Page 26 - 1901-07
P. 26
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. '! Nr. 157.—1901.
protegăt6re a slavismului în Orient. tersburgskije Vedomistff sunt cătră Insă nu acesta ni e scopul. Prin în nesoî dela noi 112 representaţiunl teatrale
Alţii susţin, că Rusia şi de aci în nite asupra Austro-Ungariei şi fiic, fiinţarea teatrului naţional, noi nu înţele faţă cu 38 din 1898, trece la întrebarea
colo îşi va îndrepta t6tâ atenţiunea că Albanesii ar fi. încurajaţi de gem zidul, oi instituţiunea teatrală. Acâsta înfiinţării teatrului şi espune ideile sale.
asupra ţinuturilor din Asia îndepăr acâsta şi ar primi arme austriaco, a fost şi este intenţiunea întemeietorilor. ţ)ice, că teatrul românesc va avâ să cores
tată şi voesce numai ca prin lăţirea cu care să atace pe Serbî. „Slavii Şi dâoă în statutele, apelurilo şi tot3 ac pundă adevăratelor trebuinţe culturale ale
şi întărirea influenţei sale în Penin de sud — cjice f6ia de urmă — sunt tele lor s’au servit de numirea de „teatru poporului nostru.
44
sula-balcanică se asigure acolo pacea espuşî ârăşî la mari suferinţe, ceea-ce naţional , au făcut acâsta totiâuna numai La întrebarea oum să se înfiinţeze
aşa, încât se fiă liniştită, ca nimic noi nu putem răbda, căci Ruşii îi în înţeles figurativ. acest teatru, espune disposiţiunile statutelor
nu se p6te întâmpla în Balcani fără consideră ca fraţi, cari li sunt scumpi. Chiar şi dâoă am avea parale de şi stărue pe lângă §-ul 21 citat mai sus şi de
scirea şi învoirea ei. Rusia are misiune istorică de ai ajuns, noi — cel puţin de-ocamdată — nu d l Vulcan, îu care se vorbesce de institui
Ou Bulgaria Rusia nu face multă apăra şi la acâsta nu putem să renun le-am întrebuinţa pentru a zidi un teatru, rea unei Societăţi nouă anume pentru îu-
11
ceremoniă. O consideră deja ca un ţăm de dragul Austriei . ţ)iarul ru căci n’avein nici nu oraş, unde acela s'ar fiinţarea teatrului, oând fondul va fi destul
domeniu al ei, care în viitor va tre sesc „Sviet“ afirmă chiar, că „cer putea susţinea permanent, dâr mai cu sâmă de mare pentru acâsta.
bui se fiă supus cu totul ordinelor curilor competente din Austro-Un- pentru motivul, că noi voim un teatru de Autorul îşi espune părerile cum ar
dela Petersburg. De aceea, guvernul garia li-ar plăcea să provâce turbu- care să se potă bucura Românii din tâte trebui să se facă statutele nouei Societăţii,
41
rusesc nu aprobă mişcarea revolu rărî în Balcani . părţile. Scopul acesta se pâte atinge numai dorind în deosebi, ca aoâsta Societate să
ţionară macedonenă, care de mult a Ni-se pare că lucrurile stau toc priu un teatru ambulant, oare să dea re- înfiinţeze cât mai multe societăţi de dile
început se bată câmpii de capul ei. mai întors. presentaţii pretutindeni între Români. tanţi români, cari să stea în legătură cu
De-ocamdată Ţarul vre se aibă Scopul acesta este mai bine de un Societatea teatrală. Vorbesce apoi de re
pace deci Bulgarii trebue se înce Problema adunării din Şimleu. pătrar de secol şi programa Societăţii pen pertoarul acestor sooietăţî de diletanţi şi
teze cu turburările şi cu asasinatele tru fond de teatru român, manif’estându-se de modul oum societatea teatrală să îngri-
:
şi guvernul din Sofia trebue se res- în deosebi cu ocas unea adunărilor sale jasoă de el. Piesele să fiă cu deosebire ori
Sub titlul acesta d-1 Iosif Vulcan,
tabilâscă ordinea şi se nu se mai generale. Scopul aoesta a inspirat încrede ginale şi potrivite ou gradul de cultură al
vechiul şi meritatul preşedinte al
lase dus de nas de cătră revoluţio rea publicului românesc, care din an în an poporului etc.
