Page 18 - 1901-07

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 154 —1901.

ast-fel de aspiraţiunî. Statul acesta, oa să-şi monument e de mare importanţă pentru fletul meu şi al poporului meu. Dumnedeu Aceste sunt în substanţă împrejurările
realiseze planul, ar trebui să bată mai în­ toţi Slavii, cari trebue să-şi dea mâna în s§ te bineouvinte pe tine şi ai tăi. In per­ de fapt în ce privesce asasinarea lui Chirii
tâia Muntenegrul. Turcia va apăra Al­ contra inimicilor lor oomunl. Având în ve­ sona ta salut tot odată pe curagioşii şi Fitowski.
bania până la ultimu-i picur de sânge şi dere cât de mult a încuujurat marele duce sdravenii matrosî ai cuirasatului „Rostis- Curtea cu juraţi şi comitetul [macedonean.
în ajutorul ei va sări Muntenegru şi Italia, j I orî-ce s’ar fi putut interpreta direct oa in- lav“ — Ferdinand**.
Curtea cu juraţi din Sofia a fost oon-
Sub cuvintele „alt stat „Tribuna * înţelege tenţiune de a faoe politică, soirea acâsta
1
u
vooată în sesiune estra-ordinară pe (Ţua de
Austro-Tlngaria, care face din Oattaro o nu pare verosimilă.
fortificaţia de primul rang. Nu-i probabil, dice „Neue fr. Presse**, Din Bulgaria. 30 Iulie (12 August n.) pentru a judeca
afacerea lui Boriş Sarafoff şi a complioi-
oa un mare duoe rusesc să fi vorbit în fe­
Actul de acusare contra lui Sarafoff. lor săi.
liul unui general Komaroff. „Pănă acum**,
Adunarea Şerbilor în Beciche- Cincl-spre-cjece advooaţl ai baroului
dioe f6ia vienesă, „s’a sciut numai de in­ Dăm loo în estras părţii prime a ao-
din Sofia vor lua apărarea aousatului. Aou-
recul-mare. vidii şi inimiciţii între Slavi. Concepţia, că tului de aousare a procurorului Verbanoff
saţiunea va fi susţinută de oătrâ primul
Slavii ar avâ „inimici oomunl**, este însă în contra lui Sarafoff şi soţi, ce se referă
Corespondentul unui Ţar din Buda­ procuror N. Verbanoff.
ou totul nouă. Germanii — căci numai a- la asasinarea lui Kiril Fitowsky:
pesta a avut filele trecute o convorbire cu
ceştia pot fi înţeleşi aici — n’au fost nici Noi, Verbanoff, procuror, trimitem *
unul din conducătorii mişcării sârbesc!, ce înaintea instrucţiei curţei ou juraţi pe ur­
odată inimioii Slavilor, oi cel mult inimici In urma convocării cărţii cu juraţi,
are de soop a se ţină în Beoîchereeul-mare mătorii :
ai unei politice panslaviste. Slavismul ca ce va avâ să judece pe Sarafoff şi soţi pe
o adunare poporală a Sârbilor din Ungaria. Boris Sarafoff şi Sofroni Stoianoff acu-
purtător de cultură pentru Asia şi Orient, (Ţua de 30 Iulie, comitetul revoluţionar
El a dat corespondentului fâiei maghiare saţl ca complici în uciderea lui Kiril Fi­
s’a buourat în tot-dâuna de simpatia ger­ macedonean a fixat de <Ţiua. de 28 Iulie v.
următorele lămuriri: towsky, Vladislow Kowaceff şi Dimitrie Tro-
mană. Numai un slavism, care stând în leff, acusaţl oa complici In uciderea profe­ ţinerea marelui congres macedonean. Co­
Congresul convocat în 1897 s’a îm­
serviciul unor puteri internaţionale, vrea să sorului Vliliftileanu. mitetul vrâ să intimideze astfel juriul pen­
prăştiat fără de niol un resultat, din causa
păgubâscă germanismul, este combătut şi După aoâsta se espun resultatele cer­ tru a-i storce un verdict de achitare.
