Page 17 - 1901-07
P. 17
KEDACŢIUNEA, g £izETA“ iese k flăcare ijl.
Admiiiistraţiniisa şi Tipografia Abonamente pentru Austro-Ungaria:
Braşov, piaţa marc nr. 30. Pe un an 24 cor., pe şâso luni
12 oor., pe trei luni 6 cor.
Sorisori nefrancate nu se pri N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
mesc.—Manuscripte nu se Pentru România şi străinătate:
retrimit.
I N S E R A T E Pe un an 40 franol, pe ş6se
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
ie prlmoso la Aiimlnlstraţlune in N-rii de Duminecă 8 franol.
Braşov şi la următdrele Se prenumoră la tdte ofi-
BXKOUKI de ANUNŢTJKÎ: ciele poştale din întru şi din
în Viena: la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii colectori.
Nux. Augenl'eld & Bmeric Les-
nor, Hoinrich Schalek. A. Op- & Abonamentul pentru Braşon
polik Nachf. Anton Oppelik. Admtnistraţiunea, Piaţa noaie.
In Budapesta: la A. V. Gtold- TSrgul Inului Nr. 30, otagiu
berger, Ekstein Bemat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., po şese
Leopold(VH Erzs6bot-korut). luni 10 cor., pe trei luni 5 cor.
Cu dusul în casă : Pe un an
PREŢUL INSERŢIU NILOR:
o soria garmond pe o coldnă A N U L L X I Y . 24 oor., pe 6 lunîl2o., petrei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 corone. — Un esomplar
Publicări mai dese după tari 10 bani. — Atăt abonamentele
fa şi învoială. — RECLAME pe căt şi inserţiunilo sunt a se
pagina 3-a o seriă 20 bani. plăti înainte.
KOWO MUOM1RM
Nr. 154. Braşov, Joi 12 (25) Iulie. 1901.
Austro-Ungaria şi România. pronunţate cu ocasiunea visitei îm de a crea un contrast fbrte de re trariâză. De este esactă, atunci fără
păratului nostru în Sinaia (1896) la gretat între monarchiă şi Rusia, fără îndoială va fi bine se ne îngrijim ca
Unul din diarele vienese, care, pe lângă banchetul din Bucurescî, sunt încă îndoială [că o convenţiă de acest se nu fiă supusă apriori unor tălmă
organul ministeriului de esterne, pritnesce fără viu întipărite în memoriă, şi de fel ar câştiga o însemnătate inter
îadoielă cele mai bune informaţiuni din cercurile ciri false şi neplăcute".
înalte ale armatei nostre, „Reicliswelir“ dela 28 atunci nu s’a întâmplat nimic, ce naţională. Este dâr o schimbare de
iulie a. c. publică cu privire la scirea despre o ar fi putut turbura aceste escelente causă şi efect, dâcă se vede un as
convenţii! militară austro-română următorul re raporturi. Din contră, în anii ultim! cuţiş contra Rusiei deja acolo unde, Pressa rusă si „convenţia mili- 5
71
5
marcabil articul: s’a săvârşit o apropiere a României după starea lucrurilor, ar fi de lipsă tară dintre Austro-Ungaria şi Româ
„O foie maghiară, a cărei spe de tripla alianţă şi mai ales de Aus un şir de încurcături şi evoluţium. nia". Scirea adusă de „Magxjarorszag“ despre
cialitate nu e tocmai de a da infor- tria, care apropiere îşî află de ajuns „Chiar şi scirea fbiei maghiare, pretinsa convenţiă, militară între Austro-
maţiunî necondiţionat sigure, debu- esplicarea ei prin situaţiunea binişor ceva cam vagă în datele ei, dă es- Ungaria şi România, care ar fi îndreptată
în contra Rusiei, a fost reprodusă de aprope
tbză cu scirea despre o convenţiune espusă a regatului român în Bal presinne acestui m o m e n t : ea vor-
întrâga pressă europenă. Primul eehou l’a
militară austro-română, care se se canii slavici. Cu cât mai neliniştită besce de „cas de resboiu" şi de „ra
li încheiat cu ocasiunea visitei celei şi mai turbure devine situaţiunea pe tificarea confederaţiei balcanice". Nu produs scirea acâsta în presea din Rusia.
