Page 27 - 1901-07

Nr. 157—1901. GAZETA TBANSIL.Vainxjc.i- Pagina S

(Transilvania). A terminat gimnasiul din creat o istoriă mută, însă totuşi vorbitore, După acâsta am plecat a visita oraşul ridică la 6re-ce stare materială. Aceştia în
Baia-mare (pe atunci se numea Popovicî) după cum ni-a spus d-1 Tocilescu despre întreg, aşa biserica unde a fost prins Tu- loc de a mulcomi poporul agitat în gra­
şi în dorinţa sa de a studia mai departe, gloriosul timp al trecutului. dor Vladimirescu, biserica Stelea zidită de dul suprem de I. G., pururea şi cu totă
s’a dus la CluşiO, unde a studiat aprâpe Intrarăm acum în cetatea eternă a Vasilie Vodă al Moldovei. Apoi ne-am în­ ocasiunea îl speriă şi depărtâză dela gân­
2 ani, când isbucni revoluţia din 1848. In Basarabilor, martoră atâtor reminiscenţe. dreptat cătră statua lui Gr. Alexandrescu,
dul de a edifica o nouă şi corăspuncjâtore
-
timpul revoluţiunei el servi causa poporu- Pe faţa fiă-căruia se observa o seriositate unde de asemenea s’au ţinut discursuri; biserică. Atât am mai avut de adaus la ce-
n
c
lui său oa conduoător de glât.e, ataşat la rară, cetind aşa cli ® d toţi în paginele apoi am visitat Liceul şi Metropolia. lea ce le-am scris. — Teodor Harşianu, pa-
corpul colonelului Urban. Urmărit de Un­ splendide ale istoriei nostre naţionale; un La câsurile 6 sâra s’a dat un banchet roch gr. cat."
guri, trecu în Bucovina şi de aici în Mol­ singur cuget ne predomnea : că vom lucra de 400 tacâmuri, unde s’au ridicat mai
Urmărirea polonesilor în armata
dova, stabilindu-se la Bârlad, unde ocupa cu puteri unite pentru ridicarea nâmului multe toasturi pentru Rege, ţâră, armată,
germană. Se anunţă din Breslau, oă co­
funcţiunea de profesor la şcola normală de nostru românesc; Romanul numai prin sine corpul didactic şi pentru Târgoviştenî. La
mandantul oorpului de armată din acâstă
institutori şi învăţători, mai târcliu la gim- va pute fi mare şi puternic. ora 9 sâra congresiştii s’au întors la Bu-
nasiul-liceu din Bârlad servi ca profesor Trecurăm prin mijlocul oraşului în curescl. regiune a dat ordin tuturor şefilor de re­
gimente aflători sub comandamentul său, să
păuă la 1892, când după un servioiu de urale nesfîrşite şi ne îndreptarăm cătră Astfel s’a terminat acâstă frumosă şi
41 ani, eşi la pensiă. Mănăstirea Delul, care se află pe malul instructivă escursiune. învăţătorii ţărei pot deschidă o anchetă asupra soldaţilor de
origine polonesa. Oausa acestei anchete ar
La şoola normală, I. Popesou intro­ stâng al Ialomiţei. Acest Mausoleu al unuia fi veseli de reuşita congresului, a cărui
fi un pretins complot format de aceştia în
duse pentru elevi portul naţional românesc din cei mai puternici Domni ai Românilor, scop principal este şi trebue să fiă: deş­
soop de a deşerta şi a întră în armata rusă
înoă dela 1870 şi pentru a perpetua acest monument frumos şi măreţ prin achitec- teptarea poporului românesc din somnul
t
în caşul când s’ar produce un conflict in­
port, a depus în 1876 la ministeriul instruc- tură şi posiţiunea lui, ne aduce aminte cât nesciinţei şi al nepăsărei, deşteptarea,
tre Germania şi Rusia. Ancheta s’a îuchis
ţiunei un memoriu, în oare espunea, că de mare şi puternică era credinţa religiosă înaintarea şi cultivarea simţului moral şi
după interogatorii minuţiose. Resultatele se
sărăcirea poporului dela ţâră e oausată în a Românilor, cât de pioşl erau Domnii de naţional.
