  cam  îngrijat:  „Mai  că-mî  vine   foia  banffistă  spre  a  conjura  pe  mi­   prilej de a conbina în tot felul.             primi  pactul  cu  ochii  închişi  şi  pre­
          se  mă  tem,  că-i  prea  mult".  Oposiţia,
                                                        nistru-preşedinte  Szell  se  fiă  cu  ochii       Am  înregistrat  4Î1©!©  acestea  tind  ca  înainte  de  tâte  să  se  stabi-
          pe  care.  o  strîmterase  reu,  a  început   în  patru,  căci  cei  din  fosta  partidă  sfătuirea  dintre  ministru-preşedinte  lâscă  un  tarif  vamal,  care  să  nu  fiă
          să-l  acuse  pentru  abusurile  ce  le-a  să­
                                                        naţională,  apoi  cei  din  tabăra  lui  unguresc  şi  cel  austriac,  cari  s’au  nefavorabil  industriei  austriaco,  tarif
          vârşit  la  alegeri'.  Banffy  făcu  şi  gre-
                                                        Karolyi,  Wenckheim  etc.  voesc  se-1  întâlnit  la  moşia  lui  Szell  din  Ratot  pe  care  Banffy  şi  Badeni  uitaseră
          şela,  că  el  însuşi  a  mărturisit,  eă  n’a
                                                        tragă  pe  sforă;  îl  conjură  se  nu  le  spre  a-se  înţelege  asupra  pregătirilor  să-l  botărâscă  înainte  de  încheierea
          prea  fost  alegător  în  mijlocele  între­
                                                        crâdă,  că  ei  vor  lucra  pentru  succe­   ce  trebue  să  le  facă  amândoi  pentru  învoelii.  Germanii  nemulţumiţi  cu
          buinţate,  ca  se  scotă  candidaţii  lui,
                                                        sul  alegerilor  în  sens  liberal,  spu­    toarnă.  Pactul  economic  între  Ungaria  atitudinea  dietei  boeme  în  sesiunea
          cjicend,  că  şi  alţii  înaintea  lui  au
                                                        nând,  că  vechii  liberali,  tiszaiştii,  di­  şi  Austria  încă  nu  este  încheiat  de­  din  vara  acâsta,  au  început  ârăşî  se
          făcut  ca  el.  Aceştia  însă  negau  cel
                                                        sidenţii  şi  Szilagyi  sunt  deja  cu  to­  finitiv,  pănă-ce  nu-1  vor  vota  parla­    croâscă  la  programe  naţionale,  ceea
          puţin greul păcat.
                                                        ţii  paralisaţî,  şi  că  dintre  cei  vechi  mentele  din  Viena  şi  Budapesta.  ce  nu  prea  pre4ice  pace  şi  înţele­
                                  e
                „Alegerile",   4i°    fdia   vienesă,  a  mai  rămas  numai  Szell,  care,  dâcă  Cum  să  facă  cei  doi  miniştrii  presi-  gere  pentru  tomnă.  Ei  mai  sunt  iri­
          „n’au  fost  nicî-odată  curate  în  Un­     nu  va  fi  pe  pază,  „va  fi  răsturnat  în  denţi,  ca  să  câştige  votul  parlamen­    taţi  şi  pentru  demonstraţiile  boeme
          garia.  Sub  Lonyay  a  curs  într’o  4*  noul  parlament  de  cătră  fosta  par­          telor  pentru  pact?  Mai  întâiu  ei  în-  fraceso  şi  rusofile,  în  care  văd  ame­
          mai  mnlt  sânge,  decât  în  totă  cam-  tidă  naţională  cu  ocasiunea  desbate-  şi-şî  nu  sunt  încă  deplin  învoiţi  în­         ninţări  contra  Germaniei  şi  a  triplei
           iania  electorală  a  lui  Banffy.  In rii budgetare pe 1902".                            tre  ei  cum  să  fiă  acel  pact  şi  ce  mo­  alianţe.



               FOILETONUL „GAZ. TRANS."                 rilor  de  pe  la  Abrud  erau  forte  decât  se  deştepte  în  inima  mea  mant                   luminau     ca   luceafării,   din
                                                        căutate  pentru  frumseţa  cu  care  nisce simţăminte forte durerose.                     urechî.
                                                        erau  lucrate  şi  ornate  cu  flori  şi  fi­      Cojocarul  român  a  dispărut  şi            Astă4î  în  locul  acelor  mame  şi
              Preumblări în Bucurescî.                 guri  cusute  cu  fire  de  mătase  şi  de  Prager  i-a  luat  locul;  lipscanul  s’a  coconite  române  avem  pe  franţozi-
                                                                                                     dus  şi  Horrenstein  a  venit;  cismarul  tele  m.ademoiselle  Miţi  şi  madame  Ja-
                                                       posomant.
