Page 2 - 1901-07
P. 2

o. agina 2.                                                         GAZETA TRANSILVANIEI.                                                              Nr. 151.-1901


                  C’un  cuvânt  tbte  prgătirile  arată  prâncj.  de  gală  în  onbrea  principelui  este  accesibil  numai  de  trei  laturi:       aranjate  cu  prilegiul  adunărei  gene­
            că  la  tomna,  mai  mult  ca  sigur,  vor  Ferdinand  pe  cuirasatul  „Rotislav“.  de  cătrâ  răsărit  prin  gura  vălei  Pe-           rale  a  „Societăţii  pentru  fond  de  tea­
            începe  ârăşî  luptele  naţionale.  Gu       Primul  toast  l’a  ridicat  marele  duce  riceiului,  de  cătră  apus  prin  strîm-        tru  român“  şi  să  asiste  la  însemna­
            vernul unguresc va mai avâ se învingă  în  onbrea  Suveranilor  României  şi  torea  Ceheiului  şi  despre  mbcţă-cfi                    tul  eveniment  în  viaţa  nbstră  cultu­
            mari  greutăţi  pănă-ce  să-şî  vadă  asi­   pentru     prosperitatea     Dobrogei,    la  prin strîmtbrea Nuşfalăului.                  rală,  când  —  pbte  —  se  va  enuncia
            gurată  o  majoritate  cum  o  vre  el  care  a  respuns  principele  Ferdinand,                 Orăşelul  Şimleu  se  laudă  cu         aplicarea  fondului  în  sensul  scopului
            în  viitorea  dietă.  De  aceea  atenţiu­     mulţămind  marelui  duce  pentru  vi-  mari  reminiscenţe  istorice  romane  şi            pentru  care  a  fost  adunat  de  <ţ®cî
            nea  principală  a  lui  Szell  e  îndrep­    sita  ce  a  fâcut’o  Constanţei  şi  închi­  neromane.     El   a   fost   sediul   vi­   de  ani  cu  atâta  abnegaţiune,  adecă
            tată  acum  asupra  pregătirilor  pentru  nând  pentru  Ţarul  şi  Ţarina.  După  carilor  episcopescî  renumiţi:  Albini,               deschiderea  unui  teatru  român  per­
            alegerile  dietale,  ce  se  vor  ţine  la  toasturile  acestea,  Ales.  Mihailovicî  nemuritoriul  Sterca  Şuluţiu,  Deme-              manent la noi.
            tomnă  şi  faţă  cu  cari  au  început  s’a  ridicat  din  nou  şi  a  ţinut  un  triu  Coroian.  Casa  cea  vechiă  vica-
                                                                                                                                                          Cine  dintre  aceia,  carî  pot  să
            mişcări pretutindeni.                        toast  pentru  armata  română  a  cărei  rială,  cumpărată  de  Sălăgenî  la  ini­
                                                                                                                                                     mbrgă,  n’ar  dori  să  ia  parte  la  o
                                                         vitejiă  este  cunoscută  în  Rusia.  M.  ţiativa  marelui  vicar  Sterca  Şiuluţiu
                                 îjî                                                                                                                 8ărbare  culturală-naţională  atât  de
                                                          S.  Regele  Carol  a  trimis  o  căldu-  şi  plătită  cu  totul  de  Metropolitul
                                                                                                                                                     momentbsă ?
                  După-ce  a  visitat  porturile  bul­    rbsă  telegramă  marelui  duce,  rnulţu-  Sterca-Şuluţiu,  se  folosesce  şi  a<Ţ  de                                            R.
            gare  Varna  şi  Burgas,  marele  duce  mindu-i  pentru  toastul  ridicat  în  să­         vicariul  actual;  asemene  esistă  încă
            Alesandru  Mihailovicî  a  sosit  Luni  la  nătatea  suveranilor  români.  Marele  în  condiţiunî  bune  casa,  în  care  a
            Constanţa,  cel  mai  mare  dintre  por­ 'duce  a  răspuns  imediat,  esprimân-  petrecut  câtva  timp  nemuritoriul  fîiu  „Pericul jidovesc în Ungaria".

            turile  române.  Din  incidentul  acesta  du-şî  regretele,  că  nu  pbte  să  mergă  al  Sălagiului.  Simeon  Bărnuţiu,  la
                                                                                                                                                          Sunt  corbi  albi  aoele  gazete  ungu-
            oraşul  şi  portul  Constanţa  au  îm­       la  Sinaia  spre  a  visita  pe  Maiestă­     nepotul său Dr. Ioan Maniu.