mai recente a şefului statului major Peninsula balcanică, cu atât mai mai decă se va ivi caşul, ca sub Două foi rusesc!: „Petersburgslcija
u
general br. Beck în Sinaia. Pe lângă mult România, care nu voiesce răs aparinţa panslavismului şi cu o ten- Vjedomosti şi Birshcw$lcaja Vjedomostif se
r
ocupă ou ea în primi articol!. Cea dintâiă
fapt însu-şî f6ia maghiară pretinde turnarea, ci consolidarea raporturilor denţibsă desfăşurare a ideii panslave
dioe: „In urma visitei marelui duce Ale-
a cundsce şi cuprinsul acestei con- în Balcani, alergă la Austria, care se se creeze o situaţiâ în Balcani,
venţiuni. In cas de rSaboiu România între tobe puterile mar! interesate care s’ar îndrepta în contra Austriei, sandru MiJiailovid la Constanţa trebue să
ar av6 se aşe4e o armată de 250,000 în Balcani, representă mai curat mo contra României şi a Greciei afiliate amuţâsoă faimele despre convenţia militară
austro-română. Foile car! oolportâză soirile
6menî în anumite puncte din ţâră, mentul conservativ. Un stat ca Ro cu ea, numai în acest cas ar avâ
acestea, o fac numai din ură contra Rusiei".
la cas când Rusia ar mobilisa. mânia, care are a pierde, fbrte mult însemnătate practică ceea-ce acjî se
a
Aeâsta convenţiă militară—cum mai a pierde, în contracjicere cu celelalte, numesce convenţiă militară austro- — „Birsh. Vjed. scrie: „Raporturile din
(ţice—„probabil, că va fi chiar pu un stat, a căruia importanţă politică romană şi care pote stă pe hârtiă. tre Rusia şi România dela tratatul de Ber
lin înoâce sunt corecte. Ba dela visita re
blicată" îndată-ce s’ar ratifica în Pe- şi economică a crescut de când cu „Pentru moment e fără îndoâlă
tersburg „confederaţiunea slavă". răsboiul ruso-turcesc iu mod atât de îngrijitor, că Bulgaria, Serbia şi gelui Carol la Petersburg sunt chiar ami
cale. Sforţările de a face din România o
„E forte greu a esamina ast-fel îmbucurător, trebue să cultive de Muntenegrul se întrec în a-se căciuli
de scirî în ce privesce esactitatea, sine, şi în politica sa esteridră, mo şi a slugi Rusiei. Intru cât acâstă avantgardă a Austro-Ungariei în contra- Ru
sâu şi numai de a controla presupu mentul conservativ. politică de linguşire pâte se aibă siei au fost până aoum zadarnice şi în Pe-
tersburg nu se sexe nimic oficial despre o pre
nerile lor. Acele cercuri, cari sin „Ou atât mai vrednice de re succese practice, nu se pote prevede
tinsă invoială antislavă între Yiena şi Bu-
gure ar putâ da în caşul de faţă marcat sunt tălmăcirile, ce le dă acjî. Posibil, că într’o (fi ea va ave
ourescl".
