Page 28 - 1901-07

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 157.—1901.

Corespondenţa „Gazetei Transilvaniei". Din America. nu este al lor propriu. El se împrumută mai şi alţi binevoitori şi sprijinitori ai culturii
cu sâmâ din mâni streine. Astfel în pro­ române.
(Esiras dintr’o corespondenţă).
llodna-veclie, 20 Iulie 1901. porţia ou mişcarea comercială, ce devine Din şedinţa comitetului cercual al
Munhall 10 Iulie 1901. din an în an tot mai intensivă: cresce şi
Onorate D-le Redactor! despărţământului YII al „Asociaţiunii** ţi­
necesitatea de credite mai numerose.
Ca delegat al Reuniunei învăţătorilor Onorată Redacţiune !. . . Am început nută în Haţeg la 21 Iulie 1901.
Pentru a putâ ajuta tendenţa salutară
gr. cat. „Mariana desp. II mi-s’a dat oca- să ne lăudăm noi Românii veniţi în „lu­ Nicolau Nestor, Dr. Gavriel Suc iu,
M
a poporului nostru de a-se ocupa, pe lângă
siunea de a cerceta mai multe şcole conf. mea nouă**. Lauda, când e potrivită şi la director desp. secretar.
cultivarea pământului cu comerciul ren­
gr. cat. din Valea Someşului mare de sus, loc, nu strioă, numai să fiă făcută cu
tabil de vite, prin procurarea creditelor tre-
precum şi din Valea Ilvei, şi de a asista cumpăt şi socotâlă.*
buinciose pe de o parte, âr de altă parte L i t e r a t u r ă .
la esamenele publice de vară, cari s’au în­ Tot aşa mă îndâmnă şi pe mine sim­
pentru a desvolta spiritul de economisare
ceput din 5 şi s’au finit la 12 Iunie a. c. ţul creştinesc de a duce acasă ia ai noştri,
şî-a realisa acel principiu de economiă na­ Diu Biblioteca Poporală edafă de
1
din comunele foste grăniţărescî: Rodna- prin Onorata nostră „Gazeta Transilvaniei *, Societatea peutru crearea unui fond de
ţională, ca câştigul ce să realisâză între
nouă, Rodna-veche, Maieru, Sângeorgiu-român, vestea despre un bun creştin şi Român teatru român, a apărut Nr. 8. „Pentru ochii
noi, să şi rămână între noi: am credut a a
llva-mare, Măgura, St. losif, Leşu şi Iha- adevărat, Silviu Nicâra, născut în Merghin- lumii , comedia în 2 acte de Labiche, lo-
satisface unei necesităţi bine simţite, când calisată de Gil. Proprietatea Librăriei Ciurcu
micâ. Esamenele publice anuale în comu­ deal. El a servit şi în armata austriacă la
am luat hotărîrea de-a crea un institut de Braşov, 1901. Preţul 50 bani.
nele sus numite s’au ţinut sub conducerea batalionul 28-lea de vînătorî. De dece ani
credit şi economii în comuna nostră. ■ — In editura librăriei Ciurcu a apă­
M. 0. D. Gerasim Domide preot gr. cat. a trecut dincăce de baltă. Destul, că astădl 1
Drept-aceea din îucredinţarea mem­ rut „Făt-frumos din lacrimă' , poveste
ca comisar delegat din partea Reverend. p6te să aibă o avere de 4000 fi., ceea-oe de M. Eminescu. Preţul 20 bani.
brilor fundatori ai acestui institut de cre­
Domn Dr. Ioan Pop vicar şi inspector şcol. am văclut eu cu ochii mei. E om muncitor,
dit şi economii, cu numele „ Bănăţanul**, am — Din Biblioteca Reuniunei române de
districtual, cu escepţiune la comuna opidană luoră cu braţele şi de multe ori se va fi agrioultură din comit. Sibiiu, a apărut Nr.
onorul a vă trimite alăturatul prospect cu
Rodna-veche, unde a presidat M. O. D. ştergând pe faţă de sudori, că lucrul în fa­ 10 tratâud „Darea pe vinuri şi favoru­
cola de subscriere, rugându-vă să binevoiţi
Pamfiliu Grapini preot în Rodna-nouă. brici e ceva mai greu ca lucrul câmpului. rile (îulesnirile) ce le faoe. legea în privinţa
a vă face acţionar şl-a câştiga acţionari în
Esamenele s’au început în Rodna-nouă Aduc de pildă pe aoest Român al ei proprietarilor de vii**.
cercul cunoscinţelor d-vostre.
şi s’a terminat în Ilva-mică. In tot locul nostru tuturor acelora, cari trăese în străi­
Prospectul cu cola de subscriere Vă
am aflat ordine bună, curâţeniă şi copii nătate. De s’ar purta toţi aşa său Dumai
rog a mi-1 remite pănă la 1 Decemvrie st. I n s c S i n t a r e .
bine disciplinaţi, de pe a căror esterior şi pe jumătate aşa oa Nicoră, bine ar ti de
n. a. c., când se încheie subscripţia de acţii.
frunţile seniue se pute ceti, că aşteptă cu cei cari şi-au părăsit vetrele şi au trecut „ Reuniunea femeilor române din Braşov
11
Sperez, că intenţia nostră va afla o
;
dor diua esamentilui. In tote comunele dincăce de baltă. Dâr cu părere de rău tre- a îutiiuţat, după cum se scie, un internat
apreciere binevoitore în tote părţile, unde
acestea, afară de una singură, se află edi­ bue să (jio, că partea oea mai mare din cu soop de-a instrui fetiţe din clasa de
se are în vedere desvoltarea poporului nos­
ficiile de şcolă în stare bună şi corespun- oei-oe vin aici se strică. America e o ţâră mijloc a societăţii românescl în menajul
tru pe tote terenele şi astfel nu vom fi lipsiţi
dătore scopului şi din punct de vedere hi- bună din oât o cunoso eu de 4 ani de când casei, precum şi în diferite lucruri de mână
de sprijinul recerut, pentru-ca lucrarea ce
gienic, ceea-ce ar face numai fală şi în am venit aici. Lucrurile au mers bine; ce cad în sfera unei bune econome. Reu­
am pornit’o să se potă duce la îndeplinire.