                                                                                                                                                     resol,  cari  cuteză  a  grăi  ceva  despre  pri­
            brăcat  haină  de  sărbătbre.  Pentru  ţile Lor.                                                Promenada  de  lângă  piaţă  este
                                                                                                                                                    mejdia  jidovismului  în  Ungaria,  sâu  chiar
            primirea  bspelui  rusesc  s’a  dus  la            Miercuri  la  brele  5  diminâţa        în  curtea  vechei  cetăţi  a  Batoresci-
            Constanţa  principele  moştenitor  Fer-      cuirasatul  rus  a  părăsit  portul  Con­     lor.  In  1848  servia  de  casarmă  Ru­     împotriva  Jidovilor.  Pressa  maghiară  de
            dinand  al  României  şi  primul  mi­        stanţa.                                       şilor,  după  aceea  unei  garnisbne  îm­     acjl  este  aprdpe  fără  escepţiune  în  mâni
            nistru  Sturdza.  Primirea,  ce  i-s’a  fă­                        *                    s  părătesei.  Do-asupra  oraşului,  sus  în-   jidovesel;  îu  Ungaria  Jidovii  fac  comer-
            cut  marelui  duce,  a  fo.-t  una  din  cele                                              tr’un  vârf  de  deal,  se  văd  ruinele      ciul,  ei  fac  literatura  maghiară,  sciinţa  ma­
                                                               ŢHarul  „Germania   din  Berlin                                                       ghiară,  ba  pftnă  şi  în  administraţia  şi  jus­
                                                                                     11
            mai  frumbse.  In  port  staţiona  divi­                                                   unei  străvechi  întăriturî.  Intr’o  gră­
                                                         publică  o  corespondenţă  din  Cons-                                                      tiţia  au  întrat  şi  s’au  înstăpânit  binişor.
            zia  de  mare  a  flotilei  române  de                                                     dină  de  lângă  pola  din  spre  apus  a
                                                         tantinopole,  în  care  se  cfice,  că  Ţarul                                              Astfel,  oum  am  dis,  a-se  vorbi  şi  a-se  scrie
            resboiu,  precum  şi  alte  vapbre,  în­                                                   cimiteriului  român  şi  rom.  cat.,  s’au
                                                         ar  voi  se  se  modifice  tratatul  din  Berlin.                                           despre  isprăvile  ce  le  săvîrşesc  rămăşiţele
            tre   car!   vaporul    „Regele     Carol“.                                                aflat  prin  săpături  podobele  de  petrii
                                                         Şi  anume:  Bulgaria  să-şî  micşoreze                                                      poporului  de  odinidrâ  a  lui  Israil  răspân­
            Marele  duce  sosi  la  9Y   bre  pe  bor­                                                 scumpe  de  origine  gothică,  cari  s’au
                                       2                 contingentul  de  pace,  prin  ceea-ce                                                      dit  pe  suprafaţa  întregului  glob,  trece  :u
            dul  cuirasatului  „Rotislav“.  Sosirea                                                    preţuit  şi  cumpărat  de  museul  naţio­
                                                         i-s’ar  da  Sultanului  posibilitatea  de  a                                                Ungaria  drept  o  cutezanţă  orbă,  căci  Jido­
            lui  fu  salutată  cu  21  lovituri  detun,   întroduce  reforme  în  Macedonia.  Ser­     nal ung. cu 38,000 fl.
                                                      u
            date  de  bateriile  de  pe  „Rotislav ,                                                        In  jurul  Şimleului  este  Badaci-     vul  aici  este  o  plantă  „nobilă",  de'care  nu-i
                                                         bia  şi  Muntenegru  să  fiă  provocate                                                    permis  cui-va  a-se  atinge,  Jidovul  este  o
            la  care  s’a  răspuns  cu  lovituri  de                                                   nul,  un  sat  unde  trăiesc  mulţi  dintre
                                                          de  a  curma  pedepsele  faţă  cu  Alba-                                                  fiinţă  privilegiată,  el  simbolistă  „liberalis-
            tun  din  partea  română.  După  sosire                                                    consângenii  marelui  Simeon  Bărnuţiu;
                                                         nesii  încălcători  de  graniţă,  br  în                                                   mul“  în  Ungaria  şi  tot  ce  e  „liberal *  aici,
                                                                                                                                                                                         1
            principele  Ferdinaind,  purtând  uni­                                                     între  alţii  văduva  nepotului  său  Dr.
