Page 13 - 1901-07
P. 13
REDACŢIUNEA, „&AZET“ iese în floare iţi.
Aiministraţinnea şi Tipografia Abonamente pentru Austro-Ungaria;
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe şAae luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Scrisori nefrancate nu se pri N-rii de Duminecă S fl. pe an.
mesc.—Manuscripte nu se Pentru România şi străinătate:
retrimit.
I N S E R A T E Pe un an 40 franol, pe şdao
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
te primesc la Admlnlstraţluno în N-rii de Duminecă 8 franol.
Braşov şi la urmatdrolo Se prenumeră la tote ofi-
BIROURI do ANUNŢURI: cielo poştale din întru şi din
în Viena: la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii colectori.
Nnx. Augenfeld & Emerio Les- Abonamentul pentru Braşov
ner, Heinrich Sckalek, A. Op-
pelik Nachf. Anton Oppelik. Admmistruţiunea, Piaţa mare.
In Budapesta: la A. V. Gold- Târgul Inului Nr. 30, etaeiu
berger, Ekstein Bemat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor.. pe şAse
Leopold(VII ErzsAbot-korut). luni 10 oor., pe trei luni 5 oor.
Cu duaul în caaă : Pe un an
PREŢUL INSERŢIUNIL0R:
o seria garmond pe o colină 24 oor., pe 6 luni 12 o., petrei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 cortine. — Un eaemplar
Publicări, mai dese după tari 10 bani. — Atftt abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe cât şi inaerţiunile sunt a se
pagina 3-a o seria 20 bani. plăti înainte.
Nr. 153 Braşov, Miercuri 11 (24) Iulie. 1901.
Politica rusescă în Balcani. activitate viuă în Peninsula balca ţii, nu se pote încă constata cu 6re- Convenţia militară cu România?
nică. care siguranţă. Fapt este înse, şi De când cu visită şefului statului major-
Căletoria marelui duce Alexan Este caracteristic şi interesant acâsta se recunbsce şi depressaofi- general austro-ungar br. Beck la Sinaia,
dru Mihailovicî în resaritul Europei chipul cum presa rusâscă se pronunţă ciosă română, că visită dela Con s’a vorbit în pressa germană şi maghiară
se desfăşură, ca o misiune de mare asupra însemnătăţii şi a efectelor stanţa a fost o nouă întărire a bu de probabilitatea încheierii unei conven-
importanţă politică, care ţîntesce visitei marelui duce. Foile rusescî nelor raporturi, ce e3isbă acjî între ţiunl militare între Austro-Ungaria şi Ro
departe. Dela Constanţa marele duce nu nâgă misiunea politică a marelui statul român şi imperiul Ţarilor. mânia. „Magyaroszâg" vrâ să scie acum ou
rusesc a plecat pe cuirasatul seu duce, deşi acesta a fost declarat, că Acâsta este şi părerea foilor tot de-adiusul, că cu ocasiunea amintitei
u
„Ro9tislaw spre a face o visită Sul el n’a venit se facă politică. Cu deo din Germania, carî găsesc în amin visite s’a şi încheiat o astfel de conven-
tanului la Bosfor. sebire este efectul visitei asupra Bul tita visită şi o dovadă, că prin mer ţiune, după care România în cas de răs-
Aeăsta visită complectbză aşa gariei şi asupra raporturilor dintre gerea sa în Bulgaria marele duce boih ar avă să dea opt corpuri de armată,
cjicend noul curent al politicei bal Bulgaria, România şi Rusia, ce le n’a voit se facă o manifestaţiune la olaltă 250,000 de omeni. îudată-ce Rusia
canice rusescî, ce tinde a mări şi a preocupă. ostilă României. ar mobilisa, România ar aşeda patru cor
întări tot mai mult influenţa Rusiei Cu privire la Bulgaria, accen- Sunt înse şi alte părerî, ce se puri de armată pe linia GalaţI-IaşI, cari ar
ar
în Peninsula balcanică prin aceea, tuâză marele Ţ „Petersburske manifestă într’o parte a foilor ger avă să împiedece unirea trupelor rusescî dela
că diplomaţia ei şî-a schimbat tac Viedomosti", că „visită marelui duce mane din afară şi din Austria, carî Odessa cu corpul dela Kiev, destinat se
tica de odinibră şi se presentă ca dovedesce, că Rusia aştâptă ca es- ved deja de pe acum conturele unei năvălăseă în Austro-Ungaria. Restul arma
binevoitorea şi protegetorea intere perienţele unei politice anarchice se grupări slave în Balcani sub protec tei române ar avă să ia posiţiâ contra
selor politice şi economice ale state fia sferşite pentru Bulgaria şi speră, ţia şi conducerea Rusiei, faţă cu care Bulgarilor, pe când in contra Serbiei şi la
lor din Balcani. că sub mâna de fier a lui Karave- ar sta Austro-Ungaria cu România Dunăre pănă la Vidin ar fi aşedate trupe
S’a constatat în timpul din ur loff tote vor reintra în ordine; de şi cu Grecia; deci nu ved nici în austro-ungare. Foia maghiară afirmă, că soi
mă, că diplomaţia rusbscă încetul astă-dată Bulgarii trebue se înţelbgă, visită marelui duce, decât un răs rea e adevărată chiar dăoă se va desminţi,
cu încetul şî-a recâştigat terenul cu că Rusia nu pbte se sprijineseă pe puns la întâlnirea regilor în Ab- şi că convenţiuuea se va publica, probabil,
totul în Bulgaria, şi că dela inci un stat, care tolerbză pe asasinî; bazia. îudată-ce Regele Serbiei şi principii Bul
dentul din conacul serbesc, care avu guvernul bulgar trebue acum după gariei şi al Muntenegrului se vor duce la
Intre aceste doue părerî estreme,
ca eroină pe regina Draga, Rusia a visită marelui duce se purifice ţâra Petersburg.
