Page 15 - 1901-07
P. 15
Nr. 158—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8
tul 103 elevi, diutre oarî 4 au părăsit şcola. de-ocamdată; cu atât mai mult se resimte Societatea pentru crearea unui fond Societăţii la 30 Iunie 1899 a fost de oor.
După, naţionalitate: Români 100, Germani căldura peste di. Dimineţile şi serile sunt 271,811,74.
de teatru român.
3. Au prestat esamenul de maturitate 20 răoorâse. Din Peşta şi Viena se anunţă, că
Anuarul reproduoe vooile de pressă:
de elevi faţă de 23 din anul şcolar pre pe acolo căldurile sunt mari. ţ)ilele acestea a apărut şi s’a distri despre adunarea generală dela Abrud şi
cedent. buit „Anuarul I V a l Societăţii pentru festivităţile aranjate ou acea ocasiune, şi se
Numiri: D-l Emilian Şluşanschi, Ro creareai unui fond de teatru Român, încheie cu înşirarea numelor membrilor
Recolta rea şi speculanţii evrei.
mân bucovineau şi absolvent al faoultăţii pe anul 1900—1901“. — tipărit în Ti din comitet şi & membrilor sooietăţii, după
juridice din Viena, a fost numit praoticant piarul „"Westungarisohe : Grenzbote , pografia A. Mureşianu, Braşov. care :
w
la tribunalul ţârii din Viena. vorbind de recoltă şi de speculaţiunea dela In frunte Anuarul publică un „Ră Membrii fundatori sunt: 50 în viaţă,
bursă, scrie între altele: mas bun“ al secretarului societăţii Vasilie 27 morţi; membrii ordinari pe viaţă: 45 în
împuşcat la eserciţii. Cetim în „Deş
teptarea din Cernăuţi, numărul dela 21 „Ou recolta din anul aoesta stăm rău. Goldiş, care strămutându-se din Braşov, se viaţă, 25 morţi; membrii ordinari în anul
11
După nonele date oficiose în anul acesta diul comitetului Societăţii, e silit a-se retrage 1900—1901 158. Cu totul Sooietatea are a<jl
Iulie: „ErI diminâţă a pornit regimentul 41
s’a produs ou 27 milione măjl metrice mai din funcţia de secretar, ce a ooupat’o timp membrii în viaţă: 253.
4
la eserciţii de arme pe oâmpiile de lângă puţiu grâu şi săcară, âr orz cu 1 ’/ milion
2
Mihaloea. Se eseroitau în dare la ţîntâ, ca măjl metrice mai puţin, decât anul trecut. de 6 ani. *
la răsboifi, părăndându-se cete după cete şi In schimb însă cum sunt preţurile? Urmâză îndată discursul de deschi Anuarul aoesta se estinde pe 223 pag.
împuşoând tot în fugă înainte. Nu mai Pe la 15 Iulie a. c. când, după rapârtele dere rostit de d-l Iosif Vulcan la adunarea
format 8°, hârtiă fină, tipar curat, clişeurile
vorbim de gona, în care sunt puşi feciorii date, se predicea o recoltă bunişoră, la generală din Abrud (9 (22) Iulie 1900); după bine reuşite şi peste tot se presentă oa bro
ţării la ast-fel de prilejuri, căci soldaţii re bursă s’a stabilit preţul grâului de 50 klgr. oare se publică pe 11 pagine conferenţa popu
ou corone 8-20, a săoării cu cor. 7.07 şi a şură elegantă.
gimentului 41, în majoritate oovîrşitdre Ro lară Catharza deDr. Valeriu Branisce, ţinută
ovăsului ou cor. 6’40.
mâni, simt vînjoşl şi supârtă orî-ce stra- tot eu ocasiunea adunării generale din Abrud.
La 25 Iunie a. c. ministeriul de agri
p'ţe. E vorba însă de-o morte de om, de — D-l Vasilie Podobă întreţine apoi pe ce
cultură a dat un alt raport, în care se pre-
mortea unui Românaş voinic şi falnic fe- dioea o recoltă mai slăbuţă. titori c’o lungă dare de sâmă interesantă SC1R1 ULTIME.