ţin secret.
mare parte de părăsirea portului românesc, atunci. Ce timpuri de credinţă şi de virtute! G. B. Vancu.
a industriei casnice şi înlocuirea lor prin In acest Mausoleu al Românilor se Rupere de nor. Ni-se aduce la cu-
tot felul de petecării de fabrică. păstrâză cu mare sfinţenia capul lui Mi- nosoinţă, oă în 21 Iulie în comuna G.
Decedatul a fost şi preşedinte al so­ haiti Vitezu, eroul dela Călugărenî, eroul Orşova (oomitatul Murăş-Turda) a fost
cietăţii pentru învăţătura poporului român, creştinităţii. La orele 11 a. m., se începu SOIRILE DILEI. o rupere de nor cam pe la 3 ore p. m.
secţiunea Tutova; deja dela 1883 a între­ cu mare solemnitate parastasul pentru su­ — 14 (27) Iulie. Timp de o 6ră şi jumătate în aşa grad
prins o luorare pentru lăţirea meseriilor şi fletul marelui erou în curtea rnăuăstirei. mare a crescut apa, cum nu se mai po­
Serbare militară în Viena. O fru­
a micelor industrii în elementul românesc Capul lui Mibaiu era aşedat pe un tetrapod, mosă serbare militară s’a ţiuut în 23 Iulie menise nicl-odată. Ea mâna poduri, coteţe
al ţării. Spre aoest scop a dus la începu­ ca să potă fi vădut de toţi congresiştii, la Viena. Regimentul 43 de infanteria a cu poroî, fânaţele, cueuruzele, holdele, cu
tul acelui an vr’o 60 copii în străinătate, cari admirau şi se închinau cu pietate un cuvânt tot ce ia stat în cale. Paguba
serbat, amintirea bătăliei dela Custoza, în
pe unii şi în Braşov, ca să înveţe mese- acestei ţeste, în care s’au plămădit odiniorâ se urcă peste 5000 fi.
care Românii au luptat cu atâta bărbăţia
seriile. planuri atât de mari.
şi bravură, încât au precumpănit şi contri­
Ca bărbat politio I. Popesou a luat După terminarea serviciului divin, buit mult la strălucita îuvingere aAustria- Din fericirile fabricei de zaliar. Din
14
parte la tote mişoările însemnate din ţâră, d-1 G. Tocilescu să sue pe tribună şi prin părţile de peste Prut, sorie „Deştept. se ves-
cilor asupra Italienilor la auul 1866. Ser-
începând dela mişcarea pentru unirea Prin­ un discurs elocuent arată şi descrie în co­ tesce oă sfeolele de zahar semănate pe aoolo în
bătârea a avut dimensiuni mari şi a fost
cipatelor şi pănă acum în urmă; făcea lorile cele mai vii viaţa, faptele, eroismul, cele mai multe părţi, au fost cutropite ou
dârnnă de acest regiment, piarele Vienese
parte din partidul liberal. Decedatul era ideile şi mortea tragică a lui Mihaiu Vi­ u deosebire de un potop fără sfârşit de ornidl
ri Reischwehr , „Deutsches Volhsblatt* şi „Frem-
44
cavaler al „Stelei României , ofiţer al „Co­ tezu pe Câmpia Turdei. LacrămI curgeau denblatt aduc raporte lungi şi laudă cere­ lacome şi mult mai rele de cum erau ce­
u
14
44
ronei României , „Bene inerenţi ol. II şi din ochii tuturora. Apoi sue tribuna Domna moniile religiosă şi dinastioismul Români­ tele de lăcuste, de cari ne istorisesc gos­
44
poseda medalia „Independenţa României , Smara, care cetesce o poesiă ocasională podarii cei mai în vârstă. Omicjile acestea,
lor. Serbarea s’a început cu liturgia oam-
âr ooncetăţenii săi din Bârlad i-au oferit „Ia Turda' -. Mai urmâză alte discursuri cu miile şi milionele de mii, se vede că au
