Page 22 - 1901-07

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI/? Nr. 155.—1901.

sub acusă a guvernului trecut şi înainte de ce limbă voiese să vorbâscă, şi ele au răs­ şi Herţegovina, în Macedonia şi Bulgaria, tal mort". Faţă de afirmarea şi lauda acâsta
oe s’ar forma un juriu din membrii came­ puns, eă plăcere mare le-ar face să vor­ :iind'Oâ acestea-i dădeau bune prilegiurl de de sine, d-nii Paşea şi Simedrea constată,
a-sa amesteca în afacerile Turciei, acum
rei magnaţilor, căci „dâcă sunt păcătoşi, bâscă rusesce. In acâstă localitate, voind oft „constituirea despărţământului a fost
când de acelaşi pretext s’ar pntâ servi Aus­
las’să fiă înfieraţi şi osândiţi ca“trădătorl“. ca să se arate popular, ducele s’a prins în
tria şi Germania, — acum e contrară ori­ dorinţa tuturor Românilor de bine din
— Aceeaşi f'âie spune, că s’au câştigat hora încinsă de soldaţi şi ţărani. Văcjând cărei mişcări macedonene. aceste părţi, âr nn pentru-oă au fost în­
deja 20 subscrieri, câte sunt de lipsă în în­ acâsta Prinţul Ferdinand a fost nevoit să Consulul rusesc din Constantiuopol a demnaţi de Ciuoa, care numai din 1895 e în
ţelesul regulamentului camerei, prin cari între şi el în horă, deşi nioî odată pănă as- puş pe tălpi întrâga administraţia turcâseă, Mocih". Constată mai daparte, că „pentru
să se ceră convocarea dietei. Convocarea tădl n’a făcut una ca asta. Er în urma ca să calce în pioiâre orî-cs scânteie a punerea în activitate a desp. Mooih al
nu o mai întercjie acum, decât consfătuirile prinţului au început aă se agaţe uuul câte mişcării revoluţionare macedonene. Şi când „Asooiaţiunei", comitetul central a invitat
ooliţia turoâsoă a înfundat în temniţă, în
privitore la modalitatea procederei. unul, păuă-ce au întrat în joc, toţi miniştrii, pe M. O. D. Ioan Moldovan protopop în
easamate întrâga inteligenţă macedoneană,
La aoesta guvernamentalul „Budapesti t.oţî oficerii, suitele etc. Ducele a dăruit 5 când sluşbaşii Sultanului au început să tor­ Cătina să ia iniţiativa; aoesta apoi a că­
Hirlap“ adauge, că „vom avă norocire napoleoni soldatului, oare cânta din cim- tureze pe totă poporaţia oreştină din Ma­
lătorit prin cere, a scris pe la toţi, cu un
acum în zăduful verii de o luptă parlamen­ poifi. Apoi au urmat fotografierile. Ducele cedonia, d-1 Sinowiev declară că, conform ouvânt a dires totul ou o rară abnega-
tară". Membrii fostului cabinet Banffy, s’a fotografiat cu prinţul, apoi ou suitele raportelor consulare, toţi prisonierii mace ţiune". Aoâsta ţin să o oonstate numiţii
donenî sunt ordinari turburători de linişte
cari fac parte şi din cabinetul actual, sunt: şi în sfirşit eu cei trei oficerî bulgari ata­
şi că arestările s’au făcut pe cale legală, d-nl „în interesul adevărului".
ministrul de finanţe Lucacs, ministrul de hon- şaţi pe lângă persâna sa: generalul Iva-
în urma poruncilor guvernului iubii or de
vedl br. Fejervâry, ministrul de agricultură noff, colonelul Bliskoâ şi căpitanul Radeff. pace al Sultanului.... Căldurile în America. Din Was­
Daranyi şi ministrul creato-slavon Evin Ceh. Fotograful a făcut cele mai bune afaceri, hington se anunţă: Continuele groznice căl­
căci tablourile acestea se vând între 3 şi 5 duri în tole statele de Vest se resimt acjl
franci. apropo ca o nenorocire naţională. După
„Convenţia militară cu Româ­ SOIRILE DILES. raporturile oficiale, recolta e cu totul nimicită.
