Page 25 - 1901-07

REDACŢ1UNEA,
Administraţiimea şi Tipografia
Braşov, piaţa mare nr. 30.
Sorisori nefranoate nu se pri-
meso.— Manuscripte nu se
retrimit.
I N S E R A T E
te prlmeso la Admlnlatraţlune în
Braţov şi la urmatorele
BIROURI de ANUNŢURI:
în Vlena: la N. Dukes Nachf.,
Ntu. Augenfeld & Emerio Les-
ner, Heinrick Sclialek. A. Op-
pelik Nuchf. Anton Oppelik.
In Budapesta: la A. V. Gold-
berger. Ekstein Bemat, Iuliu
Leopold(VII ErzsĂbet-korut).
PREŢUL INSERŢIUNILOR:
o seria garmond pe o colână
10 bani pentru o publicare. —
Publicări mai dese după tari­
fă şi învoială. — RECLAME pe
pagina 8-a o seriă 2 0 bani.
Ir. 157.—Anul LXIV.
Revista politică.
Se credea, că vacanţele de vară
vor trece mai liniştit atât în ce
privesce trebile din lăuntru, cât şi
cele din afară. Nu e însă tocmai aşa.
înăuntru — cu t6te că oficioşii
ministrului preşedinte Szell au asi­
gurat de repeţite-orî, că dieta, după-
ce se va redeschide la 3 Septemvrie,
va mai avă de lucru câte-va săptă­
mâni, aşa că alegerile generale die-
tale se vor face numai târcjiu în
tâmnă ; şi cu tbte că foile guvernu­
lui şî-au dat părerea, că în faţa
acestei date mai întârziate n’ar fi
la loc ca agitaţiunile electorale se în-
căpă de pe acuma în stil mai mare,
totuşi aceste agitaţiuni a’au început
cu destulă vâlvă. înainte cu câte-va
Zile numai, a fost o luptă crâncenă
între partida guvernamentală şi par­
tida poporală pentru mandatul dela
Privigye, care devenise vacant. Par­
tida poporală a învins şi foile libe­
rale evreo-maghiare ţipă în contra
14
„clericalilor , cari u m b l ă să-şî în-
mulţescă partida, având ca ţîntă răs­
turnarea sistemului liberal. Partida
poporală nici nu ascunde, că acăsta
e ţinta ei şi din învingerea sa dela
Privigye conchide, că şî-o va şi
ajunge.
S’au mai ivit într’aceea şi ve­
chile neînţelegeri printre guverna­
4
mentalii unguri, „liberali * vechi şi
noi. Unul din cei vechi, Bessenyei,
deputatul Becîcherecului-mic, şî-a şi
depus mandatul şi a eşit din par­
tida guvernului Zicend, că nu-i place
cum merg lucrurile între liberali;
că nu e destulă înţelegere şi solida­ să atenteze la esistenta constituţiei. aduse scirea, că şeful statului major
ritate între ei; că cei tineri vor să
concureze pe cei bătrâni, deştep­
tând numai nemulţumiri în drepta
şi în stânga.
* acusaţiune.
Dâcă lipsesce înţelegerea şi so­
lidaritatea între Unguri, atunci cu
FOILETONUL „GAZ. TRANS. 44
Din carnetul nnui visător.
Nu mai pot uita chipul fetiţei
sărăcăciose. Am trecut un moment
pe lângă dânsa şi i-am citit în ochi
adâncul, întunecatul adânc al mi-
seriei. Desculţă, cu hainele rupte,
n’avea mai mult de nouă ani şi se
trudea singură să-şî câştige o bucată
de pâne.
Când mi-a întins mâna, în pri­
virea ei nu mai era rugăminte, vorba
îi era hotărîtă, căci a văZut pe
semne că cu milogeala n’o mai scote
la cale. Şi avea dreptate..., în vre­ altul.
-
murile nostre rugăciunea e zadar-
nică. Atât numai că biata copila
n’o înlătura din convingere, ci din
oboselă; .destul s’a rugat. „Piară!
44
vor Zice nepăsătorii, şi mânepoimâne
nefericita va peri, ei nu vor câştiga
nimic şi nici dânsa nu va pierde.
In faţa unei cafenele a găsit
un buchet de flori prăfuite. Cu câtă
nepăsare vor fi fost aruncate...
Le-a ridicat, le-a scuturat de
«gazeta" iese în fi&care fii.
Aboaainsiite pentru Austro-Ungaria:
Pe un an 24 oor., pe şâse luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
N-rii de Duminecă 2 po an.
Pentru Somâuia şi străinătate:
Pe un an 40 franol, po ş6ao
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
N-rii do Duminecă 8 franol.
Se prenumeră la tote ofi-
ciele poştale din Intru şi din
afară şi la d-nii eoloctorî.
m Abonamentul pentru Braşcv
Admmistrafiunea, Piaţa u.'aie.
TGrgul Inului Nr. 80, etsgiu
1.: Pe un an 20 oor.. po şese
luni 10 oor., pe trei luni 5 oor.
