Page 19 - 1901-07

Nr. 154-1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3

Şi acest Leszkay, acompaniat de Szelle, iuformaţiunl despre starea ei. Kitehener şi Soţiă vendntă. iDiu Viena se sorie, sii, dâr planul u’a reuşit. După părerea ofi-
ani de-arândul a tras subvenţii grase dela lord Roberts au fost cei dintâifi, cari au oă un giuvaergiu de acolo, care deja de cerilor esperţl, teritoriul unde Scheeper era
stat, din banii luaţi şi din contribuţia Ro­ esprimat condolenţe prin telegraf lui Krii- mai mulţi ani ducea o viaţă oonjugală nu
mânilor, âr pressa jidovită, oare n’avea cu­ să fiă prins, este cel mai nefavorabil peu-
vinte destul de jeluitâre despre sârtea tea- ger. Agenţia transvaaliană anunţă, că mâr- toomai fericită, în conţinu se tânguia, că tru Englesl în întrâgă Africă sudică.
traliştiior maghiari şi maghiarisatorl, aceeaşi lea dâmnei Kriiger nu va sohimba hotârî- n’are bani, şi în cele din urmă a şi ban-
pressă, oare în continuu solicita urcarea rea preaidentului. Kriiger va suporta şi lo­ orotat. Acâsta n’ar fi fost luoru mare. Dâr
subvenţiei pentru trupele teatrale maghiare vitura acâsta cu eroism. El primesce (jilnic mai fu osândit şi la 6 săptămâni arest. Producţiunl şi petreceri.
în general şi pentru cea din Arad şi Ca- numărâse telegrame de condolenţă. După oe şi-a împlinit pedâpsa, a rămas
şovia în special, acjl nici un cuvânt de Reuniunea rom. de cant] şi musică din
ocară nu are pentru „directorul" Leszkay, — Dâmna Kriiger era căsnicia şi ne- fără nici un ban măcar în buzunar. Ce să Reşiţa-montană învită Ia concertul ee-1 va
care nici gustul artistio tâmpit al publicu­ pretenţia întrupată. Tot-dâuna se soia aco­ facă? S’a gândit firesoe la nevastă-sa, aranja din prilegiul escursiunei sale la
lui maghiar nu-1 înde9tulea. fiid-că ea şi de altcum era din familiă Booşa-montană Duminecă la 28 Iulie n. în
moda împrejurărilor. Era de 20 ani când
A doua învăţătură din soandalul Szelle Kriiger, pe atunci simplu farmer, o luas9 avută. La gară, să vedl minune, giuvaer­ sala „Berăriei". începutul la 8 âre sâra.
trag’o obştea românescă, care are de a face giul se întâlnesce c’un prietin al său, om Preţul de întrare, de personă: Locul I:
ou advocaţi. Când avem o pleiadă întrâgă în căsătoriă.. Era econâmă şi păstrătâre de bogat, care îi spune, că el e amoresat foc 1 oor. 4 0 b a D Î ; II: 1 cor., âr locul de stat:
de advooaţl de ai noştri, să nu se îmbul- model. Adesea când n’avea altceva de lu­ 8 0 bani. Bilete de întrare se pot căpătă în
zâscă la d’alde Szelle, ci sprijinâscă pe cru, cârpea oiorapl, âr hainele şi-le confec­ îu soţia lui, să se despartă de ea, că-i dă tot timpul la d-1 Adolf Rosner, precum şi
o despăgubire de 40,000 corâne. Bărbatul sâra la cassă. Oferte şi suprasolvirl se pri­
cei, dela care societatea românescă încă ţiona mai tot-dâuna singură, nici odată n’a­
pretinde ca cu mintea şi cu punga lor să vea mai multe de trei haine. Pălăriile şi-le a respins ofertul şi ş’a provocat soţia să mesc cu mulţmită şi se vor chita publice.
