Page 11 - 1901-07
P. 11
Nr. 152—1901. GAZETĂ TE AN SIL V ANTEI. Pâgda S
ou atât m&i puţin de porturi bulgare. ^Ru chile. Se crede, oă autorii atentatului ar fi E&feaiul din Africa sudici arangia din incidentul încheieri esposiţiei
siei îi ajunge ca poporul bulgar, în sohim- nisce vrăşmaşi ai guvernului actual în sale profesionale şi industriale, Duminecă
bul marilor sacrificii făcute de Rusia pen Ecuator. Lord Kitchener a raportat guvernului îu 14 (28) Iulie 1901 în pavilonul hotel
tru el, să-i rămâe mereu amio şi să nu ser- din Londra, că printre lucrurile preşedin „La Leul de aur" din Sebeşul săsesc. în
Mortea prinţului Eugen de Leuch- ceputul precis la 8 6re sâra. cassa se des
vâsoă, ca pe timpul lui Stambuiow, soopu- telui Stcyn s'e aflat o scrisore, ce i-a adre-
tenberg. O telegramă din Petersburg a- chide la 7 Bre. Preţul de intrare de persânâ
rilor inamicilor Rusiei şi Bulgariei". sat’o ministrul Reitzfin care acesta îi scrie, 1 coronă, Venitul curat e destinat jumătate
nunţă mârtea prinţului Eugen de Leuchten-
oă guvernul transvaalian s’a sfătuit cu în favorul „fondului pentru esposiţii",restul
berg. Prinţul Eugen-Maximilianovicl-Roma-
Botlia, Viljoen şi Smuis asupra stării în care pentru fondul văduvelor şi orfanilor de me
novschi, duce de Leuchtenberg, alteţă im seriaşi.
S O I R I L E B I L E I . perială, fiiu.l ducelui Maximilian de Leu se află ţâra şi au constatat, oă mulţi bur- P r o g r a m : 1) Cântecul marinarilor,
gherl s’au predat şi că muniţiunile şi pro-
chtenberg şi al Măriei Nioolaevna, mare cor bărbăteso de Flondor. 2) Nebunul, de
— 9 (22) Iulie. visiunile sunt pe sfîrşite. Guvernul trans
duoesă rusă, s’a născut la Petersburg la 27 G. Coşbnc, declamată de I. Sârbu. 3) Uite
Jubileul regimentului <le infan vaalian e în stare de descompunere şi nu mamă, cor bărbătesc de G. Dima. 4) S’a
Ianuarie 1847. Familia Leuohtenberg-Ro-
teria „Regele Carol al României". Din sunt şanse la complioaţiunl europene. Din făcut de rîs săracul, de Speranţă, declamată
manowschi descinde din familia a’Orleans,
Budapesta se anunţă cu data de Sâmbătă: causa acâsta guvernul transvaalian a deois de P. Muuteao. B) Sunt vânător, cor băr
scoborîtorl ai lui Wilhelm de Bauharnais.
' In marea sală de primire a casarmei „Ar- de a cere concesiune, ca să fiâ trimis la bătesc de Popoviciu. 6) O scrisore dela
chiducele Carol" fu predat astăcjl un por Ciuma la cilio. Telegrame sosite la Kriiger un delegat, care să-i descopere si Muselim-Selo, de G-. Coşbuc declamată de
S. Androne. 7) Cântec de sâra, cuartet du-
tret al Regelui Carol al României regimen direcţiunea serviciului sanitar român, a- tuaţia grozavă a ţării. Dâcă nu se va îm plu de N. Popoviciu, 8) Sună buciumul de
tului ces. şi reg. Nr. 6 de infanteria, a că nuuţâ, că au isbuonit caşuri nouădeoiumă plini rugarea acâsta a guvernului, să i-se alarmă, cor bărbăteso de 9) Surugiul,
ruia proprietar de oubre este Regele. Ata bubonică în insula Chio din Turcia asia dea voie de a cere un armistiţiu cu scop de V. Alexandri declamată de P. Muntean,
şatul militar al ambasadei române în Viena, tică. In urma' acestor telegrame consiliul sani de a-se putâ asculta părerea oelor două na- 10) In pădure, cor bărbătesc 11. a) Ţi
majorul Exarcu, fusese însărcinat de Regele tar superior român a fost oonvocat pentru ţiuvl privitâre la politica de urmat în vii ganul fricos, anecdotă poporală deolamată
de I. Crăciun, b) Momente dulci, cor băr
cu predarea portretului din incidentul ju a i-se aduce la cunoscinţă nouele casări.— tor. Scrisorea se sfîrşesce cu aoeea, că a bătesc *** — Dans.