desluşiri autentice, nu-o vor face, o parte a pressei rusesc! faptului în sub stâgul panslavist ca urmare o
deore-ce acesta nu se ţine nici de sine natural. Ele aduc Austria de o conturbare neplăcută a raporturilor
sfera lor, nici nu corespunde natu- parte în legătură cu cele ce se pe ruso-austriace, care ar fi cu atât mai Saşii şi guvernul Szell. „Deutsche
rei lucrului. Convenţiunile militare trec în Serbia veehiă, de altă parte regretabilă, cu cât n’ar fi nici în in Tageszeitung“ din Berlin este informat, că
mai bucuros se ţin secret şi nu se i-se atribue raportului amical a mo- teresul Rusiei, nici în al Austriei. în viitorul ciclu dietal deputaţii Saşi din
potrivesc pentru a face gălăgie cu narchiei nostre cu România o ten Cele doue puteri mar! n’ar avâ Ardeal vor observa o atitudine estrem re-
ele. Alta e, firesce, întrebarea, dâcă dinţă anti-rusescă. Acâsta numai con atunci altă trâbă, decât de-a servi servată faţă cu Coloman Szell, ou care nu
este de însemnătate încheierea for diţionat se pote admite; e de sine poftelor micelor state balcanice. sunt de loc mulţumiţi. In ce privesce ale
mală a unei convenţiuni militare în înţeles, că în cas când o convenţiă „Din acest punct de vedere o gerile numita fâie scrie, că dintre Saşi vor
tre Austria şi România. Tratate, ce militară ar intra în vigore, acesta convenţiă militară între monarhia fi aleşi doi deputaţi naţionalişti, oarl vor
stau numai pe bărtiă, sunt în sine şi pe urma situaţiei geografice ar nâstră şi România ar avâ înţeles ca vest! în dietă solidaritatea tuturor Germani
de-o valdre forte problematică; în trebui să fiă îndreptată in contra espresiune a apropierei acesteia de lor din Ungaria.
semnătate pot avâ numai acele în Rusiei, — der acăsta ar fi la loc nu tripla alianţă şi de Austria în spe
voieli, cari se fac în marginele in mai în momentul unei complicaţiun! cial. Scirea însăşi în forma acâsta Austro-Ungaria şi Albania. „Tri
teresului practic comun al părţilor în BalcaDÎ, care nu s’ar putâ evita anevoie va corespunde faptelor, nici bunei* din Roma i-se anunţă din Cetinje:
contractante. în sensul înţelegerii austro-rusesc!. nu va avâ în particular apariţia de Prinţul Danilo a cjis cu ooasiunea banohe-
„Sigur, că raporturile Austro- „Decă de fapt ar succede mici a fi esactă, dâr cu spiritul politicei tului, ce s’a dat în onorea ministrului de
Ungariei cu România sunt cele mai lor Serenissimî din Balcani, de a face balcanice şi cu desvoltarea posibilă răsboiii Flamenac, că Muntenegru nu vrâ
bune. Cuvintele cordiale, ce au fost o spărtură în acesta înţelegere şi a raporturilor în Balcani nu se con- să cuoerâscă Albania; un alt stat însă are
FOILETONUL „UAZ. TRANS." Plin sat alergă paparude, E linişte ’n chilia bătrânei, — şi însereză... spune nicl-odată mai mult decât trebue şi
Ţăranca apă le asvîrle : Sub vatră ţîrăesce un greer nestatornic
nu clădesoe nici când o strofă sarbădă în
îşi scutur’ pletele lor ude îşi legănă ’n perete tictacul vechiul ornic —
(«) jurul unui vers frumos, defectul principal
Şi-s gole ca uisce şopîrle.. ■ Să ’ntunecă chilia şi er se lumineză,
Şi-alergă fusul spornic... al lui Coşbuo, dibăcia, cu care întroduce
Ţăranii ’n cârciumă s’adună; uote caracteristice unde nu le aştepţi şi
Patriarhale. Pe câmp abia mai mişc’o turmă, Topită de veghere bunica torce, torce,
Tînguitor talanga sună — printr’aceea găsesce tobdâuna efectul cel
Dare de semă. Cu minţile p’aiurea, cătând la foc pierdută.... mai simplu, fără sâ vâneze nici odată după
Ciobanul a rămas în urmă. Şi ca purtat în umbră de-o mână nevădută
(Continuare.) efect, critioa severă ce şl-o impune mereu,
Cu cotul rfizimat în bâtă Tot fuge ’n cercuri fusul şi tot mai iute storce
Şi tablouri de acestea sculpturale, po» El cată dus în depărtare, Din caer lâna mută... măestria cu oare scie să apuce subiectul
siţii de acestea „încremenite", cari carac- Dâr seceta posomorită totdâuna acolo unde trebue apucat şi-l
terisâză pictura lui Stuck, mai întâlnim Se ’ntinde fără de hotare... Mâhnită stă Prea-Sfânta sub candela de pază, sfîrşesoe acolo unde e de sfîrşit — tote
Se irosesce ’n aer cucernic busuiocul; aceste calităţi în urzâla poesiilor lui rees
încă la Iosif. Pe oiobanul ardelean, care Pote cea mai frumosă poesiă din tot Pe vatră luptă •’n umbră mocnit şi venăt focul,
„tot mai ţioe faţa ’ntârsă" nu l’am uitat. volumul, în orl-ce cas, cea mai artistică, e înstrăinatul greer sub vatră aiureză, limpede din lectura unei singure poesii.