se pună în serviciul poporului din oare au pleoe ou el. Soţia însă n’a fost aplecată să-l P r o g r a m a : I. 1) Adam: „Junimea
ieşit. decora însăşi şi în privinţa pălăriilor nu urmeze. Nenorocitul argintar era în mare parisiană", cor mixt., 2) Oordoneau: „Dâr
urma de loo moda. Pălăria ei de sărbătâre n’a fost vis", cor mixt., 3) Vidu: „Resunet
A treia îuvăţătură trag’o camerele ad- strîmtore. Ajunse fără locuinţă şi fără
dela Crişana", cor mixt cu soli; II. 4) Mu-
vocaţiale, cari mai anii din urmă au ridicat era cunoscută ca şi cilindru) bărbatului său mâncare. Atunci darnicul cavaler i-se pre- reşian-Vidu: „Trecui valea", şi „Varia", co­
dreptul de practică advocaţială unor advo­ în Pretoria întrâgă. Decedata era a doua
sentâ ârăşl şi-i mai oferi odată premiul ruri mixte., 5) Musicescu : „Concert biseri­
caţi fruntaşi români numai pentru-că au soţiă a lui Kriiger. Ea îşi adora patria şi
fost osândiţi într’un proces politic, âr faţă nu s’a mişcat de lângă bărbatul său nici amintit. De-ârece bărbatul şi aşa îşi pier­ cesc", cor mixt.; 6) Vidu: „Lugojaua", cor
de Szelle, oare belea poporul, a tăcut mul- duse soţia, ca să nu piardă şi suma de mixt., III. 7) Vidu: „Din şecjătore", cor
com camera advocaţială ohemată să judece în timpurile cele mai viforâse. Avea însă 40,000 corâne, se învoi să rămână cel pu­ mixt cu soli., 8) Vidu: „Resunetul Ardea­
asupra membrilor ei. o inimă bună; nu-i plăcea să vadă sufe­ ţin cu banii — şi astfel târgul fu gata. lului", cor mixt cu soli. După concert;
Şi ’n urmă guvernul din Peşta înoă rind pe nimeni, chiar dâoă respectivul ar dans.
îşi pâte trage conclusiile sale din păţania fi fost soldat engles. Foile englese, acum
— In Brad se va da o representaţiune
miternicului Kormos dela Ouriă ş’a altor după morte, soriu în mod fârte călduros teatrală împreunată cu dans, Duminecă,
judi, despre care pressa maghiară scie că despre bunătatea iuimei sale. Ele dio, că C o n v o c a r e . în 15 (28) Iulie 1901, în sala hotelului
sunt compromişi. ' Onoraţii membrii ai „Asooiaţiunei pen­
femeia acâsta a representat tot-dâuna spi­ „Central" din Brad cu ooasiunea adunării
La Ouriă n’au fost numiţi Români tru literatura română şi oultura poporului despărţământului X. al „Asociatiunii pen­
câţi se cuvenea, fiind-oă nu era încredere ritul moderaţiunei la Buri. Influenţei ei se tru literatura română şi cultura poporului
îu ei. Kormos a dovedit acum, cine merită atribue, că la timpul său Burii n’au împuş­ român" de pe teritoriul despărţământului român". Venitul e destinat pentru înfiinţa­
mai multă încredere: Românii aceia, cari cat pe Jameson. Ea însăşi trimetea solda­ Treiscaune-Ciuc sunt invitaţi a participa la rea de biblioteci poporale. Intrarea : Loo I.
au fost preteraţl, ori d’alde Kormos, ale ţilor englesl de pază cafea. adunarea generală, ce se va ţinâ în Poiana- 1 fl. Loc II. 80 or. Parter 60 or. Pentru
cărui „lioitaţii minuende" la scurte intervale Sărată în 20 Iulie (2 August) a. c. la 10 copii 20 cr. începutul la 8 âre precis. Se
apăreau în fâia ofioiâsă, fără ca ministrul Ploiă torenţialii cu grindină. Asu­ âre a. m. pe lângă următorul program : va representa piesa „Lipitorile satelor" de
de justiţia şi pressa maghiară să le vadă 1) Cuvânt de desohidere. 2) Raportul V. Alexandri.
