Page 21 - 1901-07
P. 21
REDACŢIUNEA, „gazeta* iese în fllcare (U.
Aflministraţinnea şi Tipografia
Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe şAse luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Scrisori nefrancate nu se pri
mesc.—Manuscripte nu se N-rii de Dumineci 2 fi. pe an.
retrimit. Pentru România şi străinătate:
I N S E R A T E Pe un an 40 franol, pe ş6ae
te prlmeso la Admlnlstra(lune tn luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
Braţov şi la următorele N-rii de Duminecă 8 franol.
Se prenumeră la tote ofi-
BER.OURÎ de ANUNŢURI:
în Vlena • la N. Dukes Nachf., oiele poştale din întru şi din
Nux. Augonfeld & Emeric Les- afară şi la d-nii oolootorl.
ner, Heinrich Schalek. A. Op- Abonamentul pentru Braşov
pelik Nachf. Anton Oppelik. Admxnistraţiunea, Piaţa in are.
In Budapesta: la A. V. Gold- TSrgul Inului Nr. 30, etagiu
berger, Ekstein Bemat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şese
Leopold ( V i l ErzsAbet-korut).
luni 10 cor., petroilunl 5 oor.
PREŢUL INSERŢIUNILOR: Cu dusul în casă : Pe un an
o seria garmond pe o colină 24 oor., pe 8 luni 12 o., petrei
10 bani pontru o publicare. — luni 6 corAne. — Dn osemplar
Publicări mai dese după tari 10 bani. — Atăt abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe cât şi insorţiunile sunt a se
pagina 3-a o seriă 20 bani. plăti înainte.
Nr. 155 Braşov, Vineri 13 (26) Iulie. 1901.
Serbii şi partida guvernului. nu vră să le recunoscă îndreptăţirea mai jos susţine totuşi, că marea ma acel articul fără nicî un încunjur,
de a satisface cerinţelor şi trebuin joritate a Şerbilor ar merge cu par că, decă radicalii serbî vor ridica
înainte cu câte-va cjile am vor ţelor lor naţionale-culturale nici chiar tida dela putere. Se păte ca forţa, vechile lor pretenţiunî, Serbii nu se
bit la locul acesta despre sfaturile, în ce privesce reforma autonomiei presiunea, corupţiunea, esercitate de pot aştepta nicî la atâta, ca con
ce le-a dat conaţionalilor sei şerbi lor bisericesc!, ci cere dela ei su sus, să tragă pe alegători în tabăra gresul lor naţional bisericesc să fiă
într’o foia guvernamentală ungurăscă punere necondiţionată pe tbtă linia, guvernului, nu însă libera voiă a din nou convocat şi să p6tă lucra
br. Zsivkovics, fost şef de secţiune şi renunţarea la orî-ce dorinţe şi pos poporului serbesc. pentru definitiva regulare a autono
preşedinte al congresului bisericei tulate mai radicale naţionale. Dâr nu ne sunt ore acestea miei bisericesc!.
serbescî. El îi consilieză se ia parte Foia guvernului se vede încura- fărte bine cunoscute şi din propri- Şi totuşi ce vor pută face Serbii,
în orî-ce cas la alegerile viitbre pe giată prin împrejurarea, că precum ele nostre păţanii? E de ajuns, dăcă ce va pută face orî şi care din cele
basa unui program electoral, care afirmă ea, „marea massă a alegăto pentru înţelegerea celor ce se pe lalte naţionalităţi asuprite, dăcă vor
se nu conţină nici un postulat, ce rilor serbî a stat deja de aprăpe trec în sînul Şerbilor din Ungaria, înceta de-a revindeca deplina recu-
ar pută se îndemne pe vr’una din două-decî de ani la alegerile dietale constatăm, că desbinarea între Serbî născere a egalei lor îndreptăţiri na
partidele patriotice, orî chiar pe par în tabăra partidei liberale maghiare, a ajuns aşa departe încât cele două ţionale ?
tida liberală guvernamentală ma deşi în timpul acesta s’a dat dela partide, representate de Ziarele „Zas- Ferâscă DumneZeu să ajungem
w
ghiară se ia o posiţiă duşmănosă în Neoplanta necontenit parola pasivi tava şi „Branik", vor să ţină fiă vremuri, când să nu mai cuteze a
contra poporului serbesc. tăţii şi a abstinenţii care întruniri deosebite. Astfel pe se ridica cu putere, din mijlocul po-
Am arătat, că un ast-fel de sfat De aici conchide „P. Lloyd“, când radicalii au convocat întruniri părelor asuprite, glasul consciinţei
este absurd, fiind-că nu însemnă că „şi in anul acesta alegătorii serbî la St. Taamaş şi la Becîcherecul drepturilor naţionale neprescriptibile.