Altă-dată e „stafia vremilor uitate", care Fusul. Cetind’o avem impresia, oă vedem Schimbând într’una locul. Când cetesc! nisce versuri de Iosif, ele
îmnărmuresoe cu braţele cruce pe piept unul dintre acele admirabile interiore, în sunt atât de eurgătâre, rima şi ritmul sunt
Şi ca ’ntr’o vraje fusul se ’nvîrte şi suspină...
înaintea ta: cari au pus atâta poesiă marii pictori fla- atât de nesilite, strofa lipsită de orl-ce in
Amurgu ’ncet îşi cerne cenuşa obosită...
mancjl. Din fiă-care ungheţ a acestei odăi versiuni greoie, aşa încât ele îţi par scrise
Se ’nalţă ’n minte-a-ţî aiurită Bunica ’ngăndurată zăresce ca prin sită într’una, în întâiul moment de inspiraţiă.
Stafia vremilor uitate, se desprinde melancolia singurătăţii, mărită Trecând pe dinainte-i o viaţă în ruină
Privindu-te nedumerită de ţîrăitul greerului, care-şl schimbă mereu Şl-o lume părăsită. Numai când cerci însă să-ţi dai sâma de
Cu braţele încrucişate. locul, da cântecul monoton al fusului şi de * * urzâla poesiilor lui, de factura lor, gâoesol
(Singur). tiotacul ceasornicului, de mirosul de busuioc * oâte nopţi nedormite s’au scurs, pănă-ce
Sâu cetiţi Pastelul I, acest tablou al oare stăruesoe în chilia bătrânii, de jocul încă n’am vorbit de forma poesiilor poetul a ajuns să le dea forma definitivă.
secetei, în c&re-i poesiă, musică şi mai ales de lumină şi umbră, prin care străbate lu- lui Iosif şi voiîi sfîrşi acâstă dare de sâmă Voifi da o pildă.
pictură: ooarea vineţie a focului, care se stinge pe fără se mă opresc la ea. De n’aşî fi citat Era o vreme când mă întâlneam ou
vatră. Intrând în odaia acâsta peroepem decât poesiă „Fusul", cetitorul şî-ar fi pu Iosif în fiă-care qi. Nu mai scrisese de
E secetă, — şi de căldură cu tâte cinci sensurile deodată nemărginit tut face o idee limpede, cât de mare artist mult nimic şi era forte distras. Soiam, că
Pe câmp porumbul se usucă,
de dulcea tristeţă a acestui interior de că şi stăpân al formei e Iosif. Felul oum con- stării acestei sufletescl are să-i urmeze o
Mor vitele în bătătură, —
Şi norii vin... ca să se ducă... lugăriţă : densâză atât de mult îutr’o strofă, cum nu epocă de proclucţiune febrilă şi de aceea