nia". „Budapesti Hirli.ip scrie: „Deoâte-va — 12 (25) Iulie. Dâcă ar urma curând ploia, pote s’ar mai
u
(file mai multe cliare din Budapesta şi Vi- Din Macedonia. Cetim în „Consti­ scăpa în multe localităţi recolta. Tempera­
tuţionalul": Ni-se oomuneă din Bitolia, că „Nix deiltseh". Consiliul comunal din
ena scriu, că şeful stalului major general tura trece peste 106 grade Fahrenheit în
br. Beck, fiind ospele Regelui Carol la Si­ de curând a sosit acolo un deputat grec Budapesta a respins o serisore a consiliu­ umbră (4P2 grade Oelsius). De vor dura
naia, din încredinţarea Majestăţii Sale a din Voios, anume Cartalis, ou misiunea de lui comunal din Viena, care deşi pe co­ numai încă două-trei cli? ftoeste eăldurî,
e
pertă era adresată la Budapest, înăuntru
încheiat o convenţia militară cu România, a Visita mai tâte oomuuele românesc! ‘şi a însă rescriptul era adresat la Ofen-Pesth. farmerii vor pierde miliâne de dolari în
respective cu Regele Carol. Din soirea stărui pe lângă fruntaşii români să înckicjă marile câmpuri de păpuşoii! (oucrlruz). Ter­
acesta — după cum putem anunţa din sor­ şcolele naţionale, înloouindu-le cu oele gre- Consiliul din Budapesta află, că acesta ar mometrul arăta Luni 100 gr. Fahrenheit
ginte fidedemnă — numai atât este adevărat, oescî. La Bitolia a şi început să lucreze fi „o baţjoeurire a conseiinţei naţionale ma­ (37‘7 gr. Cels.). Din multe părţi se anunţă
ghiare*. El şi ameninţă pe cei din Viena
că într'adevăr între Austro-Ungaria şi Româ- în acest soop spunând, eă guvernul român u îmbolnăviri grele în urma căldurilor, iu 38
nia esistă o convenită militară, dâr asta s’a a consimţit la acâsta şi Românii ar face şi clic©, că dâcă „încăpăţînaţii" din „Bâos de 6re s'au întâmplat îu Chicago opt, în
încheiat deja la 1890 şi încă în Ischl, când bine, dâeâ se vor lăsa de bună-voie, de nu, nu se vor ogoi şi cuminţi, au dor’ cei din Missouri şi Kansas 14 caşuri de morte şi
Regele Carol a fost 6spele împăratului şi tot acolo ar ajunge, însă mulţi din ei o să Budapesta „mijlooe mai aspre şi mai aco­ 40 persone au murit de insolâţiă. Din
K
Regelui Fiancisc Iosif . înfunde puşcăriile turoesel. Luoru curios: modate de pedepsire". — Nu-i vorbă, oom- Kentuky, Missouri, Iowa, Illinois, Indiana
pe când noi Românii ne preparăm să fa- plesanţa e de multe feluri. Cei din „fo- şi Ohio viu scirl, oă căldurile sunt aşa de
oem o escursiune la Atena, Grecii trimit vâros“-ul unguresc în chipul acesta o în­ mari, cum nu s’au mai pomenit în aceste
Partida liberală serbescă din agenţi la fraţii noştrii spre a-i desnaţiona- ţeleg.
state. Marţi a plouat puţin în partea de
Ungaria—după cum i-se comunică unei foi ţionalisa, âr pe aceia pe cari nu-i pot
Alegere de deputat în Privigye. apus, de mijloc şi de miacjă-oâpte sta­
a
guvernamentale din Budapesta — a ţinut atinge, îi ameninţă eu puşcăriile turcescI .