                                                         schimb  Ţarul  să  ceră  dela  Porta                                                       e tot-odată şi jidovesc.
            formă  de  general,  a  făcut  o  visită                                                   Ioan  Maniu  cu  2  fete  ale  ei.  La  spa­
                                                          otomană  garanţii  faţă  cu  neliniştirile
            marelui  duce,  care  i-a  reîntors’o  pe                                                  tele  Măgurei  e  situată  Bocşa-română,           Se  găsesc  însă  totuşi  6menl  şi  în  sî-
                                                          Albanesilor.  Pentru  realisarea  pla­
            bordul    vaporului     „Regele     Carol“.                                                unde  zac  osămintele  lui  sub  monu­       nul  Maghiarilor,  cari  să  atragă  atenţiunea
                                                         nului  se  4i°   oă   se   va  convoca  un
                                                                        e
            Sera  principele  Ferdinand  a  oferit        congres  internaţional  la  Petersburg       mentul  ridicat  de  fiii  Sălagiului;  nu   obştei  creştine  asupra  primejdiei,  ce  o  in-
            un  banchet  în  onbrea  ospelui  rus                                                      departe  este  Guruslăul,  locul  bătăliei   vblvă  în  sine  jidovismul  pentru  Ungaria.
                                                          său Coppenhaga.
            pe  bordul  numitului  vapor.  Princi­                                                     lui  Szâkely  Mbzes  cu  Mihaiu  Vi-         Aşa  de  pildă  vedem  publioându-se  în  „Al-
                                                                                                                                                             u
            pele  a  toastat  salutând  pe  represen-                                                  tăzul.                                       lcoimany   dela  19  Iulie  un  articul  important
            tantul  Ţarului  şi  a  beut  în  sănăta­              Şimleul Silvaniei                        Aceste  şi  alte  reminiscenţe  is­     din  tote  punctele  de  privire,  despre  „peri-
            tea  Ţarului  şi  a  Ţarinei.  A  respuns                                                  torice  românesc!  şi  pentru-că  e  ro-     culul  jidovesc  în  Ungaria*,  articul,  pe  care
            marele  duce  Mihailovicî,  mulţumind          si „ Adunarea generală a Societăţii pentru   mâneţ,  având  jur  român,  parte  de       ţinem să-l facem cunoscut cetitorilor noştri.
            pentru  primirea,  ce  i-s’a  făcut  şi  ru­            fond de teatru român .             locuitori  şi  inteliganţă  română,  au            In  îutroduoerea  artioulului  scris  de  un
                                                                                        11
            gând  pe  A.  Sa  principele  Ferdinand                                                    atras  disgraţia  şovinismului  asupra  anumit  K.  T.  M.  se  spune,  oă  pressa  ma­
            se  esprime  M.  S.  Regelui  Carol  re­           Bravii  noştrii  Sălagenî  fac  mari    Şimleului,  care  l’a  făcut  din  fost  se­  ghiară  contrabandăză  sistematic  pe  Jidan
            gretele  sale,  că  nu  pote  se  i-se  pre-   pregătiri  pentru  primirea  în  mod        diu  de  comitat  şi  tribunal  un  punct  în  naţiunea  maghiară.  Ea  vorbesoe  şi  scrie
            senteze,  apoi  a  închinat  pentru  su­      demn  de  ei  a  biroului  şi  membrilor     neînsemnat  al  comitatului,  punând  în  despre Maghiari dc confesiune jidbv6scă, deşi
            veranii  României.  Musica  a  intonat  Societăţii  pentru  fond  de  teatru  român        locul  lui,  prin  vestita  arondare  a  lui  Maghiarul  n’a  fost  nicl-odafcă  Jidan,  nici
            imnul  rusesc,  apoi  cel  românesc.  Ma­    şi  a  participanţilor  din  tbte  unghiu­    Coloman  Tisza,  oraşul  Zălau,  care  Jidanul  n’a  fost  Maghiar  vre-odată.  Arată,