conflictului între el şi representantul guver­
respins de -acesta în limitele sale. Pănă cetărilor justiţiei române: cum a fost aflat
nului, care conflict nu s’a putut aplana...
acuma însă nimeni n’a aucjit, ca politica oadavrul în strada Ceauş Radu din Bucuresol;
Când Colomau Szell a venit în fruntea gu­ Panama justiţiară din Arad.
oficială rusesoă să se fi pus şi ea în ser­ cum s’au găsit în buzunarele lui două scrisori
vernului, programul lui a produs însufle­
viciul acestor puteri sâu să fi primit lozin- cari au descoperit că ucisul era Fitowsky şi au (Coresp. pârtie.)
ţire (?) şi devisa: „lege, drept, şi dreptate**
oele lor. dus justiţia română pe urma studentului Trifa-
a deşteptat şi la Sârbi speranţa, că se vor * Arad, 19 Iulie 1901..
respecta drepturile lor de autonomia bise- noff; cum acesta mărturisi, că el a pleoatla După sensaţiile din cei din urmă ani,
piarul bulgar din Sofia „Vecerna preumblare ou Fitowsky, având însărcinarea
ricâ3oă şi li-se va da ocasiune de a-şl re­ locuitorii Aradului sunt agitaţi acum de-o
Posta** răspândesoe o altă făină ou totul de a-1 arăta pe acesta ucigaşului; cum Trifanoff
gula afacerile bisericesc! şi şcolare. Devisa altă sensaţiă scandalâsă, de falimentul ad­
neoredibilă. Pretinde adecă a sci, că Ţarul a denunţat oa uoigaşl pe Boieiu Uieff, Ni- vocatului de aici, Szelle Jâzsef.
lui Szell i-a îndemuat pe membrii congre­
va convooa la finea lunei lui Septemvrie o eola Miteff şi Mitu Stoiceff; cum aceştia Numitul advocat era cunoscut în cer­
sului din 1897 să trimită o deputaţiune la
oonferenţă la Haga, în care se va propune trei mărturisiră asemenea orima, Ţcând că curile cele mai largi ale poporaţiuuii şi era
ministru-preşediute, rugându-1 să convooe
de a se acorda autonomia Maoedoniei. In ei au săvârşit’o, fiind-că Fitowsky era un cunoscut nu atât pentru partea sa bună,
din nou congresul amânat şi să-i garanteze ci pentru cea rea. Clientela, care apuca pe
acest oa9, adauge Ţarul bulgar, România, spion al guvernului turcesc şi o pedecă
activitate liberă. Ministru-preşedintea pro­ mânile lui, putea să-şi ia rămas bun dela
Bulgaria şi Serbia se vor angaja a reduce pentru liberarea Maoedoniei, patria lor; în
mis, că va studia oestiunea şi va lua mă­ orî-ce bani, ce ar fi avut să-i încasseze
efectivul armatelor lor păuă la 10 seu fine oum ca făptuitor direot se recunoscu plenipotenţiatul ei.
suri, pentru-ca congresul să p6tă fi convocat.
13,000 de âmenî. Boieiu Uieff. Cu tâte că avea un nume aşa de rău,
Sârbii s’au liniştit, dovadă, că de atunol
Mai mult decât căldurile, se vede, Apoi actul de acusare al procurorului advocatul Szelle n’a fost constrîns să-şi în­
n’au mai urgit&t convocarea congresului.