şi să ia cunosoinţă de ele, oum au luat pra comunelor dela polele munţilor apu­
de pildă de ospăţul petrecut în casele unui seni, a cădut Duminecă o plâie torenţială oomitotului despărţământului. 3) Raportul — Din prilegiul sfinţirii şcâlei oelei
jude de Ouriă român. preoedată de grindină dâsă şi mare ca ou­ despre starea cassei despărţământului 4) nouă gr. or. rom. din Mesentea (Mindszent,
El. ăle de porumb, ba şi mai mari. Timp de Alegerea unei oomisiunl pentru censurarea p. u. Teiuş), se arangează în Mesentea îu
favorul şcolei o petrecere ou dans, la 22
dece minute cât a ţinut ghiaţa, întreg văz­ rapârtelor şi pentru însorierea de membrii
Iulie v. (4 August st. n.) începutul la ârele
duhul era numai un olocot şi un durduit. noi. 5) Votarea budgetului pe anul 1902. 2/ d. a. Preţul de întrare: de persână 1
l
2
SC1RILE DILE1. Cu deosebire mari stricăciuni a pricinuit 6) Alegerea a doi delegaţi la adunarea ge­ cor., de familiă 2 cor. Ofertele marinimâse
ghiaţa viilor, un ram economic fârte estins nerală a Asooiaţiunei, ţinândă în Sibiiu la se primesc ou mulţămită şi se vor chita pe
— 11 (24) Iulie.
şi oultivat în părţile acestea. Ghiaţă mai 8 (21) Septemvrie. 7) Propuneri şi 8 închi­ cale cliaristică.
Monarcliul la manevre. Din Viena mare a oăcjut pe hotarul oomuuei Şard, derea aduuării.
se scrie, că Majestatea sa mcnarchul se va
trecând înspre Oiejdea—Bucerdea vinâsă. Breţcu, 4 (10) Iulie 1901. S l f V K R S I S .
reîntârce din Ischl la Viena în 26 August
Aid viile încă nepustiite de filoxeră, şi
u
şi în 1 Septemvrie va merge la manevrele Dimiirie Coltofeanu, Ioan G. Olteanu, „Codicele de j)m‘pur , — aşa se nu­
cari promiteau în anul aoests o roda fru- mesc câte-va file de pergament, ce se află
de lângă Vesprim, cu care ocasiune se va dir. notar.
mâsă, au suferit mai m u l t ; sunt, nu-i vorbă în biblioteca naţională din Paris. In anul
face şi probele cu noul tun. La 6 Sep­
unele părţi, cari au scăpat de acâstă pa­ trecut un oficer frances a întreprins o că­
temvrie se va reîntoroe ârăşl în Viena şi Situaţia în Africa sudică.
coste, dâr totuşi, mai bine de două din trei lătoria pe marea nâgră şi la Sinope pe
va participa la eserciţiile de încheiere ale ţărmul de miaejă-di al mări negre, a aflar.
părţi au fost nimicite. Şi nu trebue uitat O corespondenţă, ce i-se trimite din
garnisânei din Viena. Iu Viena va rămânâ mai multe file de pergament de o oolâre
11
că paguba pricinuită de ghiaţă viilor este Pretoria cjiarului londones „Times presentă frumâsă purpurie, oarl erau scrise cu litere
pănă în 11 Septemvrie. In 12 Septem. va
îndoită în raport cu acea făcută celorlalte în chipul următor situaţia pe câmpul de aurite. Oficerul a cunoscut valârea mare a
sosi în Dolni-Miholjao din Croaţia să par­
rod uri câmpeneşti, întru cât adecă, prin răsboiă din Africa sudică : aoestor file şi i-a şi suoces a-le cumpăra
ticipe la marile manevre.
