Page 10 - 1901-07
P. 10
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 152. —1901.
ortodoxe de ajutorare mutuala". Şi fiind-că garia şi în Austria dictatura militară... Că In caşul de faţă modestul măestru de şcolă, oare la patruzeci de ani dela adurmire, se
despre acâstă societate pressa maghiara planul acesta n’a succes, este a-se mulţumi misionar al unei întreprinderi din cele mai învrednicise acum îu osămintele sale a-se
asigură, că ajută cu bani şi agiteză pe Ru oposiţiei de atunci, în fruntea căreia sta salutare şi mai necesare, nu numai n’a reîutoroe la biserica sa oatedrală, ca după
tenii de acasă în contra Maghiarilor, caşo- Szilagyi, Apponyi, Csâky, Andrassy, Ho- avut nici o diurnă, dâr a cheltuit dela sine cântece saore funebrale, să fie aşe4at în mor
viniştii să apară „consecuenţî" trebue să ransky, Kossuth şi Justh, se pâte mulţumi şi pentru cumpărarea de aparate indus mântul, unde zac antecesorii lui.
clică, că âtă acum şi Ţarul e pentru „pro puternicului amestec al lui Coloman Szell, triale; aşa că întreprinderea sa îl costă Adunare creştinâscă mult întristată!
paganda panslavistâ" în Ungaria. care a esplicat la Viena situaţiunea şi a peste trei mii de l e i : sumă destul de în- Voi cari a-ţl avut sârtea de a cunâsoe
cruţat Ungaria şi Austria de o încercare sămnată pentru un biet măestru de lucru, faţă cătră faţă pe archiereul Ioan când-va
periculâsă absolutistioă. Deja abia mai pâte om cu familiâ şi copii, cu un salar de 125 Lemenyi, şi voi cărora bătrânii vi-au po
Confirmarea actului de acusare fi discutat, oă Banffy a voit dictatură pen de lei pe lună.
contra lui Sarafoff si Stoianoff. T<i- vestit despre blândeţele şi generositatea
9 tru Ungaria; acum rămâne numai întreba Asemeni fapte e bine să fiă spuse şi acelui bun părinte, voi cu toţii cari uimin-
bunalul din Soba a confirmat actul de acu
rea, pe cari dintre miniştrii şi adicţii săi i-a cunoscute tuturor, atât pentru încuragiarea du-vă priviţi la frumseţa acestei mănăstiri,
sare dat contra lui Sarafoff şi Stoianoff pen
introdus în acest secret şi cari au fost acei oelor ce le fac, oât şi ca să servâscă altora la maiestatea turnurilor ei, la forma reşe
tru complioitate în asasinatul lui Fitowski
politicianl, cari i-au promis ajutorul la acest de esemplu. Căci de nimic nu avem a4l dinţei mitropolitane, ambe aceste clădiri
şi contra lui Trohff şi Kovaceff pentru com
plan „patriotic şi şovinist". întregirea co mai mare trebuinţă, decât de desvoltarea in monumentale restaurate şi străforamte din
plicitate în asasinatul profesorului Mihăi-
municatului vienes în direcţia acâsta nu e dustriei naţionale. La ţâră sătânul român munificenţa acelui dispunător peste ele;
Jeauu. Toţi patru aousaţii, membri ai co
numai forte interesantă, ci şi forte preţiâsă, nu-şi scie face şi întreţine o locuinţă cum voi cari cu mândriă vă desfătaţi de pro-
mitetului macedonean, vor fi judecaţi în-
mai ales acum în ajunul nouelor alegeri". se cade; nu se scie nutri; nu scie cultiva porţiunile plăcute ale stradei celei nouă
tr’o sesiune e9tra-ordinară a curţei cu juraţi
Afacerea acâsta desigur, că va avă o legumă ; grădina sa stă plină de buruenl, din opidul Blaşiii, — voi cu toţii daţi-ml
în cursul luuei August.
oontinuare, p6te chiar în parlament la tâmuă. şi el se hrănesoe cu ceapă şi ardeiu cu voe, ca la locul aoest sfânt, cu acest pri
Banffy anunţă „compliol" şi se învălue în mămăligă. Lucru curios, el, care ţine vite lej sărbătoreso, să vă ating unele trăsături
discreţiunea proceselor verbale luate în pentru lucrarea pământului, adese-orî n’are din viaţa episcopului Ioan, cari trăsături
Afacerea Banffy.