nici mai mult nici mai puţin, decât în majoritatea lor îşi vor da votul mare, spre a-se sfătui asupra situa- Atuncî totă ţâra ar deveni o casarmă
că Serbii se înceteze de-a mai face pentru canditaţî liberali, fiă ei Serbî ţiunii politice şi bisericescî-culturale, guvernamentală ungurâscă, şi frântă
politică naţională şi se lase se fiă său Maghiarî, şi că se va dovedi şi partida liberală serbâscă, care seim, ar fi pentru totdâuna puterea ei.
duşi de curentul dominant, unde va de astă-dată deplina neputinţă a că este condusă de Dr. Polit, s’au
Provedinţa însă a îngrijit, ca
voi întâmplarea. Cum-că bine am aderenţilor pasivităţii din Neoplanta . întrunit Luni la Neoplanta într’o
11
pomii să nu pătă cresce pănă în
judecat, ne-o dovedesce astăcjî, în- Nu se pote nega, că adversarii conferenţă, în care a decis a ţină
ceriu, şi aşa n’avem să ne temem de
tr’un mod cum nu se pote mai în naţionalităţilor n’ar pute fi atât de o adunare generală în luna lui Sep
resultatul final nicî în ce privesce
vederat, organul de frunte al parti cutezători, dăcă nu ar fi încurajaţi temvrie, declarând tot-odată, că m e m
pe Serbî, nicî întru cât se refere la
dei guvernului, propovăduitorul cel prin desbinările şi slăbiciunile, ce brii ei nu vor lua parte la aduna
celelalte naţionalităţi.
mai zelos al liberalismului evreo- din nenorocire sunt o calamitate ve- rea din Becîcherecul-mare, fiind-că
maghiar, incorigibilul duşman al na chiă, de care aceste popore pare că a fost conchemată fără soirea lor.
ţionalităţilor, „Pester Lloyd“. nu pot scăpa. Serbii dăcă n’ar fi di- Este fărte regretabilă divisiu- Afacerea-Banffy. Cea mai nouă
a
Vorbind despre adunările, ce le visaţî în două partide şi dăcă încor nea între Serbî, care, cum am Z' i afacere-Banffy. ameninţă să devină — „ce
1
pregătesc Serbii din Ungaria, cu darea între aceste partide, radicalî face pe adversari atât de cutezători lebră *. Partida lui Ugron, pe care la ale
scop de a-şî lămuri situaţiunea lor şi liberalî, n’ar fi aşa mare, ar im şi obraznici. Ambele partide serbescî gerile trecute Banffy o forfecase cumplit şi
naţională şi bisericăscă, numita f6ie pune cu totul altfel celor ce esercită urmăresc, pe cât seim, ţînta de-a al cărei şef Gabriel Ugron a îndurat muleţ
le spune Şerbilor scurt şi cuprinză acjî puterea în stat şi aceştia nu s’ar asigura poporului serbesc din Un lovituri din partea banffiştilor, între altele
tor, că cei dela cârmă nu numai că juca cu ei, cum o fac în deosebi în garia esistenţa sa naţională. De ce în ounosouta afacere Rimler-Ugron, ţine
nu ved cu ochi bunî nisuinţele na cestiunea congresului şi a autono ele să nu p6tă cădă de acord într’o acum să-şi răsbune. Magyarorscdg , orga
u
n
ţionaliste serbescî, ce se manifestă miei bisericei serbescî, ca mâţa cu întrunire generală asupra atitudinei nul ugroniştilor, publică în numărul 'său
pe terenul politic şi bisericesc, der şorecile. ce Serbii cu toţii trebue să o ob dela 24 Iulie un articui violent cu privire
aştâptă chiar dela Şerbi se-şî docu Radicalii serbî, ce-i drept, au serve în lupta cu guvernul unguresc? la aoâsta afacere. „Magyarorszâg cj.' > &
c
ee
menteze patriotismul prin aceea, că cea mai mare influinţă asupra po Cred ei ore încă şi aZb că sistemul Banffy, „s’a făcut sluga criminală a
la viitbrele alegeri vor întră toţi, cu porului serbesc din Ungaria. Insuşî Szell va fi mai binevoitor şi preve acelei GesammtOiterreich, oare dela desas-
căţel şi cu purcel, în tabăra parti „P. Lloyd“ se vede silit a mărturisi nitor faţă cu Serbii, ca cel trecut ? trul din Mohaciti plutesce de-asupra ndstră
dei liberale dela putere. că opiniunea publică între Serbii Cei ce ar crede astfel, n’ar avă de cu negrele-i aripi*. Cere japoi să se facă
Nu vră să scie der foia evreo- ungurenî e pe partea naţionaliştilor cât să cetescă articulul amintit din lumină şi să se trimită o anchetă parla
w
maghiară a lui Falk de nici un fel radicalî şi e curios, că, pe când face „P. Lloyd pentru-ca să se convingă mentară, care să cerceteze afacerea, înainte
de aspiraţiunî naţionale ale Şerbilor; acâsta în introducerea articolului său, despre adevăr. Li-se spune adecă în de ce camera ar lua deoisiunea de punere
FOILETONUL „GAZ. TRANS.* curată românăscă, adi, când se introduc . Stelele se sting acum; Şi neguri cresc,
atâtea neologisme şi când „glastrele* şi Rouă picură pe flori: S’anină ’n crăngl; —
CO „linţoliul*, care au fost frumose, fiind între Spune-mî în eotro să’ndrum Se tînguesc
Şi plâng tălăngi
buinţate odată de Eminesou, te jicnesc re- Paşti mei rătăcitori? Pe căi pustii-
Patriarhale. petâudu se îa fiă-care strofă! Oa haiducul, A doua poesiă în sfîrşit, Doina, e în Se duc uitaţi
A
Dare de semă. care-1 cântă, se scutură Iosif dîrz de tdtă acelaşi timp simplă ca o poesiă populară Cei trei fîrtaţl,
marfa asta străină şi prea ieftină oa să nu şi rafinată oa o poesiă de Verlaine. Mai Saltând îu şa
(Continuare.) Plutind aşa
fiă falsă. rar am oetit versuri atât de melodiose.