K
Partida poporală catolică a raportat alal- tului Missouri.
o oonferenţă la 21 Iulie în Neopiauta. A
tăerî un frumos succes cu ocasiunea ale-
decis, ca în Septemvrie să se ţină o con- Etsglesii au destui bani. Din Lon­
gerei parţiale de deputat, oe s’a ţinut în
ferenţă generală. S’a discutat în conferenţa Comitetul macedo-buigar în contra dra se anunţă, că guvernul engles va pre-
Privigye. Ea o scos deputat ou 771 voturi
dela Neoplanta şi oestiunea alegerilor die- senta parlamentului un proiect de lege,
Rusiei. pe Dr. Frnszt Saudor, contra lui Dr. Mark-
tale, dâr u’a decis în privinţa aoesta nimic bot Aladar guvernamental, care a primit oerând să i-se facă lordului Roberts un dar
şi a lăsat decisiunea definitivă pentru con- Seim, oă din incidentul visitei marelui 662 voturi. naţional de 100,000 funţl. — Ore Buller de
ferenţa din Septemvrie. In fine conferenţa duoe Alesandru Mihailovicî în Bulgaria, dia- eâţl funţl sterlingl e vrednic? Burii ar
11
a decis, ca partida liberală serbescă se nu rul „Reforme , al oomitetuluimacedo-buigar, Concentrările de tonmă a trupelor soi mai bine.
participe la adunarea din Becîcherecul-mare, a publicat un articul vehement în oontra române. Ministerul român de răsboih a
Esplosiunea unei corăbii. Din Stoclc-
fi nd-că adunarea acâsta s’a convocat fără politicei rusesc! în Balcani. Acest articol espediat comandanţilor corpurilor de ar­
soirea şi învoirea ei. între altele, cuprinde şi următorele: mată ordinele relative la concentrările tru­ holm se anunţă, că alaltăerl corabia a-
mericauă ou trei catargmi „Luise Ade-
„Politica Rusiei faţă cu Bulgaria e pelor pentru tâmnă. Etă principalele dis-
numai un episod din relaţiunile ei faţă cu posiţiunl: Vor fi chemate contingentele laide", care transporta 5000 tone de petro-
Din Bucovina. „Deşteptarea" din Bulgaria, Serbia şi Grecia, un mic cas din anilor 1896 (in concediu), 1894 (reserve), leu, a fost aruncată în aer în urma esplo-
acea politică seculară, pe care o urmâză
Cernăuţi atrage atenţiunea cetitorilor săi dării vaselor eu petroleu. ţ)ece matrosî şi
Rusia faţă ou Turcia şi peste tot în Ges­ şi 1892 (miliţieni). Vor mai fi chemaţi sub
şi a alegătorilor români din ciroumscrip- 5 fruucţionarl de vămurî au fost omorîţî şi
tiunea orientală. drapel o treime diu efectivul total al ofi­
ţiuuea Câmpulung (Bucovina)—unde încu- mulţi alţii răniţi. Esplosiunea s’a întâmplat
Centrul acestei politice a fost şi ră­ ţerilor din reservă. Comandanţii corpurilor
u
rend se va face alegere pentru „Reichsrath , mâne ocuparea Bosforului şi Constantino- de armată, comandantul divisiei active din în port. Petroleul arejând în flăcări de-asu-
— că baronul Bourguignon întrebuinţâză polului, cheia Mării Negre, adecă cheia Dobrogea şi al fortificaţiilor din BucurescI, pra apei, a aprins şi fabrica da corăbii
una dintre cele mai josnice manopere pen­ inimii Rusiei; ocuparea acestuia ar da pu­ Finnboda.
ternic avânt comerciului rusesc, ar face din vor grupa efectivul total al ofiţerilor din
tru a combate candidatura cavalerului Dr.
imperiul rusesc o putere de neînvins. reservă în trei serii; seria 1 a va fi che­ Kriiger şi mortea soţiei sale. Din
Iancu de Flondor, candidatul Românilor.