au aprins creerii bulgari visita marelui Verbanoff coutinuă astfel: chidă cancelaria advocaţialâ, la ceea-ce il
Acum însă a espirat mandatul mem­ putâ sili şi camera advocaţialâ. Szelle răs-
duoe. Era clar, că uciderea lui Fitowsky a
brilor oongresului din 1897, fără ca să se pâudise vestea, că are concexiunl cu ju<Ţ
fost hotărîtă de mai mult timp după un
fi convocat oongresul — ceea-ce a născut anumit plan şi avândn-se în vedere, că de pe la tribunal, tablă şi Curiă, pe care
îngrijiri în cercurile sârbescl şi temeri, că Marele duce Mihailovicî şi princi­ uoigaşii Boioiu Uieff, Mittef şi Stoioeff nu îi are în buzunar, şi ast-fel oei creduli îl
onorau cu îuorederea, în nădejdea ca pro­
nici în era nouă drepturile de autonomiă nu pele Ferdinand. făceau parte dintre Bulgarii ce loonesc în tectorii lui Szelle îi vor face acestuia ha­
vor fi respectate. Şi fiind-că însă-şi neconvo- Bucuresol, năsoea fără voiă întrebarea, care târuri.
După oum se anunţă din Sofia, marele a fost planul crimei, şi care a fost mo­
oarea congresului involvă în sine un gra- Punându-i-se averea de peste un mi­
duce Alesandru Mihailovicî a adresat din bilul.
vamen, s’a proiectat ţinerea unui meeting lion la concurs, un advocat din Arad s’a
Constanţa, de pe pământ român, urmfttorea Cercetările imediate ale justiţiei ro­
poporal pe Ţua de 18 August în Beciche- folosit de absenţa lui Szelle şi descuindu-i
telegramă principelui bulgar Ferdinand : mânesc! procurară dovedi de natură a im­
recul-mare, care pentru delăturarea grava- plica responsabilitatea membrilor comite­ cassele wertbeimiane, a aflat în ele pe
„Principelui Bulgariei — Sofia. Părăsind lângă un teanc de cambii şi nisee epistole
menului să trimită o deputaţiune la minis­ tului suprem macedonean, şi anume a oe-
ospitalul litoral bulgar, primesce Alteţa Ta private, în care judele dela Curiă, Jidanul
tru-preşedinte şi cu provocare la promisiu­ lor citaţi în fruntea acestui act.
regală, şi în persoua Vâstră întrâga naţiune Kormos Adolf, fost mai ’nainte Kocb Adolf,
nea acestuia, să oâră cât mai grabnica con­ Guvernul român a fost ţinut în cu­ îi cerea bani în schimbul părtinirii căuşe­
vocare a oongresului. bulgară, mulţumite ferbinţl pentru tot ce rent pe oale diplomatică ou acâstă crimă, lor apelate ale lui Szelle.
aţi arangiat în onorea mea. Binecuvânta­ căreia i-s’a dat un caracter politic.
Mişcarea acâsta a pornit din Becîche- Conţinutul scrisorilor a fost dat pu­
rea lui Dumnedeu să fiă asupra Vostră şi Ministerul de justiţiă, în calitatea sa
recul-mare, oare şi cu alte ooasiuul a luat blicităţii, în contra lui Kormos s’a pornit
asupra întregei Bulgarii surori. — Alcsan- de şef al parchetului, a însărcinat, ou or­ cercetare şi proces şi din afacerea acâsta
iniţiativa, de câte ori adecă s’a ivit necesi­ dinul din 20 Februarie 1901, pe primul
u
d*u . nici Szelle nu va soăpa tâfâr.
tatea de a-se da espresiune, fără deosebire procuror al tribunalului acestui district, să
La telegrama acâsta principele Ferăi- Pasivele lui Szelle, prin aflarea cam­
de partid, voinţei poporului. deschidă aoţiune publioă în contra mem­
nand a răspuns următorele : brilor comitetului suprem macedonean pen­ biilor, s’au achitat în cea mai mare parte.