asta nu e nimicit numai rodul aoestui an, In Transvaal oomandautul bur VUjoen pentru biblioteca naţională din Paris. Aceste
file de pergament sunt nisoe rămăşiţe din-
Mişcarea tinerime! serbescî. — ci ghiaţa lovind cu putere în lemnele viţei a trecut norocos calea ferată la Middel- tr’un manuscript grecesc, cam din secolul
„Bram7c“ din Neoplanta scrie, oă tinerimea de viie, încă crude şi necopte şi cari au burg şi merge în direcţiă sudioă probabil al patrulea dupâ Christos, şi conţin frag­
sârbâscă se mişcă cu scop de a desvolta ac­ să rodâscă în anul viitor, le-a vătămat în spre Sekunini. Intr’aceea numărul Burilor, mente din evangelia lui Mateiti. Oeea-ce
tivitate şi a organisa munca pe terenul naţio­ mod simţitor, luoru ce îşi va arăta efectul oarl la nord de calea ferată s’a sporit la dă o valâre atât de mare acestui manus­
nal. „Tristă e starea nâstră adl", (jice f6ia anul viitor. In grânele de primăvară încă 700, sunt împărţiţi în trei oomande. Se crede, cript, nu sunt literile de aur, ci ioânele ce
se află pe file, cari sunt de mare impor­
sârbâscă, „şi contrarii ne desconsideră. neseoerate, asemenea s’a făcut pagubă în­ pă trupele acestea îşi întregesc muniţiunile tanţă pentru cunâsoerea artelor creştmesel
Acesta vine nu atât din oausa opresiuuei, semnată. Pagubele se pot socoti la 80.000 din reservele, oe le au îngropate în munţii veohî. Tablourile închipuesc scene din tes­
corone.
cât mai mult din neînţelegerile şi certele Zoutpans. Botlia ou Schal'k-Burger, a oărui tamentul nou ca: tăierea capului sf. Ioan
personale". Din causa acâsta „Branik" sa­ soţiă a fost adusă de ourând în Pretoria, Botezătorul, ospătarea celor 5000, vinde-
Congres contra tuberculosei în oarea celor doi orbi în cetatea Ierichonului,
lută mişcarea tinerimei sârbescl, care face se află la Ermelo. Comandantul Beyers pe­
Londra, pilele acestea a fost deschis în minunea cu smochiuul usoat ,etc. Ioânele
„să ne aduoem aminte de acele cjde fru- trece cu comanda lui în districtul Weter-
capitala Angliei oongresul internaţional sunt deosebit de bine conservate, colorile
mâse când generaţia tinără se aduna ade­ berg. E mai mult ca probabil, oă el a con­ curate şi pare că ar fi înainte de scurt
oontra tuberculosei, care este fârte cercetat.
sea şi ocupându-se de cestiunile nâstre im­ dus atacul cutezat de lângă Naboomspruit timp zugrăvite.
Sunt de faţă representanţii tuturor uni­
portante, producea o viuă pulsaţiune în în contra trenului engles. Delarey se ţine Inoă înainte de ce acest manusoris a
versităţilor şi guvernelor din întrâgă lume.
viaţa nostră naţională". âră-şl în părţile sudice, îu veohiul său dis­ fost publicat, întâmplarea a voit, ca să se
Congresul, care stă sub patronajul regelui mai afle o filă din manuscript. Un profe­
trict, şi probabil, că a dat mult de lucru
Eduard VII, a fost deschis de ducele de sor a vădut fila în Mariapol, — la mâză
Dill România primim soirea îmbucu- lui Methuen la Zeerust.