Societăţii pentru crearea unui fond
nari. a întâmpinat- cu entusiasm tot mai mare
41
de teatru român, scrie în „Familia , La întrebarea cum sâ se înfiinţeze
* steagul nostru. Scopul acesta, credem noi,
în ajunul adunării generale a So trupa actorilor români fiice, că acâsta să
se pote realisa cu fondul, de care dispune
In luna lui August se va judeca cietăţii, ce se va ţine în Şimleu la se facă pe reod, încetul ou încetul, pănă-ce
Sooietatea uâstră.
procesul lui Sarafoff şi complici îna l-a August st. n., următorele: din actorii şi aotriţele societăţii se va
intea curţii cu juraţi din Sofia. Se Adunarea generală din Şimleu a So Dată fiind posibilitatea înfiinţării tea putâ compune o trupă teatrală ambulaută
scie, că procurorul şi tribunalul l’an cietăţii pentru crearea unui fond de teatru trului ambulant, îuoă pe oând făceam parte de sine stătătâre. Statutele Sooietăţii tea-
acusat pe Sarafoff, că a fost autorul român are să fiă epocală în viaţa acestei din comitetul Societăţii cu sediul în Buda ti'ale să aibă olausula, că la oas de se va
intelectual al asasinatului Fitowsky. Societăţi. pesta, într’un şir de adunări generale am desfiinţa, tâtă averea ei să trâoă în pose
44
Aşa-dâr vom vedâ, ce vor fiice ju Paragraful 21 din statutele Societăţii indicat unele pregătiri ce aveau să se facă. siunea „ Asociaţiunei .
raţii. Macedo-Bulgarii vor se face sună astfel: „Când fondul Societăţii se va Dâeă acele nu s’au pus în lucrare, vina Aceste sunt principalele idei
este numai lipsa de baul, căci statutele nu
înaintea procesului, care se va ţină emise de secretarul Societăţii, idei
urca la o sumă, din care s’ar putea realisa ne dau voie să cheltuim, oi numai să în
la 80 Iunie st. v., o mare adunare înfiinţarea teatrului naţional român, aduna asupra cărora va avă se desbată la
în Sofia, care se bage puţină spaimă rea generală, oouvooată anume spre acest mulţim fondul. timpul seu adunarea generală, ce
în juraţi, demonstrând în fav6rea După aceste observări d-1 Vul se va convoca eventual anume spre
scop, va decide asupra acestei cestiunl,
lui Sarafoff. N’ar fi der cu neputinţă Tot-odată ea va decide, dâoă Societatea can reamintesce unele enunciaţmnî acest scop.
se-şî ajungă scopul, şi Sarafoff se fiă mai are să esiste oa atare său a se institui mai importante, ce le-a făcut în vor
achitat. o societate anume pentru teatru . birile sale ca preşedinte şi în con-
44
Diplomaţia rusă s’ar părea că Comitetul Societăţii fiind de părerea, ferenţele sale ţinute dela 1875 în- f loan Popescu.
