Page 14 - 1901-07
P. 14
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 158.—1901.
6ra 1 marele duoe imbarcând pe vasul de proporţiune numărul consumătorilor nepro folos. Deprinderile practice, prin cari se în calea esiiiului, înfruntâud tote greutăţile
postă „Cornoniorec", care a însoţit oui- ductivi, însă deprinşi a trăi mai comod şi pâtă eine-va întrebuinţa timpul şi vara la
aceluia: de aiol nu fără temeib am oonebide
rasatul „Rostislav" dela Burgas, s’a dus la cu mai multe oheltuell, decât poporul dela câmp şi la grădină şi ierna în casă sâu în
la earaoterul botărît şi la constanţa lui de
Dolmabagdse palatul imperial, undel’au ţâră. l£tă o mare oausă de micşorarea bo atelier, şi bibliotecile poporane, în cari arebiereu iubitor de biserica sa, pentru al
salutat dignitarii superiori. De aici marele găţiei naţionale. Căci o ţâră, ca şi o fami- tinerii se-şl p6tă continua cultura începută
căruia bine s’a adus el pe sine jertfă bine-
duce, ambasadorul rusesc şi trimişii Sulta liâ, când consumă mai mult deoât produce, îu şoolă, — acestea sunt în prima liniă primită.
nului s’au dus în trăsuri la Jildiz-cbiosc, oând importă mai mult decât esportă, mijlâcele, prin cari se pole ridica poporul
Odihnesce în pace Părinte Sfinte!
unde Mihailovicî fu primit de Sultanul. merge spre ruină. dela ţâră şi prin cari putem introduce ci- Turma pe care o ai povăţuit la cărările
Sâra s’a dat la palatul Jildiz un prânr} de Apoi ruina materială e strîns împreu vilisaţiuuea în satele nostre, ameliorând dreptăţii, ou gratitudine îşi aduce aminte
gală în onârea marelui duce. Acjî Alesan- nată cu oea morală. Nelucrarea, sărăcia şi traiul sâtâuului şi întărind simţămintele
de tote oâte le-ai făcut şi răbdat pentru
dru Mihailovicî părăsesce Constantinopolul. cultura intelectuală neoompletă sâu serni- sale morale şi religiose, prin bunăstare mântuirea ei; cu ferbinţâla dragostei fiescl
dooţia primită în şcoli, sunt trai motive pu materială, prin cultură şi bune esemple. să rogă pentru sufletul tău cel mare, cajsă
ternice de oorupţiune morală. Ele deschid Munca luminată de sciinţă, este nu afli îndurare la tronul ceresc pentru tote
Fraternisare franceso-cehă. Pre
calea tuturor viţielor oivilisaţiunii, fără să numai un isvor de bogăţia materială, oi şi cele luorate ori lăsate; credem, oă suferin
şedintele consiliului municipal din Paris,
ne aducă nici una din binefacerile ei; şi o condiţiune de sănătate şi o înaltă şoâlă ţele tale îndurate în depărtare dela ai tăi,
Deusett, a adresat următârea scrisâre Cehi
astfel o instrucţiune greşită, neoorăspuncjă- de morală; ea ne întreţine sănătatea şi Te vor pune lămurit înaintea dreptului ju
lor din Praga:
târe trebuinţelor sociale ale timpului, de buua disposiţiune, ne înnobilâză simţămin decător; la pioiârele lui cere milă şi aju
„Scumpilor amici şi fraţi! Nu aflu vine mai rea şi mai periculâsă, decât igno
cuvinte de-ajuns spre a vă arăta cât de tele, ne îualţă şi ne întăresce voinţa. tor bisericii, care implorând binecuvânta
puternic ne-au mişcat salutările şi mani ranţa. M. Strajan. rea Ta, întru nădejdea fericitei învieri im
festările vdstre de simpatiă pentru Parisul Un rău nicl-odată nu vine singur, ploră dela Părintele îndurărilor, ca partea
nostru şi Franeia nostră iubită, ce m-s’au Jice o maximă poporană. Decadenţa mo Ta să fiă ou drepţii, şi memoria Ta îu veci
adresat din tote părţile regatului boem din rală şi materială aduce cu sine slăbirea Cuventul Metropolitani Mihalyi binecuvântată! Amin.
incidentul sărbătorii naţionale dela 14 Iu naţiunii şi ouoerirea ţării de străini. Pen-
lie. In numele poporaţiunii Parisului îmi ţinut în memoria episcopului Lemenyi, cu oca-
permit, iubiţi amici, a vă esprima pe acâstă tru-oă aclî răsboiele de cucerire, cari se pe siunea aşedării osSmintelor acestuia trans
cale cea .mai cordială muiţămire şi de-a vă trec dilnic sub oohii noştri, nu se fac atât portate dela Yiena la Blaşiă. SOIRILE DILEI.