            rele  duce  a  mai  închinat  şi  pentru  rile  ţării  la  adunarea  ei  generală,         n’are  a-se  lăuda  cu  nimic  istoric.  Dbr  că  din  17  milione  loouitorl  ai  Ungariei,
            principele  şi  principesa  României,  care  se  va  ţină  în  1  şi  2  August  a.        aceste  defecte  le  suplinesce  prin  mai  mult  de  un  milion  sunt  Jidovi.  Acest
            pentru  armata  şi  marina  română.          c. în Şimleul Silvaniei.                      aceea,  că  este  aprbpe  pur  maghiar  raport  numeric  nu  este  bine  să  se  bagate-
            I-a  respuns  A.  S.  R.  principele  Fer­         Şimleul-Silvaniei    este   istoricul  şi calvin.                                    liseze,  căci  rassa  acâsta  de  popor  (Jidanii)
            dinand,  închinând  pentru  marea  du­       şi  adevăratul  centru  al  Sălagiului             Acest  orăşel,  ce  s’a  distins  prin  împrăştiată  în  t6te  părţile  ţării,  imprimă
            cesă,  pentru  armata  şi  marina  ru-  într’o  vale  frumosă  a  Crasnei,  scu­           românismul  lui,  aştăptă  pe  bspeţii  ro­  caracterul  ei  specific  în  măsură  deoisivă
            sâscă.  Musica  intonâ  imnul  românesc  tit  dinspre  mecjă  nbpte  de„Măgura“,  mâni,  cari,  credem,  se  vor  duce  din  asupra caracterului maghiarimei. De va suc­
            şi rusesc.                                   încungiurat din spre apus şi miacjâ-cji  tbte  ţinuturile  locuite  de  Români  cede,  ca  Jidanii  să  fiă  contopiţi  în  corpul
                 Marţa  la  amiacji  s’a  oferit  un  di­  de  pitorescî  coline  acoperite  de  pă­   ale  ţării  să  se  împărtăşăscă  de  căl-  n&ţiunei  maghiare,  acâsta  nu  va  mai  avă
            neu  de  ambasadorul-rueesc  Fonton  în  duri  şi  vii.  Zace  într’o  vale  frumosă  durosa  ospitalitate  a  fraţilor  lor  să­       caracter  maghiar,  ei  va  fi  o  naţiă  jidano-
            onbrea  marelui  duce,  er  săra  un tăiată de Crasna la pola Măgurei şi                   lăgenî, luând parte la festivităţile         tnaghiară.



            cultăţl  peste  160,  bine  înţeles  afară  fusiunea  acesta  mi-se  pare  că  nouă  curenţă   se  îmbogăţia  şi  meşteşu­              îi  e  dor  de  pâne,  trebue  s’o  cum­
                                                                                                              11
            de  facultatea  de  teologiă,  căci  nu­     ni-a  făcut  mult  rău,  deorece  a  fa-  garul  său  negustorul  român  se  pră­          pere  cu  bani  gata  dela  Kirios  Jani,
            mai  asta  ar  mai  trebui,  ca  se  fim  vorisat  în  cel  mai  înalt  grad  stabi­       pădea. Comerciul era liber!                  grecul  distribuitor  de  pâne  în  oraşe
            complecţi.  Ce  vor  face  atâtea  licen­    lirea  streinilor  intermediari  pe  pieţele       Meseriaşul  său  negustorul  român      şi  în  sate.  Apoi  se  n’ai  pelagra  în­
            ţiate?  Trbba  lor!  Destul  că  crescerea  nostre,  fără  a  dovedi,  că  dispun  de  lovit  fiind  de  „Concurenţă   şineavând        cuibată în coliba ţăranului dela noi?
                                                                                                                                    1,1
            e  greşită  şi  acum,  ca  s’o  îndreptăm,  un  capital  moral  şi  material,  sub  cine  a’l  ocroti  în  lupta  neegală,                   In  ţâra  acesta  binecuvântată  de
            trebue  se  deschidem  şcoli  de  menagiu  cuvânt, că comerciul liber nare controlă.       alerga   la    funcţiuni    pentru    care   Dumnetjeu,  încât  e  un  adevărat  raiu
            =  bucătăriă,  cum  e  aceea  dela  Mă­            De  aceea  în  măsura  în  care  se  n’avea  nici  chemarea,  nici  pregătirea       pământesc,  noi  n’avem  grădinî  de
            gurele,  Bârlad  etc.,  ca  se  înveţe  fe­  importau  produsele  fabricelor  streine,  necesară.                                       legumi    împrejurul     caselor    nostre.