1
pestră, celebrată de preotul militar lavei
la 1874, drept recompensă civică, o casă patriotice, cari sunt întrerupte de o mică fost aduse în săminţa sfeclelor de zăhar—
Boldea. Răspunsurile rituale în decursul li-
în vaiore de 30,000 lei. vijelie, care venise dinspre ţâra Făgăraşului, turgiei au fost cântate pe note fârte fru­ ca păpuşi neobservate. Ele nu numai că
patria lui Radu Negru. Apoi în frunte cu mos de 30 corişti sub conducerea subofi- stârpesc sfecla, oi şi tâte buruenile, ierbu­
domnul Tocilescu am visitat interiorul Mă- ceruiui Magariu din Bîrlişte, âr dintre so­ rile şi sămănăturile ce le ies în cale, aşa
Escursiuneacorpului didactic primar năstirei, esplicându-ne tot ce credea necesar lişti s'a distins între alţii suboficerul Io- oă în urma lor rămân fânaţele şi ogârele
din România să scie un învăţător român. S’a scris un nescu din Jupalnic. Atâţia serviciul divin, ca arse de foo. Ferâscă Dumnedeu să se
act de piosă amintire, care a . fost iscălit plodâscă nenorocirea acâsta şi asupra părţii
la Tergovişte şi Mănăstirea Delul. cât şi la petrecerile naţionale, începute cu
de toţi învăţătorii. „Ofiluşeriul şi „Bătuta jucate admirabil româuescl a ţării. Ar fi o calamitate pu­
44
44
Ploesci, 10 Iulie v. 1901. blică, căci omiejde aceste nu se dau stâr­
La câsurile 3 p. m. ne-am coborît în de feciori în mândru costum bănăţenesc din
pite cu una cu două, resar ca din pământ
Congresul corpului didactic din Ro­ vale cătră oraş, ca să visităm ruinele Târ- ţinutul Bocşa, şi în decursul frumâselor cân-
în locul uneia sute şi âr sute. Pe unde se
mânia s’a ţinut în dilele de 1, 2, 3 şi 4 goviştei şi aşeclămintele cele mai însemnate tătl naţionale se pute ceti pe faţa feciori­
vor băga de sâmă e bine să sară omenii
Iulie v. Nu voiţi încerca a descrie decursul ale oraşului. Să aşedă o tribună pe ruine. lor mândria naţională, care a şi fost răs­
ou toţii şi să le stârpâsoă cu paie aprinse,
congresului, atât voiţi aminti, că şedinţele Cel dintâiă orator e d-1 revisor şcolar al plătită cu aplause frumâse de publioul vie-
ou var stins prospăt şi cenuşă. E mare pri­
lui au fost măreţe. Cu un etusiasm ne- judeţului, care bineventeză pe congresiştl, nes şi de un număr mare al membrilor oo-
mejdia, anume să nu rămână ouăle acestor
descris discutau învăţătorii bravi ai ţărei pentru-că s’au ostenit a visita aceste ruine loniei române.
nevoi şi la anul viitor să outropâsoă totul
cestiunile mari şi importante puse la or­ măreţe. După acesta să sue la tribună d-na
Regele Italiei şi escadra englesă. ce pământul nostru va produoe. De aceea
dinea dilei. Smara, care descrie în colorile cele mai vii
Corespondentul din Roma al Ageuţiei „Four- âmenii noştri cei mai luminaţi să stee pe
Şedinţele congresului s’au ţinut la ruinele Târgoviştei, epocile de mărire şi
nier pretinde a soi din isvorul cel mai pază, că mare nenorooire ne amerinţă. Mul-
44
Ateneu şi au fost presidate de d-1 Spiru de umilinţă a Românilor. Al treilea orator
bun, că s’a făcut paşi spre a angaja pe re­ ţămită fabrioei galiţiene de zahar.