Cambridge. Numărul participanţilor trece nâpte dela mare azovică, aşa dâr la ţărmul
răfâre, că de câte-va clile timpul este fârte In statul liber Oranje, în triunghiul opus al mării negre, — a fotografiat’o şi a
frumos în tâtă ţâra şi oă nu mai plouă în peste 1300. In legătură cu congresul este nord-vestio (Kristiana, Bloemhof şi Hoop- trimis’o la Paris, unde s’a constatat, oă este
niol o parte a ei. In buletinul dat pe săp­ aranjată şi o esposiţiă. stad) stau comandanţii buri Badenhorst şi De tot din acel manuscript. Se crede, că pâte
tămâna trecută se spune, că ploile ultime Villiers, în oontra cărora operâză colonelul se va afla şi rămăşiţa acestui manuscript
Un jude de tribunal duelgiu. Ju­ atât de preţios.
n’au causat nici o pagubă recoltei grâului, Henry. In Brandwaterbeck încă s’a concen­
dele de tribunal IsseJcutz Gyula din OluşiQ
care este în genere forte bună. Păpuşoiul trat o trupă de Buri, oare în urma posiţiei
simţindu-se vătămat într’o notiţă apărută
e superb şi promite o recoltă cum de mult favorabile a terenului, a resistat atacurilor
în fâia teatrală „Ujsag", a provocat la
n’a mai fost. englese. Se dice, că trupa bură dela Eden- D-rul Ronmlus L. Crăciun
duel pe redactorul Herczeg Jeno. Duelul
burg ar sta rău şi aştâptă întăriri. Coman­
Crispi grav bolnav- O telegramă s’a făcut cu sabia şi judele — care ’şl ui­
din Neapole aduce soirea, că Crispi este tase de lege, care opresce duelul — fu dantul acestei trupe a fost la început Piet Kavlsbad, Alte Wiese „Strauss".
într’adevâr grav bolnav. Starea lui inspiră rănit. Fourie, pe care Delarey l’a degradat, fiind- Consultaţiunî dela IMaiu — 15 Octomvrie.
oă voia să înduplece pe Buri a-se preda ©®©3>©©9©9®©®t3®©S3)®®9:SOa®aO®0©9®®
Seriâse îngrijiri.
Pentru medicii români. Pentru nou Englesilor. In munţii ostiei din Oranje
Mortea soţiei lui Kriiger. Din Lon­ creatul post de medic ceroual al Radnei, stăpânirea Englesilor nu e durabilă şi ţine OOOOOOOOOOOOOOOOÎOOOOOOOOOOOOOOO
dra şi Bruxella se telegrafâză, că dâmua de care cero să ţiu şi oomunele Cladova, numai pănă când trupele englese nu se Dr. Sterie U. Ciurcu
Kiiiger era de mult timp bolnăvioiâsă; îna­ Şoimuş şi Milova, protopretorul Radnei din retrag.
X. Pelilkangasse. — 1Vr. IO. Viena.
inte ou câte-va luni a căpătat influenţă, de comitatul Aradului a escris concurs. Afară In colonia Cap generalul French a tri­
care nu s’a mai putut scăpa. Săptămâna de taxele obicinuite, medicul ales va primi mis trupe tari contra comandantului Schee- C o n s u l t a ţ i u n î
cu celebrităţile medicale şi cu specialişti dela
trecută i-a murit fiioă-sa, d-na Schinidt, pe şi 489 cor. 14 bani. Deocamdată postul se per, oa să prindă pe acest Bur îndrăsneţ.
facultatea de medicină din Viena.
care o iubia mult. înainte de mârtea ei, împlinesce numai provisor. Cercul e româ- După prădarea Murraysburgului Scheeper
00000000003000001000000000003000
Kitehener a anunţat pe Kriiger, că soţia neso şi ar fi de dorit ca să ajungă un Ro­ s’a retras spre sud şi a ocupat posiţiâ la
lui s’a îmbolnăvit grav, şi i-a pus la dispo- mân în el. Terminul concursului espiră la muntele Cambeboo, 200 chilm. dela Aber- Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
«iţ'ă un cablu prin mijlocul căruia să şî ia sfârşitul acestei luni. deeu. Acolo au voit să-l împresure Engle- Redactor responsabil: Traian K. Pop.