bileul de BO de ani a regimentului. El In urma isbucnirei nouălor caşuri de ciumă sosit timpul pentru un pas decisiv. Esposiţia e deschisă pănă îu 14 (28)
se preseutâ însoţit de consulul general ro la Constantinopole, oomunicaţiunea vapore- Răspunsul preşedintelui Steyn dela 15 Iulie, Joia şi Dumineca dela 11—12 ore a.
mân din Budapesta, Victor Cuciureami, şi a lor române eu portul oapitalei imperiului Maiii spune, că sorisârea lui Beitz este o m. şi dela 2—4 p. m., âr în 14 (28) la 2
fost primit de comandantul de regimeut otoman va fi întreruptă pentru un timp mare lovitură pentru el. Preşedintele nu p. m. împărţirea premielor şi a diplomelor.
Rylcowslci cav. de laxa în fruntea corpului mai îndelungat, astfel, oă servioiul maritim vrâ să mârgă la estrem. Muniţii sunt pu
— Inteligenţa română din Lăpuşul-un-
oficeresc. Portretul, care înfăţişâză pe Regele român studiâză cestiunea stabiiirei unui ţine, ce-i drept, dâr sunt încă totuşi. „Nu guresc şi jur învită la petrecerea de vâră,
Românieiîn uniforma de colonel al regimen servicii! de navigaţiune cu Pireu!. avem oausă — cjioe — să nu ne mai în- ce se va arangia Duminecă la 11 August st.
tului său călare înaintea frontului regimen credem în Dumnedeu. Sunt firm oonvins, n. 1901, în salonul „Casinei" din Lăpuş.
Preţul de întrave de personă 2 corone, de
tului, a fost aşedat în fruntea marei sale jules Guerin în exil. Guvernul fran- oă peste câte-va luni se vor ivi încurcături familiâ 4 corone. începutul la 7 ore sâra.
de mâncare a ofiţerilor. După acâsta s’a C69 a sohimbat în exil restul pedepsei pănă europene, cari ne vor ajuta. Petrecerea mi
Veuitul curat este destinat pentru ajutora
dat un dejun, la care colonelul Bylcowslâ la 10 ani închisâre, la care Jule3 Guerin a siune! nostre în Europa dovedesce, că si rea şcolei române din loc. Suprasolvirile
a dat espresiunea adâncei mulţumiri a re fost condamnat la 14 Ianuarie st. n. 1900 tuaţia nâstră nu e desperată". Preşedintele şi ofertele generose se vor chita cu mulţă-
gimentului pentru noua dovadă a graţiei de oâtră înalta curte de justiţia pentru sfîrşesce dicând, că l’au vătămat mult prin mită pe calea rliaristică. NB. In pausâ even-
regale. Colonelul ridica păharul său în să complot, pentru purtare de arme prohibite, aceea, oă nu i-au ascultat sfatul, şi rogă pe tuai se vor juca de oătrâ 11 tioerî jocurile:
Oăluşerul, Bătută, Romanul şi Breul.