nu doresce acâsta şi că vre în ade că fondul adunat a atins deja suma pentru coce, în cari a pledat pentru o pre
văr se se aplaneze definitiv conflic oa să se p6tă face înoeputul de înfiinţare gătire pas de pas a înfiinţării unui Miercuri nâptea a înoetat din viaţă
tul între Bulgaria şi România. Gu a teatrului mult dorit, în oonformitate cu teatru român ambulant, care se fiă în Bârlad (România) vechiul profesor şi
vernul bulgar ar trebui se voescă disposiţiile statutelor, a pus la ordinea fii- ajutorat de Societste şi prin care se fostul director al şcâlei normale (pedago-
şi el acesta, mai ales, că într’un lei, pentru adunarea din Şimleu şi propu se încâpă realisarea scopului pentru giului) de învăţători din Bârlad loan Po
timp când nutresee nisuiuţe ca aceea nerea d’a se convooa o adunare generală care a fost adunat fondul. Ca mij- pescu în etate de 72 de ani. Decedatul e
de a proclama independenţa princi anume, care să decidă Gestiunea acâsta. 16ce a recomandat publicarea de originar din Transilvania (Chior), undaşi-a
patul ni şi a-1 fac a rp.g-at, trabne să In adunarea generală dela Şimleu se premii pentru piese originale şi tra făcut studiile, trecând apoi în 1848 în Ro
dea dovefiî, că Bulgaria este cât de va discuta şi ea va decide dâră, dâeă a duse, stipendii pentru tineri, cari se mânia. Aici loan Popesou desvoltâ o acti
cât coptă pentru o astfel de avan sosit vremea să se pâtă oonvoca acea adu studieze arta dramatică, şi altele. vitate fructiferă pedagogică şi se distinse
sare. nare. D-sa încheie articulul seu aşa: prin zelul său pentru înaintarea poporului
* în cultură şi prin naţionalismul său. Ro-
In desbaterile ce vor urma în pri „Am ţinut să scot acestea amintiri
De când Rusia a început se-şî vinţa acâsta, vor fi a se oumpăni multe con- din actele Societăţii şi pentru cuvântul, ca mâuii ardeleni îşi vor adnoe aminte cu plă
cere de esoursiunea de studiu ce a făcut’o
îndrepteze privirile asupra Orientu sideraţiunl; intre tâte însă cea mai de toţi aceia, cari cu prilegiul adunărilor ge
Ioau Popesou cu elevii săi din pedagogiul
lui european, gazetele din Peters frunte este statorirea, dâeă suma la care s’a nerale au obiceiul a veni prin fiiare şi cu
burg se ocupă fiilnic cu cele-ce se urcat fondul, ajunge pentru scopul ce ur graiul presentând fel de fel de sfaturi, pla dela Bârlad la 1883 prin patria sa natală.
petrec în răsăritul Europei. Utimele mărim. nuri şi solicitări, — să vadă, că nu spun Şi atunci s’a văfiut cu câtă oonscienţiosi-
tate şi însufleţire loan Popescu conducea
năvale, jăfuirî şi aprinderi, ce s’au La fixarea sumei rolul hotărîtor îl are nimic nou, că tâte cestiunile, de cari vin
săvârşit de Albanesî asupra localită felul de teatru ce voim să înfiinţăm. Dâeă să ne vorbâscă, s’au discutat de mult în So pe elevii săi, din care voia să scâtă âmenî
ţilor sârbesc! din sandjacul Novo- vrem să ridicăm un zid teatral, adjustat ou cietatea nâstră. integri şi buni Români.
Deoedatul iubea poporul şi îşi alese
pazar şi Pristina, dă prilej acestor tâte trebuinţele, în care să mai susţinem Nimeni nu le combate, toţi le dorim,
ca ţintă, pe lângă misiunea sa didactică,
gazete de-a bănui şi ataca Austro- şi o trupă permanentă, nu încape discuţiă, căci toţi le cunâscem bine. Singura causâ
Ungaria. „Novoje Vremia“ şi „Pe- că fondul nu ajunge. pentru care acele nu s’au putut pune în de-a contribui în tot chipul posibil la îm
bunătăţirea sorţii ţăranului din România,
lucrare, sunt statutele. Prin urmare schim
barea statutelor se impune. înainte cu câţi-va ani el a încercat a face
şi în cameră o propunere relativ la acâstă
singura dorinţă... dorinţa de linişte, dâr tot atunci bătu şi pe bou, dela care Păn’ acuma acâsta schimbare nu s’a grea problemă. In viaţa politioă ca depu
de linişte eternă. aştepta să fugă şi mai tare decât cum a putut iniţia, căci lipsia fondul trebuincios. tat 1. Popesou s’a alăturat la partida na-
Nesimţirea, acâstă lume, cătră lăsat Dumnefieu sfântul. Acum fondul a atins suma pentru-ca So ţional-liberală, luând parte la tote mişcă
oare cu toţii se ’ndreptă, la care In fiiua amintită boul, ca cel dintâib, cietatea să pâtă începe realisarea scopuri rile mari dela unirea Principatelor încâoe.