                            XXVIII.                          Blănării  din  Bucurescî  se  între­    său  cavaful  de  odinioră  din  piaţa  netta.  Se  îmbracă  dela  Briol  şi  Joben
                                                       ceau  cu  cei  din  Petersburg  şi  co-       Daciei s’a stîns şi Pollak înfloresce.       şi  se  încalţă  cn  ciorapî  de  mătase
                  Iubite Amice,                        jocele  căptuşite  cu  piei  de  samur  şi         Femeia  română  în  vechime  era  dela  Lustgarten.  Cât  e  4i -i   n’au
                                                                                                                                                                                     ca
                                                                                                                                                                                   u
                                                 e
                In  scrisorea  mea  trecută  4i° am,  de  astracan,  le  aduceau  mari  veni­        mândră  a  fi  nevasta  unui  lipscan  altă  trebă,  decât  să  iasă  în  preum­
          că  trebue  să  recucerim  terenul  co-  turi.  Astă4î  amintirea  lor  o  mai             seu  a  unui  blănar.  Cocona  Luxita,  blare  la  şosea,  spre  a  lua  aer,  şi  dâcă
          merciului  şi  industriilor,  pe  care  din  păstreză  numai  strada,  care  portă         cocona    Smarandiţa,     cocona     Sofiţa  se  întorce  acasă  se  cârtă  cu  dum­
          nepricepere l’am pierdut.                    numele „Blănari" în Bucurescî.                şi  cocâna  Sevastiţa  avea  tot  ce-i  nealui  pentru  a  avâ  un  motiv  con­
                Voiu  aminti  tinerilor  de  a4î,  că        Comercianţii  cu  articole  aduse       trebuia  în  casă.  Lucra  şi  agonisea  form  legii,  ca  şă-i  facă  acţiune  de
          noi  am  avut  odată  comercianţi  şi  din  Lipsea  erau  omeni  cu  mare                  alăturea  cu  soţul  ei  şi  nu  sciea  ce  divorţ.
          meseriaşi  bine  situaţi  şi  cu  bună  va4ă  în  Bucurescî  şi  firmele  lor  se          pomă e divorţul, — despărţirea de băr­             Pensionatul  şi  Externatul  (licee  de
          dare  de  mână  în  Ardeal  şi  în  Ţera  îndesau>  unele  lângă  altele  pe  strada       batul  ei.  Doicile,  nemţoicele  la  copii,  fete)  i-a  ameţit  capul  şi  a  emancipat’’o
          românâscă.  Tendenţa  însă  de  a  ne  „Lipscanilor"  în  centrul  Bucurescilor,           bucătăreseie  şi  spălătoresele  pentru  de  lucrările  şi  de  economia  domes­
          face  slujbaşi,  a  rupt  firul  continuităţii  unde  astă4î  abia  mai  esistă  câte-va   ea  şi  copilaşii  ei  nu  esistau.  Pe  fru-  tică.  In  capul  ei  cântă  teorile  meta-
          dintre noi şi părinţii noştri.               firme românesc!.                              mosa  ei  Marioră  şi  pe  drăgălaşul  ei  fisice,  cum  cântă  gărgăunii  într’o  bu­
               Nu-mî  place  să  întind  vorba,              Luminărarii din Bucuresî n’aveau        Gligoraş  îi  crescea  în  frica  lui  Dum-  turugă de fag.
          voiu  indica  numai  că  măcelarii,  ar-  păreche  în  arta  de  a  fabrica  în  fel       ne4eu,  cu  credinţă  în  legea  lor  stră-        Prânzul  îl  gătesce  madam  Rozsa,
           >ăsitorii  şi  pălărierii  români  din  şi  fel  de  forme  şi  figuri  luminări  de      moşescă şi în iubirea de neam.               copiiî  îi  îngrijesce  Frai’a  Mimi  şi
          Alba-Iulia  erau  âmenî  de  conside­        căra  pentru  serviciile  sânte  divine            Pensionatele  şi  Externatele  de  fete  dumneaei,  absolventă  cu  diplomă  dela
          rară  în  societate.  Tăbacarii  de  pe  în  bisericele  române.  Astăcjî  nu  mai  nici  din  nume  nu  le  cunoscea  şi  pensionatul  madam  Secătură,  umblă  la
          la  Făgăraş,  Orăştiă,  Haţeg,  Huie-  esistă  decât  strada  „  Luminei   în  Bu­         când  eşia  la  preumblare  cu  soţul  ei  sindrofii şi la întâlniri pe stradă.
                                                                                         a
          dora  şi  alte  ţinuturi,  aveau  mare  curescî.                                           iubit  şi  cu  dragii  săi  copilaşî,  era        Eu  nn  cred  să  greşesc  când
          trecere  în  lucrarea  pieilor  de  cordovan       Mă  opresc  de  a  mai  înşira  tre­    simplu,  însă  bine  îmbrăcată.  Salba  afirm,>că  numărul  acestor  absolvente
          şi  jucau  un  mare  rol  pe  terenul  cutul,  pe  care  comparândul  cu  pre-  de  galbeni  şi  de  poli  imperiali  îi  înscrise  la  Universitatea  din  Bucu­
          avuţiei naţionale. Şerparele ourela-         sentul, nu-mî pote face nici un bine,         strălucea  pe  pept  şi  cerceii  de  dia­   rescî note să trecă la diferitele fa-
                                                                                                                                                         x.
   1   2   3   4   5   6