asigura, că Parisul nu va uita nicl-odată cu sabia şi ou tunul, cât cu maşiuele de
— F i n e . —
Praga regală şi scumpa Boemiă, care cu abur şi electricitate ale fabricelor şi atelie — 10 (23) Iulie.
atâta însufleţire s’a alipit de serbarea relor. Prin aceste arme şi prin capitalurile Pe cât era Episcopul Ioan înflăcărat
festivităţii naţionale franoese. Vă mulţâ- de zel apostolic, ca să vestâscă el însuşi, Se caută 30,000 de emigranţi. Con
mim, soumpl amici, şi la revedere! Louis şi soiinţa lor, străinii ooupă terenele indus sulul general austro-ungar din New-York a
Dausset, preşedintele oonsiliului municipal triei şi comerciului, despreţuite şi neglese şi după esemplul dat de dânsul, prin cle însoiinţat ministeriile de interne dela Viena
u
din Paris . de Români, şi se fac stăpânii număroselor rul său să se predioe cuvântul adevărului, şi Budapesta, oă guvernul din San-Paulo
isvâre de avuţiă ale patriei nâstre, cari noi pe atâta era îngrijat şi de avântul şcole- din America de sud a publioat, oă va ţiuâ
nu le seim esploata. lor din Blaşiii, âr instituţiunea creştinâscă
Meetingurile în favor ea lui Sa- o licitaţiă publică pentru introducerea a
Etă peutru-ce răspândirea cunosoiu- a fiilor poporului a-o mijloci prin şoole
rafoff, de ar fi să-i credem cheului ofi- 30,000 de emigranţi. Consulul atrage aten
ţelor praotioe în massele poporului şi re bune poporale, acesta era una dintre stă
oios bulgar, nu vor avă nici o înrîurinţâ ţiunea cu deosebire a ministrului de interne
forma instrucţiunii publioe, începută aclî ou ruinţele lui de căpetenia. Câtă ostenâlă a
asupra atitudinei guvernului bulgar, „care unguresc, că şi Ungaria este luată în com
atâta zel de âmenii noştri dela cârmă, a îndurat aoest mare arebiereu în interesul
nu se va depărta dela linia de conduită binaţia. In urma acâsta Coloman Szell a
devenit o problemă de esistenţă pentru administraţiunei bune a dieoesei sale, do
leală" şi pe oare tote protestaţiunile de fe- adresat tuturor fişpanilor o ciroulară, ce
noi. Ne trebue adl mai multe şcoli profe vadă sunt protocolele presidiall ale Epis-
feliul aoeleia, ce s’a făcut de curând de rând ca ei să vegheze cu atenţiune asupra
sionale, mai multe şcoli de meserii şi de oopiei din anii păstorirei lui, ca cele ce în
meetingul, care a ceput liberarea lui Sara-- mişcării agenţilor de emigrare şi eventual
eomeroiă, decât gimnasii şi licee clasice. mare parte cuprind disposiţiunl formulate şi
fo£f şi a complioilor săi, nu vor pută avă să-i espulseze în timp de 24 6re, raportân-
AstădI, România, ţâră agricolă, are o sin scrise cu însăşi mâna Episcopului.
nici o influenţă asupra justiţiei bulgare. du-i din cas în cas.
gură şcâlă de agrioultură îu Buoureseî, la Rugămintea celor doi episcop! rotnâ-
Aşa ar trebui să fiâ, şi aşa să şi fiă.
Herăstrău, şi alta mai elementară la Stri- nescl aşternută staturilor dietei dela 1842 Pâlăriă cu marcă germană. F6ia
în oausa Românilor, locuitori pe pământul ungurâscă „Szâszvâros", ce apare în Orăş-
bareţ, lângă Slatina. Asemenea stăm eu
şoâlale de meserii, ba şi cari au fost, s’au orăieso, dovedesce simţ pentru modul, după tiă, istorisesce următorea întâmplare : „Când
1
„Partidă creştină* — antisemită.