cor cu numele Vicovan din Bilca. Spiritul despre Prima societate teatrală română am
După aoest raport bursa stabili pre Bucurescî, 22 Iulie. O comuni
morţii s’a coborît pe la orele 12 asupra ţurile ast-fel: grâul cu cor. 8*10, săoara cu bulantă în Transilvania. care oficială făcută ministerului de
«
companiei a doua şi zăpăcind minţele şi cor. 6’80 şi ovăsul ou cor. 6-40. Urmâză a treia dare de semă despre resboiu, din partea ministerului ro
vederile nu soiu oui, a îndreptat puşca unui Er acum, când prospectele unei re „Mişcarea teatrală la noi , de Vasilie Goldiş. mân de esterne, anunţă pentru diua
u
soldat din urmă spre câfa lui Vicovan. colte suut mai slabe, vine bursa şi stabi- In acâsta dare de sâmă se faoe o sta
Glontele de oţel s’a înfipt în cap, sdrobind lesce nisoe preţuri şi mai rele — decât la tistică amănunţită asupra representaţiu- de 19 Iulie st. v. (1 Aug. n.) sosirea
scăfîrlia şi spulberând din ea o parte din 26 Iunie, şi anume : grâul cu cor. 7‘88, să- nilor teatrale în mijlocul poporului nos escadrei ruse în portul Constanţa.
cara cu oor. 6*70 şi ovăsul cu cor. 6’15. Escadra rusă se compune din t6te
crieri. Bietul Românaş a picat la pământ tru; se ststoresce, că ce fel de representa- vasele Mărei Negre şi este cea mai
şi lipsit de consciinţă s’a luptat .trei âre Acâsta speoulaţiune la bursă âre nu ţiunî: respective piese teatrale iubesoe po
e revoltătâre pentru economi? Mintea să- puternică, ce a întrunit vre-odată im
întregi cu mortea cea atât de cumplită. porul cu deosebire; se arată unde e mai
nătâsă îţi spune, oă preţurile cerealelor periul Ţarilor în aceste părţi.
Era o privelisce grozavă să-l vedl pe voi trebue se se uree, câud recolta este slabă; deşteptată viaţa teatrală; cari autori sunt
nicul fecior sbătându-se şi apucându-se cu aci însă lucrul e de-andăratele : pe cfi ce mai preţuiţi la noi, şi cari pături ale po Bucurescî, 22 Iulie. M. S. Re
vigurosele-i mâni de crierii, cari îi curgeau merge recolta este mai slabă, şi preţul ce porului nostru simţesc mai mult lipsa tea gele Carol a primit o telegramă de
din scăfîrlia spartă. Ou mult greu a murit realelor scade din cji în cfi- la M. S. Ţarul Nicolae, prin care îi
trului. Din statistica acâsta reiese, că s’au
pe câmpul de eseroiţii şi a fost transpor Acâsta obraznică speoulaţiune este dat cu totul în decursul anului 1900 la Ro mulţumesce pentru căidurdsaprimire
tat de cameradii săi la Oernăuţ, de unde uşor de esplicar, deâre-ce cum s’ar putâ făcută la Constanţa marelui duce
u
face un bun „rebach (gheşeft), dâcă pre mânii din Transilvania şi Ungaria 112 re-
va fi dus la locul de veolnică odihnă în Alesandru Mihailovicî.
ţurile n’ar scâdâ in paguba economului? presentaţiunl teatrale şi s’au jucat 169 piese,
Horecea... Pentru Dnmnecjeu, forurilor mi
Pent;ru-c& bursienii, cari posed frumâ- unele odată, altele de mai multe ori. Sofia, 22 Iulie. Boriş Sarafoff a
litare ! Vă dăm feciorii să ni-i dresaţi cum
sele palate din capitala ţării, să potă sa Anuarul publică apoi „Statutele şi adresat presidentului tribunalului o
numai vă prioepeţi mai bine, dâr grijiţl ea
tisface pasiunilor lor „domnesc! , le trebue Regulamentul afacerilor interne al societăţii petiţiune, prin care cere se fiă ju
11
să nu fiă ucişi ca nisce câni fără stăpân, dâr mulţi bani. Şi aceştia de unde să-i
că şi noi avem inimă cu simţire în piept ia, dâcă ar renunţa la „rebach“-ul cel române de diletanţi „Progresul“ din Fă decat înainte do 29 Iulie st. v., adecă
11
şi ne dore amar pierderea celor mai scumpi gras ? găraş . înainte de a-se întruni congresul
ai noştri!“ Cum ar putâ alt-fel, un Evreu, la o Urmâză un articul, în csre d-l secre macedonean. Cererea lui Boriş Sa
serată dată de el, la care au luat parte un tar V. Goldiş îşi desfăşură părerile şi ideile rafoff a fost respinsă pe motiv, că
Dela cursul administrativ din
ministru şi un secretar de stat, să procure sale ou privire la înfiinţarea teatrului nostru. formalităţile procedurei nu pot fi
Tergul-Mureşului. Ni-se scrie: Acest curs ţigări din străinătate pentru suma de 2000
Susţine, că de zidirea vre-unui palat de teatru împlinite pănă la acâsta dată.
s’a încheiat Dumineoă, în 14 Iulie n. a. o. corone? Nu! La un negoţ cinstit aşa oeva
La esamenul final s’au supus 69 candidaţi e imposibil! nici vorbă nu pote fi, căci „ziduri pentru
teatru, ridicate cu sute mii d& florini....