nătatea proprietarului regimentului, Regele pentru ultragiu adus agenţilor forţei publice. ministru să aştepte pănă-ce se va înţelege
Comitetul araugiator: Vasiliu Muşte
Carol I, sfîrşind cu un „Hoeh!" întreit, Acostă măsură a fost luată de cătră pre cu Dewett. protopop, preşedinte. Ioan Olteau preot,
u
repetat sgomotos de toţi cei presanţi. şedintele republioei şi s’a ţinut forte secret Lui „Kâlnische Zeitung i-se anunţă vioe-preşedinte. Dr. Victor Coloeriu medic,
Toastul l’au ascultat cei de faţă, stând în pănă la plecarea lui Guârin dela Glairvaux. din Londra: Din scrisorile prinse ale lui vioe-preşediute. Vasiliu Eilip preot, secre
pioiâre şi musica regimentului a intonat Tocmai primise visita prietenilor săi dela Leyds şi Stcyn apare, că situaţia Burilor e tar I. Dr. Vaier Muşte medicinist, secretar II.
imnul împerătesc. Majorul Exarcu mulţumi Paris, care veniseră se-1 vadă şi să stea desperată. Pressa urgitâză sfîrşitul răsbo- Emil Sigarteu teolog abs. controlor I. Vic
tor Pas-a teolog controlor 11. Gavril Muşte
pentru primirea cordială şi bău în sănăta câte-va ore lângă densul. Plecase ultimul iului, adecă lovitura de graţiă Burilor. t->o)o£, econom I. Pavel Nodiş teolog eoo-
tea regimentului Regelui său. Şi acest toast visitator şi âtă că întră directorul închi- O telegramă din Bruxella spune, că nom II. Dumitru Dragoş preot, cassar.
a fost sgomotos aplaudat, er musica regim, sorei şi-l anunţă, că guvernul a hotărît să anturagiul lui Kriiger nu dă mare impor Aceia, cari doreso a participa la pe
a intonat imnul regal român. plece din Franoia, să-şi prepare bagajul şi tanţă corespodenţei dintre Steyn şi Reitz. trecerea nâstră şi din erâre n’au primit in
să spună pe ce frontieră vrâ să iâsâ, căci Dimpotrivă, agenţia transvaaliană afirmă, vitări, prin aoâsta să se oonsidere de in
In concediu. Ministru-preşedinte ro vitaţi.
trebue să plece la 5 ore. La âra plecării că situaţiunea de faţă a Burilor este atât
mân D. Sturdea a plecat la Karlsbad. Con-
Jules Guârin eşi din camera sa slab, gâr de favorabilă, încât răsboiul, probabil va
oediul său durâză pănă la 10 August st. n.
bov, încovoiat, sprijinindu-se pe două bas- dura încă ani întregi. Burii nu vor să
Pănă la reîntârcerea \sa ministrul de in S G S R 1 U L T I M E .
tone, urcă într’un cupeu ou directorul dela audă de supunere. Numărul Afrioanderilor,
terne Aurelian e însărcinat ou interimul
Clairvaux spunând să fiâ condus în Elveţia. cavi luptă ou Burii, este de 10.000.
presidenţei consiliului de miniştrii] şi a mi- BucurescT, 21 Iulie. îndată după
Cupeul plâcă urmat de-o trăsură, în care
nisteriului afacerilor străine, er ministr. reîntârcerea ministrului preşedinte
se aflau doi inspectori de siguranţă, se în-
1
luer.-publ. d. Ion I. Brătianu eu interimul C î i ¥ « c i i r e . Sturdza din străinătate, Regele va
drâptă spre gară şi Jules Guârin plâcă la
ministrului de răsboiti. Bâle (Elveţia). Adunarea cerouală ordinară a despăr- pleca la Ragaz.