însă mulţi nici nu se gândesc, voi să înfăţişa cu plânsorea lui înaintea Ini lor sale. Pentru aotivitatea sa neobosită pe te
o doriţi din leagăn încă, căci pentru Dumnedeu Primul pas în privinţa acâsta, con renul cultural naţional I. Popescu, fu dis
voi sorele e văpae ce ve arde, ve — Ge-i cu tine, de ai venit atât de form statutelor, este convocarea unei adu tins cu mai multe decoraţiunl române. Cea
selia e rânjet ironic, viaţa drum de diminâţă înaintea mea? îl întreba Zidi- nări generale anume. mai frumâsă distincţiune şi cinste i au fă-
spini, er fericirea nici nu mai sciţi toriul. Asta e problema adunării din Şimleu. cut’o însă conoetâţenii săi din Bârlad, dă-
ce este. — Domne! începu umilit boul, am * ruiudu-i drept reounosoinţă pentru ostene-
Velur io. venit să mă căesc, că omul din ce vede, Tot în cestiunea acesta a apă lele şi stăruinţele sale o frumâsă oasă în
că mă silesc să am spor la umblet, de rut în Anuarul Societăţii un articul
acel. oraş. O dovadă viuă, că răposatul pro
aceea mă bate şi mă chinuesce mai mult. scris de secretarul ei de pănă acuma fesor d.u şî-a uitat nici de conaţionalii din
De când mersul boului e lin si domol — De te-a bate, nu te va avâ! răs
* V. Goldis, sub titlul: „Idei referitore patria sa originară, a dat’o prin faptul, oă
şi al calului iute? punse Dumnedeu, şi boul eşi, şi din acel la înfiinţarea teatrului nostru .
44
a sprijinit întreprinderile culturale dela
L e g e n d ă . ceas deşi i-s’a schimbat mersul în lin şi
Autorul — după-ce arată însemnătatea noi, între altele a fost membru fundator al
greoib, omul nu-1 bate, căci să teme că
După-ce Dumnefieu Ziditorul a făcut instituţiunei teatrului la tote popârele culte „Asooiaţiunei transilvane şi al „Sooietăţii
44
nu l’a avea.
tote animalele pământului şi a dat de scire şi după-ce arată oura a simţit poporul nos pentru fond de teatru român . Schiţa bio
44
tuturor datorinţele lor, li-a fiis, că cele ce Mai pe urmă după-ce s’a înfăţişat tote tru trebuinţa de a avâ teatru şi, în lipsa grafică de mai jos dă lămuriri şi conţine
nu şi-or pută face destul chemării într’o animalele, a întrat şi calul. altor mijlâee, cum de mult încă şî-a aju date şi mai amănunţite din viaţa dece
anumită fiiuă să se înfăţişeze înaintea scau — Ce e cu tine? îl întreba Dumnefieu. tat cu teatru de diletanţi şi oum, în fine, datului.
nului îndurării lui, ca să li-se îmbunătăţâscă — Domne, stăpânul mă bate, răs la 1870 s’a fondat Societatea pentru crea Aducând acest prinos memoriei vete
sortea şi să li-se ajutore stărei. punse calul. rea unui fond de teatru — vorbesce des ranului şi mult regretatului profesor, dăm
— Ci-că boul în starea lui dintâiii — De te bate, fugi, îi clise Dum pre scopul acestsi Sooietăţî. espresiune durerii ce o simţim pentru pier
era făcut, ca să aibă mers spornic să fiă nedeu, şi din acel ceas calul de e bun de Constatând, că numărul representaţiu- derea acestui brav şi valoros fiiu al uaţiu-
fugariu, âr calul să aibă mers lin. e rău fuge, căci de unde nu, îşi capătă cu nilor teatrale de diletanţi la Românii din nei române.
Omul văfiând cum calul mănâncă biciul. Ardeal şi Ungaria, dupâ-onm arată statis *
diua-noptea neîncetat şi are mers anevoios, Antoniu Pcpp. tica anilor din urmă, merge crescând; că îu — loan Popescu s’a născut la 1830 îu
începu a-1 bate ca se nu fiă atât de leneş, 1900 s’au dat prin oraşele şi satele româ- comuua Conaş, districtul Cetăţii da Piatră