consiliile de miniştri de pe atunci. El nu nici lapte, cel mai bun nutrimeut pentru să vă arete din destul, că dâcă el ca
face mărturisiri, dâr nici nu negă. Cuvân copii. Er oraşele nâstre, le întreţin de le
Acum în aşa numitul seson mort bărbatul doririlor atot gOlerul era mare în
tul îl au acum colegii săi din cabinetul gume Serbii şi Bulgarii. îmbrăcămintea fe
oferă âre-care distracţia publicului oetitor culmea prosperităţii, ajuns în împrejurări
trecut. meilor dela ţâră, care se făcea altă-datâ grele de ispită, rămase mare şi ca bărba
maghiar cea mai nouă afacere a fostului
întrâgă în casă, a început a-se face din
ministru-preşedinte bar. Desid. Banffy. tul ce scie răbda durere. Rogu-vă să mă
Din numărul nostru precedent, cetitorii Din România. stofe cumpărate pe bani în târg. ascultaţi!
noştri sciu despre ce se tratâză anume. Co Şi acâstă ignoranţă are multe urmări I.
Lucrul de mână în şcâlele sătescl. — Trebuinţa rele, şi materiale şi morale. Morale pentru-
respondentul din Budapesta al (harului vie- de reformă a instrucţiunii publice. In sinodul electoral din J5 Maiă
nes „Nene Freie Bresse“ a vestit despre că ne fao tributarii streinilor pentru multe 1832 Ioan Lemenyi fu candidat îu locul
Craiova, 2 Iulie 1901. lucruri şi mijlâce de traiă, cari ni le-am
Banffy, că ar fi fost gata de a săvârşi un prim pentru scaunul episcopesc al Făgăra
atentat şi în contra clenodiului oonstituţiu- (Ooresp. „Gaz. Trans“.) putâ- pregăti noi, şi astfel, mărginind munca şului cu 179 din 212 voturi. Încrederea
productivă a ţăranului numai la luorarea,
nei ungare şi a întroduoe în Ungaria abso Intr’una din 4'' 6 mS întâlnii cu ve acâsta îndată la început o a coutracambiat
lutismul. După informaţinnile numitei foi chiul meu profesor şi mai pe urmă coleg înoă destul de primitivă, a pământului pen archiereul prin aşe4ămintele salutari ale
tru cultivarea cerealelor şi a pomelor, ne
Banffy a căutat, peDtru realisarea planului la liceul din Craiova, d. I. Faur, care mer săborului mare din 15/3 luliu 1833.
său, aliaţi între miniştrii comuni şi în ar gea să visiteze atelierul lucrului de mână osîndim noi inşi-ue la o sărăciă, care va Eră oa aşe4emintele acelea, pe cum
mată, — cu alte cuvinte ar fi conspirat cu dela şcâlă de cântăreţi din acest oraş. oresce mereu, pănă când străinii prin iu- şi ale săbârelor de mai înainte să servâscă
dustriă de meserii şi prin comercih, isvâre
ce
ei. Dâr nu i-a succes, şi după cum c}i Atras de curiositatea şi interesul pentru tuturora de îndreptar, marele archipăstor
de bogăţiă mult mai mari decât simpla
„N, F. P. va veni cjiua, când se vor pută desvoltarea industriei naţionale, l’am însoţit n’a pregetat ostenâla de a ceroeta el însuşi
u
desvăli aceste planuri ale lui Banffy. Cer şi am rămas plăcut surprinşi, nu atât de agricultură, ne vor cuceri şi pământul, care cele mai multe parochii ale diecesei Făgă
curile normative, cjioe, au cunoscut aceste produsele din atelier ale elevilor, destul de a4l e în mânile nâstre. Şi atunol, reduşi la raşului ; din gura lui ca o lumină de foc
planuri şi de aici se esplică neîndurarea bune alt-fel pentru începători, ci mai mult o stare de o servitute mai rea decât claca strălucind darul, luminat-a marginile dela
cu care a fost combătut Banffy, care a de zelul şi devotamentul modestului măes- şi iobăgia din trecut, vom fi trăit ca na Bilborul Giurgeului până la Câmpul lui
trebuit să oadă sub influenţa mijlocelor cu tru al atelierului, care face tot ce p6te, ca ţiune. Neag al Jiului — dela Preluoa Oetăţii-de-
cari s’a. ridioat. să răspândâscă în poporul dela sate ouuos- Direcţiunea de astă4l a educaţiunii în piatră pănă la Tohanul-vechiQ; prin buzele
„Magyar Szâ", foia lui Banffy, a răs cinţele practice pentru deosebite ramuri oraşe, în scâlele secundare şi superiâre, mă- sale pe toţi i-a învăţat a se închina unui
puns la oomunicatul din „Neue Fr. Presse", ale industriei. resce şi mai mult spectrul fioros al viito Dumne4?u in Treime.