dintre 78 oâţî au fost înscrişi la începutul Aceşti Evrei soiu prâ bine, că marea nu ar avâ absolut nici un rost din punct B I K V K R S E .
anului. Dintre cei înscrişi cam a treia parte mulţime a economilor sunt siliţi să-şi vândă
11
puţina şi slaba recoltă pentru a plăti darea de vedere al oulturei poporului românesc . De o sută de ori cununaţi. Omu
au fost Români. In urma esamenului final,
şi alte multe, de aceea devisa jupâuilor Idealul trebue să fie o trupă de actori ro
la care au fost supuşi prin sorţire, au eşit lui i-se pare mult când aude, că oine-va a
dela bursă este: jos ou preţurile! mânisubvenţionată de societatea teatrală
cualificaţl cu distincţiune 10 candidaţi, din stat de 6 ori înaintea altarului pentru a
Ce pâte face sărmanul ţăran? El e românâscă; trupa acesta să rămână perma jura credinţă unei persâne, pe care o iu
tre cari 6 Români, 3 Unguri, 1 Sas; cua-
constrîns să jertfâscă Evreului tot avutul nentă între noi şi să cutriere satele şi ora
lifioaţl (parte cu unanimitate, parte cu ma şi bunul lui căştig&t cu multă trudă. Ţăra şele nâstre. Sprijiuindu-se pe §§-ii 1, 21 Jşi besoe; dâr ca oine-va să se ounune de o
joritate de voturi) au fost declaraţi 54; âr nul nu pote întârcjia, el trebue să facă bani 22 din statute, autorul dice, că în cadrul sută de ori, asta e oeva ne mai pomenit.
5 inşi au fost respinşi pe câte 3 luni. Ro pe bucate, ca să-şi potă plăti datoriile şi Se înţelege, că acest lucru nu s’a putut în
dejdia, la oas contrar va ave pe esecutorul societăţii esistente nu se pote înfiinţa însuşi tâmpla decât numai în America. înainte
mânii distinşi sunt: Victor Florian (comit.
pe cap şi ’şl va pierde nu numai buca teatrul român şi emite părere, ca făcându-se cu patru ani o păreche de însurăţei dintr’un
Sibiiu), Ootavian Opriş, Nicolae Tămaş,
tele, ci i-se vor vinde încă şi vitele, ce us de disposiţiile §-lui 21 să se oonvâce o
(comit. Făgăraş), Eugeniu Tătar, George le are. orăşel american a călătorit în oraşul de
adunare generală anume pentru instituirea lângă lacul Michigan. Aoolo din întâmplare
Kooh Ilea şi Ioan Magdu. Esamenul s’a
Da, dâr dâcă înalta dreptate n’ar fi unei sooietăţî, care să aibă de soop înfiin
început în 2 Iulie n. cu cel soriptnristio, împărţit ast-fel lucrurile, atunci ţăranii ar ţarea teatrului român. Noua societate tea au cetit anunţul unui negustor de mobile,
oare a ţinut 3 <jile; âr din 5—14 Iulie n. ti domni şi partea oea mai mare a jidani trală să înfiinţeze societăţi de diletanţi ro care cfioea, că aoea păreohiă, care se va cu
a fost esamenul verbal. Esaminarea s’a fă lor ar trebui să umble din casă în casă cu mâni, încât e posibil în legătură cu socie nuna în prăvălia lui, va căpăta cadou o
cut prin două comisiunl, dintre cari la una sacul în spate. Asta ar fi totu-şl o nedrep sală de lectură pe deplin şi frumos aran
tate strigâtore la cerii!! Căci vecjl, dâcă tăţile de musică şi corurile esistente dela
a fost preşedinte directorul cursului Dr. jată. Tinerii nu s’au gândit mult şi au in
Jidovii, au fost emancipaţi, trebue să aibă noi, cari să stea în legătură organică cu
Moluâr Gâbor, âr la cealaltă comisie fiş- şi drepturi! trat în prăvăliă. Acolo se învoiră cu pră
panul comitatului Mtireş-Turda Mik6 Arpâd. comitetul central al Societăţii Teatrale. Ar văliaşul şi şî-au ţinut cununia, âr proprie
Şi pentru-ce să le aibă, pâte pentru a mai trebui, ca noua Societate Teatrală să tarul împlinindu-şl cuvântul, a dat nouei
Mortea a doi copii. "Unui negustor face şarlatanii şi înşelăciuni? Nu, pentru înfiinţeze un museu etnografic român, în păreohl mobila promisă. însurăţeii au ple
aoâsta n’au drept; dâr domnii, oarî fac le
de lemne din Keszthely (oomitatul Zala), care să fiă adunate cu deosebire costumele
gile, au uitat, durere, de a lua măsuri le- cat în statul Ohio, acolo au cetit un alt
cu numele Teodor Laskai, i-a murit de naţionale; Societatea să adune obiceiurile,
gislatorice în contra speculaţiunii şarlatane anunţ asemenea. Şi aci s’au oferit, şi cere
curând după olaltă doi copii, cel dintâiîi neîndreptăţite; acjl nu voeso să le ia, fiind poesiile şi musica poporului. In ce privesoe monia s’a făcut spre deplina satisfacţia a
a fost o copilă de cinci ani, şi apoi i-a ur că Evreii le-au crescut deja peste cap. înfiinţarea trupei de actori români, acâsta să ambelor părţi. Negustorul de mobile şl-a
mat un băieţaş de nn-spre-cjace ani. Mult Şi cam nu? Ministrul merge la serata nu se facă de odată, ci pe rând şi ou în ajuns scopul, înaintea prăvăliei se adunâ
timp aceşti copilaşi erau tot bolnavi; pe mica de oeai şi fnmâză mirâudu-se ţigările scumpe cetul. Iu fine emite părerea, că statutele multă lume, care vorbea cu mult interes.