deteriorat ori s’au desfiinţat, ca d. e. şcola care se pâte întări şi conserva biserica în episcopul ref. Dr. Bartok a petrecut ultima
piarele din Budapesta aduc soirea, că de meserii din Iaşi, care fusese atât de săşi, oă cerură, sub punotul c) „oa din. ca âră în Orăştiă, s’a dus în prăvălia lui Karl
e pe cale de a-se înfiinţa în Ungaria o bine organisată şi condusă de harnicul ei sele comune de bani .......... tineri învăţători Zobel să-şi cumpere o pălăriă. După-ce şi a
nouă partidă, aşa cjisă partida creştină“. direotor d-1 I. D. Monăstireanu. să fiă ajutoraţi. Pentru zidirea de locaşele aflat una, oare îi sta bine, se uita din în
Punctul cardinal al programului parti învăţământului primar, atât urban cât popilor şi a oâutăreţilor noştri, (şi pentru tâmplare în fundul pălăriei şi văcfu, cons
dei în nascere va fi: politica de acuirare şi rural, de-asemenea trebue să i-se dea o biserică să se rîndue ajutor". Sub punctul ternat, marca cu inscripţia germană : „Karl
de pămdnt. Dâr pe lângă aoest punct, deşi direcţiune mai practică, decât pănă aoum. g) „ca zeoiuâla fie-oare să o dea la popa Zobel in Broos". Episcopul a înapoiat ime
nu se spune pe faţă, partida va avă caracter Trebuesc împuţinate cunosoinţele teoretice, său" ....... Sub punctul b) „ca personelor bi diat şefului prăvăliei pălăria, întrebându-1,
pronunţat antisemit. cari nu pot contribui nici la îmbunătăţirea sericesc! ...... încă să li-se taie........... loc bise dâoă n’are pălării cu însoripţiă maghiară.
ricesc". Negustorul răspunse cu regret, că momen
In programul, oe a apărut tocmai stării materiale, nici la oultura inimei; şi
acum, se cjioe, oă interesele sociale ale din contră, să se înmulţâscă cunosoinţele II. tan n’are ast-fel de pălării; atunci episco
c
nc
ţării reolamă, ca poporul să nu fiă stors practice, cari trebuesc aplicate în viaţa de Aceste le atinsei din cele de obsce pul s’a depărtat, 4'°® L & au pârtă pă
lării ou maroă germană". — De cum-va lu
prin instituţiunile esistente şi prin jidovime t6te dilele, cum sunt elementele de fisică, ounosoute, âr cei ce se bucurau de famili
Dâoă statul dă în vencîare său în arendă de chimi&, de fisiologie, de igienă, de agri aritatea Episcopului Ioan, pre cum şi cei crul s’a petrecut în adevăr aşa, episcopul
proprietăţi, acestea să nu le capete depu oultură şi borticultură, ş. a. ce aucjirâ dela unii ca şi aceştia, vor fi din oestiune s’a contracjis însu-şl, fiind-câ
taţii protegiaţî, cămătarii, oi poporal agri O reformă din cele mai salutare a sciind multe alte dovedi despre virtuţile din capul locului nu trebuia să între în
col muncitor. Poporal să nu fiă sclavul ji început a-se face prin Introducerea lucru lui de arebiereu, de unde în inima lor îl prăvălia cu firma germană din Orăştiă.
danului arendaş, şi să se pună capăt înşe lui de mână în şcâlele primare. Pentru şi preţuiesc, ca pe un bărbat binemeritat Din Arcludiecesa de Alba-Iulia.
lăciunilor pe piaţa de cereale. Cere tarif acest scop în şcolele pedagogice de învă de biserica sa şi de patriă. Vineri în 12 o. au fost ordinaţi întru dia
vamal autonom în interesul desvoltării in ţători (rurali) şi de institutori (urbani), pe Insă din slăbiciunea firei se întâmplă coni şi Duminecă în 14 întru preoţi Emiliu
dustriei. lângă alte obiecte de studii, s’a întrodusşi a orea „că despreţuim faptele alese ale de- Pop, dispus ca administrator parochial în
Programul faoe amintire de eestiunea câte un curs pentru lucrul manual. Aici, în apropelui, fie cât de multe şi mari; ârdecă j Cistelee, distr. Cătina, — Aurel Pop, în
evreâscă în Ungaria şi cjice: „Liberalismul, Craiova, prin iniţiativa d-lui Stoenescu, i-se ivesce vre-o scădere, fiă cât de mică, Cicău, distr. Arieş, — Autoniu Tămaş, în
care în Ungaria a devenit dominant, în măestru al şcolei pedagogice, s’a introdus fiă fost întâmplată cât de demult, îndată Hărănalab, distr. D.-Sân-Mărtin — şi Gri-
semnă ducerea înainte a intereselor jidovesc! lucrul de mână şi în şcâla de cântăreţi, de o ounâscem, îndată ne prindem de ea, şi gorie Oprea, în Vale, distr. Aiud.