carî pun faţă în faţă tripla alianţă
reuşit a paralisa şi în Serbia in de vagabuncfi şi asasinî, cărora li-se Soirea s’a desminţit, dâr fiind-câ
fluenţa austro-ungară. De Muntene- dă asii şi carî fac politică în cafe cu alianţă dublă, mai este o părere „ M — g u totuşi o susţine, n’avem decât să
susţinută de unele foi naţionale ger
gru nici nu mai vorbim, căci acest nelele din Sofia“. aşteptăm să vedem, ce se va întâmplă,
mane independente, care cjice, că
principat a fost totdeuna cu trup şi Atâta pentru Bulgaria. încât după-ce principii slavi din Balcani se vor
suflet pentru Ţarul. privesce România, acelaşi Ţar afirmă, punctul de gravitare al politicei ru concentra la Petersburg. De-ocamdată în
In ce privesce Turcia, Sultanul că prin visită marelui duce Mibai! sescî este încă tot în Asia, şi că cât pentru Niohita al Muntenegrului se des-
ceea-ce urmăresce ea în Peninsula
deja de un şir de anî întreţine ra la Constanţa au fost desminţite afir minte din Cetinje, că el va pleca în stră
balcanică este numai asigurarea
porturi forte amicabile cu curtea mările pressei germane şi evreo-ger- inătate.
unei posiţiunî defensive, prin care
dela Petersburg şi şi la înalta Portă mane, cari vorbeau de o convenţiă Austro-Ungaria se fiă împiedecată
influinţa rusâscă este acjî predomni- militară austro-română în sens duş de-a întră eventual în acţiune, ca Marele duce Mihailovicî la Con-
4
tbre. Acbsta o dovedesce şi primi mănos Rusiei. „Din norocire ', es- stantinopol. O soire telegrafică din Con-
aliată a Angliei, spre a scbte pu
rea strălucită şi cordială ce a făcut’o clamă „Petersburhe Yiedomosti", stantinopol dela 21 1. c. anunţă, că marele
terea armată rusescă din Asia pen
Sultanul marelui duce Mihailovicî, „încercările de a face din România tru a servi astfel intereselor ce le are duce rusesc Alesandru Mihailovicî a sosit
care a sosit Sâmbătă la Constanti- o avantgardă a Austro-Ungariei con Anglia în India. pe bordul cuirasatului „Rostislav“ în Buju-
nopol. Englitera, rivala Rusiei la tra Rusiei s’au zădărnicit". Jcliman (la îutrarea în Marea Nâgră.) Sul
Bosfor, a încetat de mult a mai avb Din espunerile fbiei rusescî ar Aceste foi cred deci, că Rusia tanul a trimis spre întâmpinare, pe un
primul cuvent la curtea Sultanului resulta, că marele duce a avut mi nu va provoca încurcături, ci din yaoht imperial, pe ministrul de marină
şi ea mai are acţî desavantagiul de-a siune de a aplana definitiv conflictul contră va. întrebuinţa tbtă influinţa Fwad-paşa, pe şeful de secţia în ministeriul
mai fi încă tot încurcată înresboiul între România şi Bulgaria şi tot-o- sa pentru a asigura pacea în Bal de răsboiă Ahmed Aii-paşa şi pe marele
din Africa-sudică, pre când, după în dată de a iniţia raporturi mai in cani. înăestru al ceremoniilor Galib-bej. Amba
cetarea crisei chinese, Rusia îşi ia ră time între România şi Rusia. Intru sadorul ruseso Sinowjev şi membrii ambasa
gaz şi voiă de a desfăşura erăşî o cât corespund aceste păreri realită dei încă s’au dus la Bujukliman. Pe la
FOILETONUL „GAZ. TRANS." mângâie în mai tâte poesiile lui Iosif, s’ar In văzduh e-atât albastru, vignete la începutul şi la sfârşitul volumu
fi prefăcut de sigur în dulcegărie, seu în In senin e-atâta sore! lui. De sigur, oft moşnâgul acesta eu barba
( 6 ) sentimentalism, dâcă ar fi fost potenţată. Inegresc departe stoluri lui albă simboliseză mai bine vremea pa
De cocâre...