Ilarei, ministru al instrucţiunei, de domnul e d-nul Tocilescu, care cu un entusiasm
gele yictor Emanuel III de a visita esca­
profesor Tocilescu şi de d-1 Calenderu, Adm. măreţ descrie luptele gloriose ale Româ­ Esportul galiţelor. Ca să vadă pu­
dra englesă, actualmente în golful de Ge­
Dom. Coronei. Neuitate vor rămâne dilele nilor. Tergoviştea este pentru noi Românii blicul cetior, ce folos aduce prăsirea raţio­
neva, la Rapallo, dâr că regele a refusat
congresului pentru toţi învăţătorii şi insti­ un tablou synoptic al vieţii nostre naţio­ nală a galiţelor, facem o asămănare între
arătând, că acâstă visită făcută unei esca­
tutorii, cari erau în număr de 1500. nale. Când vedem său privim turnul bi- bucăţile esportate din anul 1899 şi 1900,
dre străine, care ciroulă aşa de aprâpe de
In dimineţa dilei de 4 Iulie la orele sericei vechi, ni-se arată umbra uriaşă a din care asemănare să vede, că progresul
coatele Franţei, ar putâ fi rău interpretată
şâse, congresiştii au plecat cu un tren lui Mircea-cel-mare întindându-şl mânile cel mare ajuns în acâsta privinţă, cât şi
de cătră Francesî.
special în escursiune la Târgovişte. Toţi sale dela Şiret pănă la Porţile-de-Fer. venitul cel imens, ce are ţâră din esporta-
eram entusiasmaţî de a vede ruinele Târ- Târgoviştea este pentru noi Românii o su- începerea anului şcolar la Semi- tul galiţelor : S’au esportat următorele : din
goviştei şi mănăstirea Dâlul, unde se află ven re de mărire, de umilinţă, de veseliă nariul „Andreian . „Tel. Rom. scrie: De anul 1899 şi din 1900: Sburătore vii
44
44
capul lui Mihaiu Vitâzu. In tot parcursul şi de durere. De câte ori pământul pe cari ore-oe anul şcolar în seminariul archidie- 5.376,713 bucăţi — 6.814,723 bucăţi., Po­
drumului congresiştii cântau „Deştâptă-te stau aceste ruine nu s’a adapat cu sân­ oesan se începe după calendariul Gregorian, rumbi vii 3,203 bucăţi — 5,412 bucăţi.,
44
Române . La orele 9 a. m. trenul întrâ în gele generos al străbunilor noştri. Tîrgo- cererile pentru primire în seminar la tot Sburătore ucise 109,336 măji m. — 113,286
gara Târgovişte în uralele nesfîrşite ale viştea a vădut în zidurile ei de două-orl caşul au să între aici pănă în 1 August a. m. m., Ouă 350,097 măji m. 416,286 m. m.
cetăţenilor, cari cu musica militară venise pe Ştefan cel mare, odată pribeg cerând c. v., căci cele trimise mai târdiu nu se Pene smulse 1,402 măji m.— 1,899 m. m.