că Banffy află de prisos a-se declara, pe rului. Pe ia începutul oelei a doua jumă Vestea despre darul cuvântului, de
De câţî-va ani esistă aici o şcâlă în tăţi a veacului XIX, când s’au înfiinţat
câtă vreme foştii săi colegi, cari fac parte care era înzestrat episcopul Ioan Lemenyi,
treţinută de judeţ şi cercetată de vre-o 40
şi din cabinetul Szell, vor tăcâ şi nu vor universităţile nâstre, era în ţâră mare tre pătrunse departe peste marginile diecesei
de elevi, absolvenţi ai şcâlelor rurale, cari
da lămuriri. Un cliarist maghiar a visitat buinţă de âmenl instruiţi pentru a fi ma Făgăraşului — credincioşii din Lugoş pe
vor să se pregătâscă pentru serviciul reli
pe Banffy, care a sosit Vineri la Buda gistraţi, profesori, medici, institutori, ingi la anul 1837 se rugară de Majestatea Sa
gios de cântăreţi la biserică. D-l G. Stoe-
pesta. El însă n’a voit să dea lămuriri neri, funcţionari administrativi. Şcâlele la Regele Apostolic al Ungariei, că deârece
nesou, măestru pentru lucrul de mână la început erau puţine şi puţin frecuentate.
„căci — 4ise — o singură modalitate este : episcopia Oradiei mari era vacantă, să tri
şcola pedagogică de învăţători a judeţului, Când s’&u înfiinţat facultăţile de litere şi
să viu înainte cu procesele verbale luate mită pe Episcopul Făgăraşului Iân Lemenyi
om cu puţină instrucţiune, însă cu multă
în consiliile de miniştri, din cari reiese, ce de sciinţe în BucurescI, la 1864, se publi
inimă şi aplecare pentru industria manufao- caseră vre-o 48 de burse pentru amândouă să sfinţâscă piatra fundamentală a bisericii,
fel de propuneri am”făcut; publicarea aces ce era să se zidâscă pe piaţul Lugoşului.
turală, a cerut ministeriului instrucţiunii, facultăţile, şi de abia s’au găsit 14 stu
tora însă e imposibilă, de aceea nu vor — După-ce episcopul Ioan făcuse Curţii
în 1898, prin revisorul şcolar, şi i-s’a apro denţi, cari să le ooupe.
besc . din Viena raport despre visitaţiunea cano
11
bat cererea, oa să predâe învăţătorilor ju
Interesant este eeea-ee scrie asupra De atunci numărul scâlelor şi al ele nică săvârşită în cele mai multe parochii
deţului Doljiu gratuit lucrul de mână pe
acestei afaceri „Budapester TagblalF. El vilor s’au înmulţit pe fiă-eare an. Şi a4l
trei ani. De atunci d-l Stoenescu mergea, mii de tineri cerceteză numărâsele nâstre ale diecesei Făgăraşului, se învrednicise a
dice: în timp de doi ani, în tote Joile, pe rend primi recunoscinţa lăudătâre, scrisă tâtă
„Toţi aceia, cari ounoso secretele de licee şi gimnasii clasice; şi sute de elevi cu mâna Majestăţii Sale Ferdinand al V.
la trei oentre de judeţ, ca să înveţe pe bat în fiâ-care an la porţile universităţii,
culisă ale ultimei obstrucţiunl, vor soi
elevi a face pălării de paie, unelte agricole, Rege apostolic al Ungariei.
de sigur, că comunioatul vienes corespunde toţi aspiranţi la funcţiunile statului, pentru- (Va urma).
frînghii şi alte lucruri necesare.
pe deplin realităţii; ba chiar şi politician! că aci văd ei o muncă mai uşâră şi un
Intr’o conferinţă generală, în August traifi mai comod, pentru-câ prin cunoscin-
mai puţin introduşi în aceste secrete îşi Rusia şi Bulgaria.