Mai trebue ore să dovedim, oă de mată anul acesta. Durata concentrărilor va Amsterdam se telegrafâză, oă bătrânul pre­
Astfel, baronul Bourguignon a pus candi­
acest soop a fost condusă Rusia tot-dâuna, fi de 25 de dile, afară de corpul al IlI-iea şedinte Kriiger primind soirea despre mor­
datura unui omonim Tudor Flondor, pen- de câte-orl a purtat răsbâie în Balcani? de armată, care fiind chemat să esecute tea soţiei sale, fu năpădit de lacrimi şi c}i-
tru-ea alegătorii româDÎ să fiă înşelaţi, vo­ Ca să pătrundă pănă în Bosfor, de manevre mari regale, va fi concentrat pen­ cea : „O, draga mea Sanna, sărmana Sanna !
tând pe musieantul Flondor drept energi­ aceea s’a apropiat Rusia de corpul puter­ tru 30 de (jde- Ai fost un suflet nemărginit ;de bun. Nu­
cul candidat al Românilor. Aoâstă mano­ nicului imperiu turcesc de odinioră, de o mai odată ne-am măniat puţintel, la 6 luni
parte peste Basarabia, Moldova, Bulgaria
peră nedâmnă va dovedi tuturor âmenilor, Manevrele navale engleso. Admi-
şi Rutnelia, de altă parte peste Crim, Eri- după oununiă". Bătrânul preşedinte a ru­
la ce mijiâce necinstite recurge baronul de raiitatea a publioat programul manevrelor
van şi Armenia. gat apoi pe cei din jurul lui, să-l lase sin­
Bourguignon. navale englese, cari vor începe în ultiţnele
Sub Ţarii Eeaterina II, Paul I, ourn gur. El îngenunohiâ şi se rugâ timp înde­
şi Alesandru I, Nioulae I şi Alesandru fI, dile ale lui Iulie. Aceste manevre vor fi lungat. Luâ apoi Biblia şi se cufunda în
guvernul rusesc propunea mereu Austriei, oele mai importante dintre câte au avut
Consulat rusesc în Praga. Foile Franeiei, ba chiar şi Angliei împărţirea im cetirea sf. Scripturi pănă când obosâla îi
loc pănă ast.âdl în lume. La ele vor par­ aduse somnul recreator.
rUsescI se ocupă diu nou cu ideia înfiin­ periului lurceso, în chipul, ca partea ostică ticipa 162 de vapâre, cu un total de 1,834
ţării unui consulat rusesc în Praga, ba a aceluia, >mpreună cu Constantinopolul, să guri, 101 tunuri de mare calibru, 553 tu­ Adjutantul Sultanului asasinat. Se
o oapete Rusia, ori cel puţiu să ajungă sub
unele din ele <Ţ°i că un oousulat în Praga asigură, că Nomibey, adjutantul Sultanului,
1
înrîurmţa e . nuri mijlocii şi 1200 de calibru mie. Tema
ar fi mai important pentru Rusia, decât fiind trimis la Tibra, a fost asasinat de că-
La ce să mergem însă aşa departe? adoptată de cătră admiraiitate e forte sem-
consulatul rusesc din Budapesta. Se soie, tră Arnăuţi. Causa acestui asasinat este,
Este de ajuns să amint m şi numai d6 în­ nifioativă. O flotă inimică X, sub ordinile
:
oă guvernul comun austro-ungar n’are ni­ voiala făcută între Rusia şi Austria înainte admiratului Wilson, voesoe să domine oa- dice-se, o răsbunare pentru arestarea şefu­
mic contra; el însă pune condiţia, ca res de răshoiul de eliberare. Pe la începutu nalul la Manche şi canalul Saint-Georges, lui Arnăuţilor Handibey, îu luna Iunie.