Patriarhale. Şi de aceea, cel ce vrâ să facă re- triarhală, C9 apune oa şi sorele din scăpă
censiuuea acestui volum, nu pâte alege o Vin copiii ’n fuga mare, tat. Dâr mai e şi alta. Lui Loghi i-a bătut
Dare de semă. poesiă ca, citând’o, să potă arăta oaraoterul Ese lumea ’n drum grămadă, — la ochi belşugul de tablouri, cari se ouprind
(Continuare.) volumului, ei trebue să facă, precum am Un moşneag ridică mâna în poesiile lui Iosif şi elevul favorit al lui
Să le vadă...
fost noi nevoiţi s’o facem — şi suntem si Franz Stuck a remarcat asemănarea adese
Şi într’adevăr, ajunge oa să răsfoim
guri, oă cetitorii ne vor fi recunoscători — ori frapantă a tablourilor măestrului său şi
prin „Patriarhale", ca să vedem, că aici n’a Dă din cap, zîmbind clipesce
să citeze multe poesii, oarl la un loc să po a celor împrăştiate în poesiile lui Iosif.
vem de a face cu o „colecţiă de versuri", Şi îngână veteranul;
tenţeze nota principală a volumului şi să „Le-oiU mai apuca eu <5re Intr’adevăr, de multe ori rămânem uimiţi
oi ou un volum unitar de poesii, pe oarl
arate originalitatea lui. Şi la anul?..." de oâte-uu gest mare, în jurul oăruia în-
poţi să-l cetescl dintr’un capăt pănă ’ntr’al-
Dâr şi ca esterior „Patriarhalele" se (Cocorele). cremenesce, dâcă e ertat să mă esprim ast
tul, să-l deschid! unde vreai, fără ca să te
presintă într’o formă cu totul neobicluuită fel, poesiă lui Iosif, adese-orl plină de ac
înstrăinezi o clipă de poet, simţindu-te me Nu vorbeso de felul cum asciut Loghi
la noi. In loc de copertele lipsite de gust ţiune. Lumea-i strînsă în jurul dulapului şi
reu acasă. In tot volumul vei întâlni aceeaşi să unâsoă ilustraţia cu afişul, introducând
a unor „Nocturne" sâu „Fire de tort", âtă rîde şi chiue. Vin cocorele bătând greu din
notă intimă, peste care se răspândesce o în cea dintâift colori şi suprafeţe mari, earl
o formă şi o copertă artistică. Cel mai ta aripi. Hărmălaea se adaogă prin glota de
seninătate clasică. au să atragă luarea aminte a trecătorului,
lentat dintre tinerii pictori români, Kimon copii, cari alârgă ca să le vadă. Apusul sd-
Şi nota aoâsta e nouă în literatura âr în afiş băgând eleganţă şi discreţiă, ri-
I. Loghi, şl-a uuiţ inspiraţia cu inspiraţia relui împrăştie colori orbitore peste peisaj,
nâstră, „Patriarhalele" ne bat la oobî prin dicâudu-1 astfel peste vulgarul scop de re
poetului, ca să dea volumului haina mâes- oarl acusă şi mai mult mişcarea mulţime!.
originalitatea lor — dâcă n’ar fi decât fap clamă, pe care-1 are; nu mă opreso nici la
trită, în oare ni-se arată astâcjî. Şi de-odată nu mai vedem nimic, decât ges
tul, că în tot volumul nu găsim o singură relevarea dibăciei cu care a sciut sărepar-
Dintr’uu fond înroşit de sârele, care tul mare şi rotund ou care moşneagul duce
poesiă de dragoste, şi încă ar garanta ori tiseze textul scris în desemn, nici a măestriei
apune, se desprinde silhueta unui moşneag mâna la ochi ca să vadă şi el cooârele, nu
ginalitatea lui ! ou cave a stilisat obiectele, scoţând atâta efect
cu o caţă în mâna dreptă, cu stânga fă mai auclim nimic deoât şopta sa :
E adevărat, că nota acâsta, pe care o din forma ingrată a unui cooor cu aripele în
cută straşină deasupra ochilor, pentru-oa să
regăsim în tote poesiile, nu o aflăm poten tinse, ci vreau să scot la ivelă un fapt intere „Le-oiă mai apuca eu ore
privâscâ un cârd de cocore, cari plecă spre
ţată într'una singură, personalitatea poetu sant ; De ce Loghi a ilustrat chiar aoâstă poe Şi la anul?"
alte ţări.
lui, aşa cum reiese din volumul întreg, n’a siă, sâu mai bine cjis, de ce a preferit să aşede (Va urma).
Satu-1 strîns în bătătură,
isbucnit niol-odată îutr’o singură poesiă. aoâstă ilustraţiă pe oopertă, aşeejând Nucul în
Cântă, j6că, chefuesce...
Pote ar fi şi jicnit nota acâsta intimă, in Sună toba; plin dulapul dosul cărţii şi şi peisajul sorelui, ce apune
trând patimă în ea, duioşia aoeea, care ne Se ’nvertesce. şi al câmpiei bătute de vântul tomnatic, ca