            tele  se  facă  rîntaş,  fiind-că  în  casa  în  aceeaşî  proporţiune  întrau  şi  in­          Femeia  română  dela  sate  ca  şi      Aiul,  câpa,  ridichea,  morcovul  şi
            părinţilor delicata mademoiselle, doctoriţă,  termediarii  streini  în  ţeră,  carî  în  ca­  dela  oraşe,  ne  mai  având  plăcere  a   pătrunjelul,  atât  orăşeanul  cât  şi
            în  astronomia,  nu  şî-a  pus  picioruţul  litate  de  comercianţi  deschideau  pră­      se  ocupa  cu  inul,  cânepa  său  lâna,     sătânul  tbte  le  cu  mp  eră  cu  bani
            în bucătăriă.                                vălii  pe  pieţele  nbstre,  bucurându-se  lăpăda  furca  şi  răsboiul  de  ţesut  şi      gata  dela  gospodin  Bulgaroiv,  care
                 Părăsirea  comerciului  şi  indus­      la  conaţionalii  şi  coreligionarii  lor  căutând  nod  în  papură,  că  hainele          pănă  în  (Ţuă  pornesce  pe  uliţî  în
            triilor  seu  meseriilor  la  noi  în  ţâră,  fabricanţi  de  afară  de  mari  credite,  gata  ar  fi  mai  eftine  decât  cele         oraşe  şi  în  sate  şi  strigă  cât  pbte:
            mi-se  pare  că  a  resultat  şi  din  des­  pe  care  în  urmă  tot  ei  le-au  com­     lucrate  cu  mâna  în  casă,  da  şi  ea      haideţi la ardeiu şi usturoiul
            fiinţarea   breslelor    şi   proclamarea  promis  în  paguba  ţării  şi  a  comer­       năvală la „Concurenţă*,                            Se  nu  credeţi  că  glumesc.  Vor­
            comerciului liber.                           ciului român.                                      Pe  calea  acesta  au  ajuns  lucru­    besc  forte  serios,  afirmând,  că  chiar
                 Principiul  comerciului  liber,  care        Noi  din  acest  punct  de  vedere  rile  în  starea  de  ac}î,  ca  ţăranul          şi  administraţiunea  şcolei  de  agri­
            străbătea  din  Anglia  pe  la  1864  în  n’am  fost  destul  de  pricepuţi,  spre  a  nostru  în  ţâra  românâscă  să  porte           cultură  situată  pe  întinsa  câmpiă
           tbte  părţile  lumei  spre  a  pute  cu­      lua  dela  început  măsuri  de  apărare.  cămaşe,  ismene  şi  ciorecî  cumpăraţi          dela  Ferestreu,  îmbracă,  elevii  in­
            ceri  din  ce  în  ce  mai  mult  teren,  Ne  mulţămiam  numai  a  privi  cu  in­         gata dela jupan Moise Kahana.                 terni  cu  postav  fin  de  pe  la  jidovî,
            mai  cu  sbmă  în  ţările  înapoiate  în  diferenţă  la  deschiderea  prăvăliilor               In  ţâra  cea  mai  bogată  în  pro-    par’că  ar  fi  nisce  copii  de  aristo­
            cunoscinţele  doctrinelor  practice  şi  din  partea  străinilor,  carî  îşi  puneau  ducţiunea         grâului,  femeia  română        craţi   din   Teresianul     dela   Viena,
           teoretice  ale  economiei  politice,  nu  atrăgătorea firmă: „La Concurenţă“.              săteană  sâu  orăşână  să  nu  scie  fră­     cumpără  pâne  de  pe  la  grecî  şi  le­
            voia  se  scie,  că  ar  esista  o  deose­        Lumea  alerga  cu  bani  buni  şi  mânta  şi  coce  pânea,  cuptbre  de               gumele  le  procură  c^ilnic  de  pe  la
            bire  de  clase  şi  de  interese,*.,  între  cumpăra  marfă  ieftină  şi  —  prostă.  pâne  nu  se  pomenesc  pe  la  casele           zarzavagii   (grădinari)    bulgari     din
            meşteşugar,  fabricant  şi  comerciant.  Celor  în  drept  a  esercita  o  controlă  lor  şi  bărbatul,  plecând  la  munca             piaţa  Daciei  în  Bucurescî,  unde  în
            Pe  toţi  îi  cufunda  în  aceeaşi  apă,  severă,  puţin  le  păsa,  dâcă  cumpără­       câmpului,  e  nevoit  a-şî  lua  căldarea     fiă-care  cţi  dimineţa  întâlnesc!  într’o
            dându-le  numirea  de  comercianţi.  Con- torul  se  păcălea,  jidovul  dela  „Con­       de  mămăligă  în  spinare,  sâu  dâcă         trăsură pe arcurî câte doi elevî în-
   1   2   3   4   5   6   7