Cu dusul în casă : Pe un an
( N u m e r d e D u m i n e c ă 28.) 24 oor., po 6 lunîl2o„ petrei
luni 6 cordne. — Un esemplar
10 bani. — Atăt. abonamentele
cât şi inserţiunile simt a se
plăti înainte.
Braşov, Duminecă 15 (28) Iulie. 1901.
atât mai mult se pote susţină acăsta şi în acei foşti miniştri sub el, cari căci România nu vre să fiă avant-
despre naţionalităţile nemaghiare. Părea, şi aZî fac încă parte din guvernul
garda Austro-Ungariei contra Rusiei,
că naţionalităţile s’au convins, că lui Szell; voesc să-i cureţe şi pe
ceea-ce dovedesce şi visita marelui
numai mergând mână în mână şi aceştia, ca la tâmnă,, când se va în­
duce Mihailovicî la Constanţa. Şi
luptând Iote pentru una şi una pentru tâlni noua dietă, să potă fi înlocuiţi
foile austriaco Zi°) că dâcă o ase­
tote, va fi cu putinţă a-se pune sta­ cu membrii din fosta „partidă na­ menea convenţiă ar esista, ea s’ar
vilă îndrăsnelei şi îngâmfării şovi- ţională (apponyistă), cari acum se
44
pută îndrepta contra Rusiei numai
niştilor Maghiari. Dăr, durere, nu dau de aderenţi ai lui Szell şi des­
în caşul când s’ar nasce încurcături
este aşa. Ele încă n’au ajuns la cu- pre cari foia lui Banffy Zice, că vor
şi turburărî în Peninsula balcanică,
noscerea stărei lor adevărate. De merge cu Szell numai pănă-ce ’şî cari ar fi îndreptate în contra Aus­
aceea vedem pe Slovaci luând un vor ajunge scopul, ca să ocupe cât
tro-Ungariei şi contra României, şi
drum, pe Sârbi altul, şi aşa mai de­ mai multe mandate şi să ajungă
când înţelegerea dintre Viena şi Pe*
parte. Rele semne! tari şi mari în partida guvernului.
tersburg cu privire la pacea în Pe-
Românii se află în starea cea Atunci, Zice acea f6iă, ei cu ajuto­ ninsula-balcanică, ar înceta să mai
mai asuprită; ei nu mai pot merge rul partidei poporale şi a ugronişti-
esiste.
nici în drepta nici în stânga, căci lcr cu cari cocbetâză, se vor scu­
De-altmintrelea scirea despre
pretutindeni ordonanţele ministeriale tura într’o bună diminâţă de Szell,
convenţia militară a adus’o mai în-
şi volnicia deregătorilor le-au închis lăsându-1 să cadă între două luntrii.
tâiu o fâie germană din Lipsea.
drumul. Cu tote astea Românilor Şi aZî încă se agită în aminti­ 44
„Budapesti Hirlap vrâ acum eă
nu le este iertat a do, înderet, ei trebue tele foi antibanffiste planul de a-se
scie, că o astfel de convenţiă pen­
să stăruie neclintit pe lângă progra­ conchema dieta în sesiune estra-or-
tru caşuri eventuale s’ar fi încheiat
mul şi postulatele lor naţionale. Decă dinară, spre a-se ocupa de afacerea
între Austro-Ungaria şi România
s’ar înmuia acum, când duşmanii lor guvernului Banffy. Două Zeci de de­
deja în anul 1890, când regele Carol
cred, că i-au învins pentru totdăuna, putaţi pot cere o asemenea întru­
a visitat pe monarobul nostru la
atunci ar fi vai de ei, s’ar îneca oa nire. Fâia guvernului însă îi conjură
Ischl.
Ţiganul la mal. să nu o facă, căci şi în Septemvrie *
* nu va fi pre tâi’Ziu de a lua la re­
Călătoria marelui duce Mihai­
Destăinuirea foiei vienese „Neue fec pe Banffy. lovicî în răsăritul european şi visita
44
Freie Presse , că Banffy, când era Deşi nu’s tocmai dovedite des­ lui la Varna, Constanţa şi Constan-
ministru-preşedinte, a lucrat în ascuns tăinuirile amintite, e sigur, că nu tinopol a tăcut mare svon în tâta
pentru a-se introduce absolutismul în Un­ sunt luate din vânt. Acâsta o dove- pressa europenă. Toţi Zic, că Rusia,
garia şi şi în Austria, ca singur mij­ desce şi încercarea lui Banffy cu cu­ de bine-ce are acum linişte în China,
loc pentru a pută face odată ren- noscuta ex-lex propusă de Tisza. Şi începe o acţiune politică în stil mai
duială, şi că pentru scopul acesta a. acest om mai avea cutezarea a în­ mare cu privire la Peninsula balcanica.