întru întâmpinarea corpului didactic. D-nul ajutor dela Radu in contra lui Aron, altă­ pot lua în considerare. Pene nesmulse 27,872 măji m. — 28,906
prefect al judeţului ţine un discurs pa­ dată încercând a uni totă suflarea româ- m. m. Unsore de gâscă 336 măji m. —
triotic, în care arată zelul cel mare al în­ nescă. Printre ruinele acestui oraş se aude' Din Chimitelnicul-de-Câmpiă ni-se 415 m. m. Ficat de gâscă 1,795 mări m. —
văţătorilor. Ii răspunde d-1 profesor Toci­ încă după trei secole vocea lui Mircea scrie: „Onorată Redacţiune! In legătură cu 1,999 m. m. Valorea esportului total a fost
lescu, mulţumind d-lui prefect şi Târgoviş- arangindu-şl oştirea şi căpitanii săi. Şi cele scrise de mine în preţuita nostră „Ga­ de 71,967,967 cortine.
tenilor de frumosa primire. Apoi congre­ astădl încă se mai văd şanţurile peste care zeta Transilvaniei Nr. 128 a. c. faţă cu
44
siştii, în frunte cu musica militară, pornesc au trecut triumfătorii Români a trei prin­ starea edificării unei nouă biserice, îmi ţin Concert. Musica orăşenâscă va cânta
mâne, Dumiueoă, dimiuâţa la 8 ore pe pro­
cătră oraş cântând „Deşteptă-te Române , cipate: Muntenia, Moldova şi Transilvania. de datorinţă a aduce la cunoscinţa on. pu­
44
menada dă sus, âr sâra va concerta la hotel
Distanţa dela gară şi pănă în oraş era Tote gloriile militare ale Românilor au blic cetitor, cum-că pomenitul I. O. din
44
frumos împodobită cu arcuri de triumf şi trecut pe acest pământ şi au lăsat urme Dateş ca să-şi potă mai cu succes juca „Pomul verde , c’un program bogat şi ales,
44
drapele naţionale. Asemenea şi oraşul era sângerose în acest oraş. Vă salutăm umbre mendrele printre poporenii din Ohimitelnic, între cari piesele: „Ceuuşotca vals ; „To­
44
reador şi Andalouse ; „Fantasie caprioe ;
44
frumos împodobit cu tricolorul românesc. ilustre, cari aţi combătut şi aţi murit, pe şl-a înrolat de sateliţi pe Danila Cipaianu
44
44
Toţi eram pătrunşi de un ideal sfânt, câmpuri de bătăliă seu ca victime ale tră- şi Vasilie Ludoşianu, nisce semidocţi încă- „Dormiai cânteo; „Hoch Wien , marşeto.
când am întrat în oraş ; fiă-care ne aduceam dărei! Numai aceia cari sciu a-se bate păţinaţl. Primul, de altfel fiind om cu stare, începutul la 8 6re. Intrarea 60 bani.
aminte de acel timp clasic şi eroic, când pentru apărarea ţărei, pot ave patriă; nu­ îşi cresce un băiat prin internatul din Bla- Musica orăşenescă va cânta săptă­
strămoşii noştrii cu arma în mână, cu bra­ mai acei, cari sciu a-se bate şi muri pentru şiu anume pentru cariera preoţâscă, fără mâna viitâre după cum urmâză: Luni la
ţul de fier şi cu un curagiu rar susţinură apărarea instituţiunilor ţărei, pot avâ să-şi aducă aminte, că şi fiiului seu ore-când 5/ 6re d. a, în paroul Rudolf: Marţi, Mer­
!
2
atâtea lupte gloriose pentru noi, urmaşii dreptate, egalitate şi libertate. ’i pote ore-cine amărî dilele cu ticăloşii şi cur! şi Sâmbătă la 6 6re pe promenada de
lor; ei şi-au eternisat numele lor nemuritor Cu astfel de învăţături frumose ne-a absurdităţi, pe oum mi-le amăresc acli mie. jos, âr Vineri la 5‘/ ore d. a. pe prome­
2
prin zidirile grandiose, ce le făcură pe de întreţinut d-nul Tocilescu pe ruinele Târ­ Al doilea e un materialist şi egoist fana­ nada de sus.
asupra şi dedesubtul pământului, cari au goviştei. tic, ca tot semidoctul, care din miseriă se