ţăraâutului Blaşiii al „Asociaţiunii pentru
Mareşalul Georg .'lellacicî, fratele
Contele Leo Tolstoi, după soirile cele literatura română şi cultura poporului ro
renumitului fost ban al Croaţiei lellacicî,
mai nouă, merge tot spre mai bine. Toţi mân", se convocă pe cjiua de 4 August n. S * £ V J K B * S E .
a încetat din viaţă Sâmbătă în Agram la a. c. în Blaşiu, la ârela 10 a. m. cu ur-
copiii lui au sosit acum în Iasnaja-Poliaua,
versta fârte înaintată de 97 ani. Răposatul mătoriul : Cum au fost cheltuite cele 5 mi
numai tînărul oonte Leo Tolstoi e încă pe liarde plătite de Francesî Germaniei
era proprietar al regimentului de infanteriă Frogram: 1) Deschiderea adunării. 2)
drum, oălătorind din străinătate la moşia la 1870. Enorma despăgubire plătită Ger
69 şi proprietarul mai multor decoraţiunl Raportul comitetului. 3) Alegerea alor două
tatălui său. Şi medicul de casă la lui Tol maniei de cătră Eranoia a trebuit să se
pentru merite. oomisiunl: pentru censurarea raportului şi ramburseze, mai întâii! confederaţiunil ger
stoi din Moscva se află în Iaşnaja-Poliana, înscrierea de membrii noi. 4) Disert&ţiuue. mane de Nord 2.255 milione.
Principele bulgar în Ungaria. Din ca să fiâ în apropierea lui. Simpatia, oe o 5) Raportul comisiunilor. 6) Statorivea lo
Apoi, spre a veni în ajutorul datorii
Şemniţ se anunţă, că prinoipele Perdinand manifestă societatea şi poporul din Rusia cului unde se va ţiuâ viitorea adunare ge lor contractate de cătră statele angajate
nerală. 7) Alegerea alor doi delegaţi la adu
al Bulgariei petrece de câte-va dile în St.- pentru poetul îmbolnăvit, a crescut euorm ; în răsboiul contra Franciei, s’a plătit suma
narea generală dela Sibiiu. 8) Alegerea co
Ana. l-au făcut o visitâ primarul din Şem chiar şi din provinciă şi din străinătate mitetului pe un period nou de trei ani. 9) de 1.100 milione.
niţ şi căpitanul de poliţiă de-acolo. Con sosiră în Iasuaja-Poliana mii de depeşe, în- Propuneri. 10) Alegerea comisiunei de ve Familiile germane victime ale răsbo-
vorbind lung timp ou ei prinoipele a cj's trăbând ou căldură despre starea lui Tol rificare. 11) Inohiderea adunării. iului au primit 284 milione. Generalii au
între altele, că Bulgarul e sîrguincios, dâr stoi. Medicul de casă din Moscva Dr. La aoâstă adunare, care se va ţiuâ în primit donaţiunl cari s’au urcat la suma
se aprinde iute ca şi Ungurul, cu care are Sczurowski a constatat la pacient o tu- localul Casinei române, se învită toţi mem de 15 milione. S’au cheltuit 38 de milione
cu construirea palatului Reichstagului ger
multe trăsături comune. mâre pulmonară şi aprindere de intestine. brii Asociaţiunii şi toţi cei-ce doresc pro man ; 31 milione au fost vărsate în contul
gresul poporului român.
Starea lui Tolstoi însă merge spre mai casei imperiului, şi 75 milione în casa avan
Socieiatea pentru înzestrarea fe Spre orientare însemnăm aoi, oă de surilor armatei.
bine.
telor din Pesta-nonă. In timpul din ur acest despărţământ se ţin următorele oo- S’au cheltuit 800 de milione cu con
mă se făcuse mare reclam şi prin diarele Fruntarii închise. Se tclegrafeză muue: Din cercul pretori al al Blaşiului: Mi struirea de forturi şi cu crearea unei marine
halţ, Obregea, Bucerdea-grânosă, Cisteiul-
uostre privitor la avant&giile, ce le-ar oferi din Belgrad, că în urma nouelor oasurl de de răsboiii.