„ Alteţei sale imperiale, marelui duce Ale­ tru a fi urmăriţi penalicesce. Ast-fel şi banca „Victoria**, care pe lângă
girul lui Szelle a împrumutat unui devenit
Scirî de sensaţiă, bulgăresc!. sandru Mihailovicî — Constanţa. Pentru Procurorul, la 28 ale aceleaşi luni, a insolveut suma de 25.000 corone, acum a
amabila telegramă, ce am primit’o în glo- trimis judecătorului de instrucţia al cab. 4 ajuns în posiţia de a şi-le putâ încassa.
rechisitorul său, care conchide la urmărire.
Foile bulgare răspândesc de un timp riosa şi de importanţă istorică Plevna, pri-
Judecătorul de instruoţiă, pe basa ma­ Pănă acum nu se scie, dâr e târnă,
înooce tot feliul de scirî politice născooite mesoe adânca mea mulţumită. Mă mişcă că sunt forte mulţi amestecaţi în acâsta
terialului, ce i-s’a procurat de guvernul ro­
cu scop de a faoe sensaţiă. Aşa se anunţă adânc acoentuarea repeţită, că bucuros ai afacere. Prin Arad se amintesc nume de
mân, şi pe care-1 avea în mâuă, a găsit
din Sofia, că marele duce Mihailovicî să fi venit la noi şi te-ai simţit plăout în mijlo­ întemeiate aceste rechisiţiunl şi a dispus acelea, despre care nimeni nu şi-ar fi pu­
Ţs cătră preşedintele comitetului pentru cul nostru. Visita ta a lăsat o amintire ne arestarea tuturor persâuelor asupra cărora tut înohipui, ca să figureze pe cambiile
usurarului Szelle.
ridicarea statuei Ţarului liberator, că acest uitată, oare nu va pieri nici odată din su- oădea fiă chiar şi cea mai mică hănuâlă.
Ou acest mod s’a format dosarul Nr. Advocatul Szelle înainte de vreme
59/901, pe basa oăruia Boris Sarafoff şi avea o clientelă destul de numărosă, recru­
complicii săi sunt acusaţl de participare şi tată în mare parte dintre Români. Aprâpe
îl întrebam în fiă-eare eh) când venea la indiscreţia, pe care o comit, dâr firm con­ de instigare la asasinatul comis contra lui toţi au fost scurtaţi de acest om lacom şi
mine: „Ce-ai adus?** Totdâuna răspunsul vins, că eunoscerea ei va fi interesantă Chirii Fitowsky. mulţi dintre ei a dl umblă în ruptul capu­
lui să-şi capete banii, ceea-oe cu greu le
era „nimic** sâu un desnădăjduit: „du pot pentru cetitori. Instrucţia a stabilit, că participarea va succede, căci Szelle se va fi îngrijit, oa
să scriu !** Odată însă l’am silit să-mi re- lui Boris Sarafoff şi a lui Stoianoff în acest să nu.pâtă fi strîns ou uşa nici obiar la
Făcliile din urmă se sting la mănăstire, asasinat consistă în cele ce urmeză :
citeze „ceea-oe-i gata**. Şi mi-a spus atunci tribimal, unde judele de instruoţiă'a şi as­
O clipă piânge tăoa... se face-apoi tăcere... Din informaţiunile, pe cari le-a că­
poesia „Fusul**, dâr nu în forma, în care Prin alba ferestrue în negra încăpere pătat comitetul suprem macedonean, asu­ cultat, la 22 Iulie, pe soţia jidancă a slova­
o cunosoem din volum, ci cu totul altfel, La vatră vedî o babă topită de veghere pra valorai morale a asasinatului Fitowsky, cului renegat Szelle Jâzsef.