peotivul consul să fiă supus rus. „Narodni anului 1877 Rusia şi Austria îneheiaseră ca să distrugă marina englesă; o flotă bri­
Lisiy“ vede în acâsta o apucătură, apoi că contract secret de înţelesul, oă Rusia ce- Rupere de nor. O furtună mare îm­
dâză Austriei provinciile Bosnia şi Herţe- tanică B, reunită sub pavilionul admiralu- preunată ou rupere de nor s’a deso&rcat
ministru de esterne ridioă pretensiuuea
govina şi chiar şi Serbia-veche, în schimb lui Noel, încercă să o împiedeoe. Câmpul
acâsta numai peutru-ca la ocasiunea dată Rusia să aibă mână liberă în partea ostică de acţiune e limitat la Nord prin a 56-a alaltăerl sera asupra Budapestei. Furtuna
să potă espulsa pe consulul incomod de pe a Peninsulei baloanice: în Bulgaria şi Ru- sosi repentin, ea n’a durat mult, dâr a cău­
paralelă (Quiberton). Manevrele vor începe
teritorul monarchiei. melia, oarî deschid drum spre Constanti- la o dată uedeterminată, începând la 28 Iu­ şul mari pagube. In scurt timp stradele
nopo!. erau acoperite eu apă. Fulgerile însoţite
lie, la miedul nopţii. Ambele flote se vor
Că prin pacea dela San-Stefano Rusia de tunete se urmau des. In strada Szapary
Marele duce Mihailovicî în Bul­ a voit să întemeieze o Bulgariă mare, a fa- găsi la aceea dată, afară din a 56-a para­ locuinţele suterane au fost inundate. O mai
cut’o nu fiind-că doria să vadă o Bulgaria lelă: B în marea Nordului, la Vestul Ir­
garia. „Patriotului" i-se scrie din Sofia ur­ mare nenorocire s’a întâmplat în strada
de fapt independentă şi puternică, ci nu­ landei.
mătorele: Serbările dela Varna şi Burgas mai fiind-că acâsta îi era unica posibilitate, „mănăstirei". Zidul unei oase, înaltă de 4
au avut, în aparenţă, un caracter intim, dâr pentru a-şl întări posiţia în Bulgaria. 0 constatare. D-nii preoţi gr. or. Ioan metri şi lungă de 12 m., s’a derîmat. Pănă
în realitate prin cercurile bine informate Rusia are nevoie de o Bulgariă slabă, başca din Geaca şi Gavriil Simedrea diu acum nu se soie, dâcă n’au căcjut jertfă şi
se spune, că a avut un scop adâno politic. neapărată, care tot-dâuna să fiă avisată la Câlean, ne trimit spre publicare o serisore, vieţi de 6menl. Apa a făcut mari pagube
Ducele avea aerul pretutindeni, că se află ajutorul şi scutul Rusiei; numai o astfel în oare dânşii constată următorele: Preo­ în locuinţele din parter şi pivuiţî.
de Bulgariă pote fi instrument bun poli­
într’o a doua Busiâ. Aşa, nu admitea, ea să tul Simeon Ciuca din Mocih a trimis P.W. Concert. Musica orăşenâscă va cânta
ticei rusesc!în Peninsula baloanică.
i-se vorbăscâ decât în limbile rusă şi bulgară. Consistor archidiecesan din Sibiiu o „adresă", Duminecă, îu 28 Iulie, în grădina hotelului
Guvernul rusesc, < are înainte de aoâsta
La Burgas presentându se Societatea de timp de 20—25 de ani a aţîţat şi susţinut în care (^ioe, că el a dat „viaţă despărţă­ „Pomul verde". începutul la 8 6re. Intra­
bine facere a damelor, au fost întrebate, în sistematic mişcările revoluţionare în Bosnia mântului „Ascciaţiunei" Mocih, care era to­ rea 60 bani.