român, Crăeiunelul. Blaşiii, Oiufud, Tiur,
unele societăţi pentru înzestrarea fetelor, ciumă oonstatate la Oonstantinopol, frunta Veza, Măn&rade, Lupu, Spătac, Cenade, Ou 320 milione s’a reconstruit liniile
între cari se numără societatea de acest fel ria . sârbo turcă a fost închisă călătorilor Cergăul-mic, Cergâul-mare, Beşinâu, Ohaba, ferate din Alsaţia-Lorena, şi 211 milione
din Pesta-uouă. Acăstă societate — precum venind din Turcia. Aceşti călători nu pot Colibî, Tău, Roşia-de-Secaş, Ţapu, Şoroştin, an fost consacrate la restabilirea liniei
Broştenî. — Din cercul pretoriul al Analu Wilhelm-Luxemburg.
se scrie — a avut 128 filiale cu 9000 mem sosi în Serbia, decât pe linia Sofia-Pirot.
lui : Peţ»lca, Căoud, Mişcreac, Oonişâra, Mai rămâneau 150 de milione, cari
bri, dela oarl încassa în fiă-oare an câte
Nenorocire. Regimentul de husari Uifalâu, Târnpăhaza, Sâncraiii. Din cercul au fost reservate pentra tesaurul de răs-
60,000. Dâr când să-şi dâe socotâla, în preiorial al Hususăului: Petrisat, Iclod, Sân- boiu, şi 700 milione, cari au fost elocate
Nr. 6 staţionat în Vaţ şl-a ţinut dilele
cussa societăţii nu s’au aflat nici 1000 cor. cel, Pănade, Spini, Bia, Valea-easului, Sân- la casa imperială a invalizilor.
acestea eseroiţiile de înotat. Mai întâii! au
Ministrul de interne a cassat atât acâstă Miolăuş, Sona, Bălcaciti, Jidvei, Ohesler,
trecut Dunărea pe lângă Vaţ, apoi au că Tăuni Micăsasa, Lunea, Lodroman, Husu-
societate, cât şi o sumedeniă de astfel de
lărit la insula Sânt-AndreiG şi la Totfalu său, Glogoveţ. Şi provisor şi Despărţămân
societăţi şi de societăţi de înmormântare,
au continuat eseroiţiile de înotare. Aci tul Uidra. J ) o d o r u l
despre cari s’a dovedit, că manipulâză în
Dunărea e mare şi calul unui sub-oficer a B l a ş i i i , din şedinţa oomitetului ţi
mod neoinstit averea societarilor. Publicul ÂLESÂNDRU de YAIDA-VOEYOD
fost luat de valuri. Călăreţul a scăpat frâ nută la 1 Iulie 1901.
trebue să-şi deschidă bine ochii, înainte
nele şi a fost şi el răpit de valuri. De-o- specialist pentru bole interne
de-a întră în outare societate, şi mai cu Ioan Garman, Aurel G. Domşa,
dată se aude un strigăt desperat, sub-ofi- CARLSBAD,
sâmă fiind vorba de bani; căci prea s’au direotor. secretar.
ţerul nesoiind să îuâte, se lupta cu mârtea
înmulţit şarlatanii. A l t e W i e s e , „Drei Staffeln.“
în faţa a sute şi sute de privitori. In fine
Un consul asasinat. Agenţia „Reu- a plecat un luntraş în ajutor, dâr în mo ProcLucţiuni şi petreceri. vv^yvvwvvwyvyvyyvvyv'rwyrm
ter" află din Valparaiso, că Arias Sanchcz, mentul când s’a apropiat de nenorocitul,
Reuniunea meseriaşilor şi comercianţilor
consul general al Eouatorului în Chili, a acesta s’a cufundat între valuri, de unde din Sebeş şi jur Andreiana“, învită la pro- Proprietar-. Dr. Aurel Mureşianu.
n
fost asasinat; asasinii i-au tăiat apoi ure nu s’a mai arătat. ducţiunea musicală-declamatorică, oe se va Redactor responsabil: Traian FI. JPop,