1898, la rugarea măestrului şi învăţătorilor, ţele câştigate în şcâlă, nu sunt pregătiţi
pot aduce aminte, că br. Bauffy a 4' s cu
u
d-l revisor şcolar a intervenit pe lângă pentru cariere mai practice. „ Peiersbgurgslcie Viedomosti , sub titlul
totâ liniştea pe ooridârele parlamentului:
câţi va proprietari, ca să ajute acostă în Statul însă nu are trebuinţă, decât de de „Visita marelui duce Mihail în Bulga
„Eu voiri fi cel din Urmă ministru-preşedinte
treprindere. Atunol d-l Jalea, advocat şi un mio număr de funcţionari. Şi cea mai ria" scrie:
u
constituţional în Ungaria . Planul lui Banffy
proprietar, un tînăr cult şi ou multă iubire mare parte din tinerii eşiţl din licee şi uni „Visita marelui duce Mihail în Bul
era, cum se 4’ce, de a introduce şi în TJn-
şi devotament pentru ţâra şi nâmul său, a versităţi, rămâu astă4î consumătorl inutili. garia trebue să aibă pentru Bulgari o în-
dăruit patru maşini de câte 200 de lei (Va urma. sămnătate decisivă. Acâstă visită probâză,
una, şi material şi broşuri în preţ de alte că Rusia speră, că esperienţele unei poli
Cu tâte acestea Iosif nu se gândea
200 de lei; âr d-na Ferechide a trimis prin tice anarokice s’au sfîrşit pentru Bulgaria
de-ocamdată să-şi adune poesiile originale CuverM Metropolitani Mihalyi
d l Nasta, neguţător de instrumente agri şi eă sub mina de fer a lui Karaveloff to
în volum, el nu ardea oa cei mai mulţi
cole, o altă maşină de 200 de lei. S’au ţinut în memoria episcopului Lemenyi, cu oca- tul va reintra în fine în ordine, fără care
scriitori tineri de dorul, să-şi vadă opurile siunea aşedării osămintelor acestuia trans
cumpărat apoi alte maşini şi deosebite desvoltarea tînărului principat este absolut
publicate în „carte". Eram de faţă, când portate dela Viena la Blaşiii.
unelte pentru lucru de mână, cu bani strînşi imposibilă.
a
într’o 4i primit pe neaşteptate ofertulde
dela oonferinţele ţinute de d-l Stoenescu „Aduceţi-vS aminte de lu „Nu trebue să se înohipuâscă, oă prin
editură a librăriei Steinberg şi am fost de crurile părinţilor noştri, care
pentru acest scop, şi s’au distribuit pe la ast-fel de agenţi este posibil de a realisa
faţă la compunerea „Patriarhalelor". Mi-au le-au făcut întru neamurile
şcâlele rurale din Doljiu, unde s’au înfiin ceea-ee a fost oâştigat cu sânge de soldaţii
rămas neuitate cailei© petrecute la Paris în sale, şi veţi lua mărire mate
ţat ateliere pentru lucru de mână. Er din şi nume vecinie." ruşi, şi oeea-ce a fost deja înscris în trata
mansarda din „rue Lâopold Robert", unde
tâmna anului trecut a înfiinţat şi aici, în 1. Macavei II. 51. tul de la St. Stefano.
locuia Iosif şi unde ne cetea la o mână de
Craiova, în şcâlă de cântăreţi, un atelier împlinim un act de pietate datorită „Guvernul bulgar actual trebue a9-
prietini pe di ce mergea poesiile, cari avâu
cu propriele sale unelte. memoriei episcopului Făgăraşului Ioan când t&4L după visita marelui duce, să cureţe
să formeze volumul. Atunci am învăţat să-l
Şi să nu credeţi, că acest zelos învă va Lemenyi, adormit în Domnul în 29 Mar ţâra de vagabon4l şi asasini, oarî au găsit
afeislJhfht. mult ca ori şi când, căci am
ţător a primit sâu a cerut dela cine-va tie 1861 în Viena, unde fu înmormântat asii aci şi oarî fac politică în cafenelele
v§4#t [gât.ŞajiCrtfe îşi impunea, câte strofe
vre-o răsplată pentru ostenelele şi sacrifi în oemeteriul oomun din suburbiul Siro- din Sofia".
ftUiţpoşfjaă tjţiat, câte poesii întregi a lă-
ciile sale. Statul nostru e fârte generos. Ca mering. — Se anunţă din Petersburg, că „Fo-
pă 4&t £Pq(ătiui}Qi am priceput cât de de-
l i0 să aibă un raport despre cutare şcâlă sâu u u
p^8,t§-uPJş,P-djUn;are de poesii de un vo- Osămintele-i venerande transportate voie Vretnia şi „Novosti consideră drept in-
alt aşe4ăment din străinătate, guvernul dă de acolo stau închise în sicriul, în jurul venţiunl soirile 4'^elor austrofile din Sofia,
“eiJeadla iân.
unor funcţionari ai săi diurne de mii de căruia ne-arn adunat astă4l, ca să vărsăm cum-că Rusia ar ţînti la închirierea portu
i? jrajitBieii iş ‘ ( a urma.)
v
lei. Şi înoă une-orî asemeni misiuni sunt lacrăml spre rugăciune pentru odichua su rilor bulgare. „Novosti 4’ Rusia n’are
u
oe:
Inool ,otrdşoO ăqnb mai mult pretexte, decât adevărate trebuinţe.
t
,el«2 io. fletului unui archiereu de bună pomenire, nevoie de alte porturi la Marea-Nâgră, ş