o poesiă de vre-o 15 strofe forte frumose, Torcând în aiurare. a resultat, oă acesta esercită scârhâsa me- Daraverile financiare ale lui Szelle
în cari se povestea tot trecutul acelei că­ seriă de spion printre emigranţii macedo­ vor pretinde multe jertfe. Datoraşii lui
Sub degetele-i fusul tot fuge şi se ’ntorce neni din Bulgaria şi din alte ţări. Szelle vor fi împroeesuaţî de cătră massa-
lugăriţe, ce târce sub candela de pază ro­
Se depănă şi smulge din caer lâna mută, curatorul falimentatului advooab, care ave­
manul unei vieţi nefericite. Peste câte va Purtat în cercuri par’ că de-o mână nevăcjută... Acâsta a aflat’o Boris Sarafoff pe la rea imobilă de ou bună vreme şî-a trans-
<Ţle veni âr la mine. Era vesel. „Amschim- Cu gândurile duse, cătând în gol pierdută, mijlocul lunei Ianuarie 1900, aşa-dâr ou 14 cris’o pe numele soţiei sale, oare, după cum
(Ţie înainte de omor.
bat’o, am refăcut/o, am tăiat 10 strofe!** Bătrâna maică târce... 96 scie din scrisorile adresate judelui dela
Boris Sarafoff a chemat la dânsul pe
Mi-o ceti. La început îmi păru rău de stro­ Curiă Kormos, încă a avut un rol însem­
De-asupra Preacuratei stă candela de pază, Boioiu Ilief, Nicolae Miteff şi Mitu Stoi­ nat în inatrapazlîourile bărbatului său.
fele jertfite, dâr poesia câştigase fiind scur­ ceff, şi descriindu-le victima în culorile cele
Cucernic stăruesce în aer busuiocul
tată. Iosif era mulţumit îusuşî de ea şl-ml Pe vatră luptă ’n umbră mocnit şi venăt focul; mai negre, Ie dete bani şi-i trimise la Ru9- Scandalul Szelle-Kormos arunoă o viuă
cerii hărtiă şi condeiii, oa s’o şi trimâtă la Înstrăinat un greer, schimbând într’una locul cluo, la locotenentul Stoianoff, care trebuia lurniDă asupra stărilor destrăbălate din ţâră
să le înlesnâsoă trecerea în România. şi mai ales din oraşul Arad.
„Convorbiri**, cari de mult îl tot rugau să Sub vatră aiureză.
Din împrejurarea, oă paşapârtele Szelle a fost financiarul directorului
le dea vre-o poesiă. După oe-a soris’o, o
Ca prins de vrajă fusul tot fuge şi se ’ntârce li-s’au procurat la Ruscluc âr nu la Sofia, de teatru din Arad, Le?zkay. In cassa wer-
receti şi o aruncă. „Nu-i, mă, nu-i ce vrâu
Repovestind într’una păcatele iubirii... se mai deduce însă şi faptul, că esista in- theimiană s’a găsit un cambiu de al aces­
eu să fiă!** A doua Ţ diminâţă, după o Părinţii morţi de jale... blăstămul pribegirii, tenţiunea de a-1 omorî pe Fitowsky în Rus- tui director ou o pretensiune de peste
nâpte de muncă, i~a dat în sfîrşit forma Şi viscolosa nopte la pârta mănăstirii — cluo seu aiurea pe teritoriu bulgăreso, şi 40.000. Tot în cassă s a mai aflat şi o hâr­
desăvârşită, pe care o soim din volum. Eu Bătrâna târce, târce. că abia mai în urmă, când nu s’a putut tia, prin care directorul dela trupa teatrală
găsi victima în Bulgaria, li-s’au proourat din Caşovia, Szendrey, recuuâsee, că pro­
însă am adunat de pe jos hârtia, pe care
(Va urma). paşaportele prin mijlocirea lui Stoianoff' şi prietarul de fapt al teatrului nu e el, ci
o aruncase el şi am păstrat şi redaoţia an-'
au fost trimişi la Bucuresol, unde Chirii Lâszk«y din Arad, oare acum a îuchiriat
teriâră a acestei poesii forte frumose şi ea, Fitowsky tocmai se afia într’o misiune din şi teatrul „Magyar Szinbâz** din Buda­
şi o citez, rugând de iertare pe Iosif de partea comitetului. (Restul se cunâsoe). pesta.