Nu insist asupra limbei poesiilor lui Prin forma şi prin conţinutul ei, aoestă Ca trei stafii...
Iosif. Ea e pote cea mai curată românâscă E de prisos să insist asupra ritmului Doină p6te sta alături de oele trei nemu-
din câte s’au scris. Vorbele nouă pe cari variat şi mai ales asupra rimei bogate a ritore Doine, eşite din până lui Eminescu, Der când ajung
La cotituri,
le scotooesce din popor, le introduce numai poesiilor lui. Rimele nouă sunt multe şi Coşbuc şi O. Carp. Eat/o : Un chiot lung
atunci oând ele suut atât de bine ţintuite frumuseţea lor e cu atât mai mare, că ele Din mii de guri
în cadrul îu oare le-a pus, încât nu numai că sunt mai tot-deuna împărecherea uuui cu Se tînguesc Dărîmă stânci:
Tălăngi pe căi,
sunt pline de efect şi înlocuesc cu succes vânt fârte des întrebuinţat cu unul rar, d. Şi neguri cresc Haiducii mei
termini tociţi şi improprii, ci rămân împă e. meşteri — peşteri, asvârle — şopîrle, Din negre văi, Doinesc toţi trei;
Şi clocotesc
mânteniţi în poesiă şi se impun oelor ce anul — veteranul, laşi — aceleeaşl etc. Plutind pe munţi.... Şi hohotesc
scriu în urma lui. O singură pildă. E in La făgădău, Păduri adânci.
T6te calităţile formei în oare Iosif îşi
contestabil, că vorba ăîrz e dialeotală şi La Vadul-Rău,
îmbracă în mod atât de desăvârşit versu *
prin acumulaţia de consonante aspre are Sus la răscruci, * 4=
rile, rees de sine din mulţimea de citate, Vin trei haiduci
puţine şanse de a fi întrebuinţată în poe- pe cari le-am dat. Aici în loc de a mai Pe cai mărunţi,... Pe pagina din urmă Iosif ne făgă-
siâ. Ou tâte aoestea, acolo unde a aşedat’o insista asupra lor, las să urmeze încă două duesoe apariţia unui nou volum de versuri
Iosif, ea e un „trouvaille*. Haiducul rătă-
poesii. Grăesc încet.. „A fost odată*. II aşteptăm ou dor.
cesce prin codru doinind, „înfiorat de taina Un scurt popas — Noi Ardelenii trebue să fim mai ales
singurătăţii grele*. E acasă la el în desi Oea dintâiă e un Cântec micuţ, care Şi spre brădet mândrii de el, căci Iosif e al doilea poet
şul verde şi de aceea când „prinde-un sgo- cuprinde versuri atât de frumose, cum nu Pornesc la pas însâmnat pe oare l’a dat Ardealul în vremea
Cei trei călări....
mot venit dinspre hotar* mai Eminescu a scris la n o i :
Sus peste plaiă din urmă.
„Îşi saltă ăîrz podoba de-alămurl şi de-oţele Nopte, năpte, — er mă laşi Tăcutul craiii (Pinea va urma).
Şi ochii lui sălbateci străfulgerând tresar!* Singur pe cărări pustii, Al nopţii reci,
Părăsit aceleeaşl. Umbrind poteci,
Şi cât de bine-ţt prinde limba asta Palide melancolii... Se’nalţă ’n zări.