îu paguba creştinilor şi pentru stricarea cari vorbirăm, şi în care zelosul iniţiator a nici odată nu o dăm uitării: şi puţină acea
Doliul lui Kriiger. Bătrânul preşe
caracterului creştinesc a), statului; puterea înfiinţat un atelier cu propriele sale chel- şi prea mică scădere adese împuţinâză re-
dinte al Transvaalului Kriiger a îndurat o
şi influenţa jidovâscă se validiteză pretu tueil, pentru instrucţiunea elevilor. Şi prin putaţiunea multor bărbaţi mari". )
1
mare pierdere. Soţia lui, pe oare o lăsase
tindeni şi pe t6te tereuele pe Jidan îl ve o înţelâptă disposiţiuue a episcopului epar- Adauge, că de cumva cutare aşedat
dem favoris&t . chiei, cântăreţii eşiţî din acâstă şcolă sunt în demnitate şi ordine inferiâră, sub ver o în Pretoria, a încetat din viaţă Sâmbătă.
M
obligaţi a propune în şcolele sătescl şi lu Bâmna Kriiger era de 67 ani, mortea i-a venit
privinţă pote să strălucâsoă mai mult decât în urma unei pneumonii, bâlă, în care ză
crul manual. arebiereul său : acesta, pre cum ne învaţă
Din România. Specialităţile, cari le-am văclut culti S. Ioau Gură-de-aur, are trebuinţă de 6re- cuse trei cjile»
Lucrul de mână în şcolele sătescl. — Trebuinţa vate în atelierul şcolei de cântăreţi, sunt: care spirit dumnec].eesc, ca să nu fiă stă Şcola comercială superioră română
de reformă a instrucţiunii publice. lucratul pălăriilor de paie; împletituri de pânit de pismă, nici să cadă în întristare. din Braşov. Din „Anuarul şcolei comerciale
Craiova, 2 Iulie 1901. nuele şi de papură, scaune, canapele, co- Pentru că aceea, ca cel ce este mai mare superiore grec. or. române din Braşov pe anul
şuleţe, rogojini, coşniţe de albine, ş. a.; X X X I I al esistenţei sale (anul şcolar 1900
u
(Coresp. „G-az. Trans“.) după vrednioiă, să fiă întrecut de cătră in
lucrări de tâmplăriă şi strungăriă; faoerea feriori, şi acâsta să o rabde cu tăriâ: —1901) publicat de Arseuiu Vlaicu, direo
Fine.
frînghiilor; argăsitul pieilor şi confecţio acâsta nu este însuşirea unui suflet mie, tor, notăm următorele : In frunte se pu
Astfel şcâlele nostre, în loc să ne narea opincilor; lucrarea periilor de păr;
nici însuşirea sufletului nostru, oi a unui blică un studiu despre „Curenţii electrici şi
deschidă largă uşa adevăratei oivilisaţiunî, faoerea găitanului de lână pentru haine; 2
suflet adamantin". ) racjele electrice“ şi despre „Pisica şi esposiţia
ne îndruraâză pe calea unei prăpăstii na deosebite unelte agricole; spălatul obiec universală din 1900 in Paris“ de d-1 profe
Acâsta ori asemenea cred eu, că va fi
ţionale. Ele înmulţesc proletariatul iutelec- telor bisericescl în mod sistematic. Pe lângă sor A. Ciortea. (Acest studiu a apărut şi în
judecata posterităţii, dâoă va ounosce fa
tual, cea mai periculosă clasă a societăţii, acestea li se dau cuuoscinţe de cultura al ediţia separată). Bate şcolare : La şcâla co
sole procesului, care a paralisat în parte
şi în aoest mod ne causâză un mare rău, binelor, de întrebuinţarea tnierei şi lucra mercială superiâră au funcţionat 11 profe
stăruinţele Episcopului Ioan.
eoonotnio, moral şi naţional. Prin genera- tul luminărilor de ceară şi de cultivarea sori. Schimbări îu personalul didactic nu
Eră ţinuta Episcopului în faţa jude
ţiunile, ce ies îu fiă-care an din şcâle, fără grădinilor de pomi şi de legume. s’au întâmplat îu decursul anului. Sooieta-
ţului marţial, a o cumpăni; nu ne este dat
deprinderi şi cunoscinţe după cari să potă E de dorit, ca asemeni lucrări să se tea de lectură a elevilor a fost condusă de
nouă; oă el a preferit a abejice şi a întră
trăi independenţi, să uu recurgă la bud introducă pretutindeni. Pentru-că fără ele d-1 profesor A. Bărseanu. StipendiştI, inter
getul statului, se mioşorâză mereu numărul cunosoinţele teoretice, căştig&te de elevi nişti şi alţi beneficiari au fost 16 elevi.
1 ) S. Io. Chrysost. Le saeerdotio Lib. Y.
muncitorilor şi se înmulţesce în aceeaşi în şoolă, valorâză puţin şi se pierd fără 2 ) 1. c. S Date statistice : Au fost imatriculaţl cu to-