încercat să-şî câştige aderenţi între vinui pe Români, că ar voi să răs- Cestiunea orientală erăşî e pusă la
miniştri şi căpeteniile armatei, a dat torne cu forţa constituţia ungurâscă! ordinea Z^ei şi diplomaţia rusâscă
prilej foilor duşmane lui — mai ales * ârăşî dă de gândit lumei celeilalte
celor ugroniste şi apponyiste şi Nici pe terenul politicei dinafară politice şi diplomatice cu planurile
Ziarului partidei poporale — de a nu se simte lipsa de tot felul de ei mai mult ascunse, decât făţişe,
deschide o campaniă înfocată în con­ soiri sensaţionale. cari tâte ţintesc spre Hagia-Sofia din
44
tra lui Banffy, acusându-1, că a voit In Zilele ultime „Magyarorszag Constantinopol.
Multe se scriu şi combinâză.
Aceste foi cer acum, se se întrunescă general austro-ungar br. Beck s’a fost Unii Zic, că visita marelui duce ru­
dieta şi să tragă la răspundere gu­ dus la Sinaia numai ca să încheie sesc vrea să însemne, că de acum
vernul trecut, punând pe toţi miniş­ o convenţia militară între Austro- Ungaria Ţarul însuşi ia în mână politica, ce
trii cabinetului Banffy în stare de şi România. Acestă scire a pus în are de scop ca influinţa Rusiei să
mişcare mai ales pressa rusâscă, care cucerâscă tot terenul în Peninsula-
Se vede, că printr’asta voesc nu crede, că o asemenea conveţiune balcanică, împlinindu-se astfel aşa
să lovâscă nu numai în Banffy, ci s’ar fi putut încheia în contra Rusiei, Zisa misiune istorică a Rusiei, ca
praf şi s’a înseninat privindu-le. Faţa dărăpănată, am găsit’o pe fericita tepta diminâţă. Nimeni nu i-a arătat
i-se lumină dintr’odată. De sigur, că de aZî-dimineţa durmind cu capul iubire, decât dor vre-o păsărică, ce
în sufletul ei răsărise sorele, sorele pe o piatră. Chinuită de fome, în­ se răsfăţa în apropierea ei, par’că
speranţei. vinsă de amăgire, obosită de umblet ar fi voit să-şî facă cuib în liainele-i
Mă uitam la ea cum alerga de îşî alina durerea pe braţele som­ sdrenţose.
pe un trotuar pe celălalt, îmbiind pe nului. Buchetul de flori nu mai să- Aşi deştepta’o, der de ce s’o
trecători să il cumpere. măna a buchet. 11 ţinea strîns în readuc în lume. In visele ei e feri­
Buchetul acela îi alungase totă mâna drâptă, şi pe cea stângă lun­ cită..., o las.
jalea din sufletul ei năcăjit, îi în­ gită îşî odihnea capul, în care trăiau Sbrtea orfanilor! Cât e de trista
dulcise disperarea, îi adusese ve­ cine scie ce vise... viaţa pentru aceste suflete stinghere.
selia... şi acum cu cât dor n’ar fi Ce bine i-ar fi stat lângă mama Atâta numai că de când s’au treZit
voit să-l vândă pentru un ban, pen­ ei, în vre-o căsuţa săracăciosă, dâr în lume, s’au pomenit cu năcazul şi...
tru o bucăţică de pâne. Nu se mai curată. Par’ca o vedeam veselă lângă nu-i mai simt înţepăturile. O raZa
gândea la nimic. Din mijlocul lu- vatră spunând mereu naivităţi şi cât de mică de speranţă e în stare
minei de aZî, ea nu nu mai vedea drăgălăşii. O vedeam cum săra, după să le lumineze întrega nopte a mise-
întunerecul Zilei de mâne. asfinţit, eşia înaintea tatălui, ce se riei în care rătăcesc.
Şi alerga dela un trecător la ’ntorcea obosit dela muncă şi care In lumea asta cât de multe
nu uita nicî-odată se-i aducă câte sunt victimile ilusiilor.
A dispărut apoi după un colţ ceva... Poeţî, carî v’aţî sacrificat viaţa
de casă. închipuire!... Biata copilă n’a pe cordele lirei, lăsând să cadă din
Sărmană copilă, veselia ta e avut parte de asta. O flore părăsită, ea picătură cu picătură, câţî dintre
lumina amăgitore dinainte de ploie care nu s’a bucurat nicî-odată de voi aţi avut norocul să fiţi cunoscuţî,
şi speranţa ţi-se asemănă cu candela îngrijirea grădinarului. iubiţi, câţî aţî putut să vă vindeţî
uitată pe un mormânt, care are să Pote va fi streină, orfană şi buchetul de vise, în care v’aţî con­
se stingă dintr’un moment într’altul. pdte nicî-odată n’a sciut şi n’a rostit centrat tote speranţele!
cuvântul de mamă. Cei mai mulţi, sunt sigur, că
înspre seră m’arn plimbat pe Casa ei... natura. au fost găsiţi obosiţi, desgustaţî de
una din străZile puţin umblate ale Desmierdarea n’a gustat’o, decât tot de lumea asta, cu visele ves­
Capitalei. Intr’un colţ, lângă o casă pote numai dela zefirul ce-o deş­ tejite, cu speranţele morte şi cu