copilă o omorî mai iute suferinţele, âr co şi îşi gândesoe: ce avut este aicea fiă-câre Societăţii Teatrale să aibă clausula, că la Păreohiă cununată şl-a primit mobila pro
u
om, care are „diligeaţă şi „euergie“. Es-
pilul s’a chinuit timp de trei săptămâni* cas de a-se desfiinţa, tâtă averea ei să trâoă
celenţa sa- însă nu vede copiii flămâncll ai misă, care în scurt timp a prefeout’o îu
apoi a murit şi el. Gâte-va cjile după în în posesiunea „Asooiaţiunei pentru litera
ţăranului, care a trebuit să-şi vândă partea numărar. Aoest cas i-a îndemnat să facă
mormântarea celui din urmă, o însoiinţare sa de recoltă ou două corâne mai eftin, tura română şi cultura poporului român , negoţ ou actul cununiei lor. Bărbatul a
11
anonimă a sosit la pretură, cjicându-se că fiiud-oă jidovul nu i-a dat mai mult. cu scopul de a-se promova şi mai departe praoticat cu succes ideia sa, se înţelege în
copiii lui Laskai au fost înveninaţi de în Aşa vine, că ţăranul cu familia sa arta scenică între Românii din Transilvania fie-care oraş numai odată; în timp de două
suşi tatăl lor, care le-a dat otravă în mân trebue să flămâncjâscă, proprietarul trebue şi Ungaria. săptămâni s’a cununat de opt ori. Fiind-că
care. Justiţia la o săptămână după înmor să se ruineze — d-l banchier însă dă soi- Se publică mai depavte în „Auuar“ în fiă-care oraş numai odată putea să jure
rele şi comandă pentru ele ţigări din străi
mântare a desgropat copiii şi cercetându-i, ybiogrtifiiile membrilor fundatori ai Socie „credinţă veclnică“, a perours tote Statele-
11
nătate de 2000 oorâne.
s’a oonstatat otrăvire prin arsenic. Laskai tăţii : Dr. Iosif Hodoş, Gheorge Secula, Dr. Unite. Acâsta însă a fost numai pănă odată.
Nici statul nu are bani, nu-şî pâte
în urma acesta a fost arestat. Caşul acesta Lazar Petoo, Emanuil Ungurianu, Ştefan Părechia, care deja se cununase de o sută
plăti nici funcţionarii săi cum să cade. Mi-
a produs mare sensaţiă în oraş, deore-oe Autonesou, Basiliu Raţiu, Mihail Cirlea, Dr. de ori, a fost prinsă şi arestată, âr acum
seriă e pretutindeni, — numai marele ne
neguţătorul Laskai pănă acuma se buoura gustor e om fericit şi domnesce peste tâte. Laurenţiu Pop, Dr. Ianou Meţianu, Dr. Ni- îşi aştâptă pedâpsa meritată.
de mare stimă între locuitori. Se vorbesoe, Gât timp va mai dura acâsta? Cât colau Vecerdea, Desideriu Borbola şi Dr.
că Laskai fiind văduv, a voit să se scape timp jidovii dela bursă — stuuă tuturor Zosim Chirtop — tote cu portret.
de copii, ca astfel să se potă însura ârăşî. jidovilor oinstiţl — vor fi încă domnii Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
Ungariei !“ Urmâză apoi Raportul comitetului eă-
0
Vremea. De trei 48 avem eră-şî tră adunarea generală din Abrnd. Din Ra Redactor responsabil: Traiart HC. Pop»
vreme bună. Se pare, .că ploile au încetat portul cassaruhii reiese, că averea totală a