oraşe, dâcă s’ar afla acolo. dela 1 dolar 50 cent. la deal, pe <ji, dâr niunea întreţine şi subvenţionâză acest
Din punerea întrebărilor şi răspunsu­ mai jos nu. Un bun şi frumos câştig, nu­ Coştei, la 9 (22) Iunie 1901. Internat cu o sumă considerabilă, n u m a i
rile cele sigure ale copiilor, am venit la mai împărţâlă să aibă omul, că la mult Cu distinsă stimă: c a s ă p o t ă p r i m i f e t i ţ e cu taxe cât
acea plăcută convingere, că învăţătorii pote să ajungă. Avram Corcea, se pote de scâdute.
sunt la locul lor, şi îşi cunosc bine înalta Dâr, cum c^.ia©iQ, uuii din ai noştri paroch ort. rom şi proprietar. | In acest internat se învaţă: a) a pre­
lor misiune ca institutori poporali. Tot aşa se strică, se dau după beuturl şi alte slă­
* găti tot felul de mâncări; b) a spăla şi a
m’am convins în deajuns, că şi domnii biciuni. Şi aici sunt araerioanl jidoviţl ori călca tot felul de albituri; c) a croi şi a
In prospect şe spune, că institutul se
preoţi, ca directori şcolari, dâr mai vîrtos mai bine qfis, Jidovi americani, cari sunt c6se cu maşina tot felul de albituri şi vest­
întemeiâză pe timp de 50 de ani cu un
ca catecheţl, cu forte puţină escepţiă, ca- vicleni pănă la mama dracului şi soot pe minte ; d) a cultiva legumi şi e) reguli hy-
capital de 50,000 corone, împărţit în 500
techisâză şi propun religiunea şi ade­ ai noştri din minţi cu alcoholul şi vischi, gienice.
acţiuni în valâre nominală de 100 corone.
vărurile credinţei creştinescl cât 'se pote şi-i suoesc şi învârteso în totă forma pe Pentru completarea cunoscinţelor
Prospectul e subscris de 17 membri fun­
de esact, precis şi la înţelesul şcola­ oei slabi de ânger. câştigate în şcolă, s’a întrodus şi o şcolă
rilor. Şcolele confes. gr. cat. conduse astfel, Eu li-aşî da acestora sfatul să se pă- datori. de repetiţie prevădută în legile statului
deşi sunt în pretensiunl mai modeste, zâscă de cursă şi să cruţe pănă au de unde. pentru copile, dela 12—15 ani.
p e 1
adecă mai eftine ca cele comunale şi de Uşor se pâte întâmpla ca fabrioile de acjl
In acâstă şcălă se va propune:
stat, totuşi pot rivalisa cu acestea. să nu mai dea atât de lucru şi să nu mai cătră membrii reuniunii înveţătorcsd gr. cat.
Deşi era timpul lucrului, totuşi în tot cuprindă în lucru atâtea braţe. Oe vor „Mariana**. Limba rom. în 2 curs. â 2 ore pe săpt.
1 ■ Limba magh. 2 2
locul, atât inteligenţa precum ,şi mulţime faoe atunci oei rămaşi fără lucra? Puţini TI 71 17 7) 17
P. T. Domni membrii onorari, fun­ Limba germ. 2 2
mare de popor, între care şi părinţii şco­ vor fi în stare să trâcă înapoi. Pănă va fi datori, ordinari şi ajutători ai reuniunei 2 77 11 2 77 7) 77
larilor, ne-au onorat la esamene cu pre- Ma Cinlii (Mac Kinley) preşedinte, avem învăţătorilor gr. cat. „Mariana* , cari în Aritmetica 2 17 7) 2 77 77 77
1
Istoria şi Geogr.
7)
senţa lor, dovadă viie, că poporul acesta nădejde, că bine are să fiă. Dâr om e şi el urma recercării acestui presidiu dela Nr. Ist. nat. şi fisica 2 77 7) TI 11 77 7)
îl 1 oră
11
este iubitor de cultură şi progres. şi pote să cadă. 7—1901 încă nu au înaintat axiomele ori Religia 2 1) 17 1 77 71 77
In tote comunele pe unde am asistat Omenii emigrâză şi vin aici în număr sentinţele pentru „Memorialul** acestei reu­ Desemnul 1 curs 17 1 17 17 11
niuni, hotărît a se eda în anul curent din Scrierea 1 1
la esamene, sub durata acelora, s’au cântat forte mare. Ou miile se dau jos de pe va- incidentul sărbării iubileului de 25 ani a 1 17 71 1 17 17 71
cântări bisericesc! şi poesii poporale, er la pore mai în tote cjilele.... esistenţei sale pe basă de statut aprobat, — Cântări 1 7) 7) 1 7) 7) 7)
Gimnastică
fine s’au declamat unele poesii şi dialoguri V. Bozoşanu. cu totă stima sunt rugaţi şi pe acâstă cale >1 77 7Î 71 n
acomodate, cari au distras publicul i asis­ ca să binevoiască a trimite aceste axiome In acest „Internat** se primesc fetiţe
cât mai în grabă, ca astfel să se potă
tent şi au ridicat şi mai mult însemnătatea române, cari vor fi absolvat cel puţin 3
eternisa în aceea carte numele fiă-cărui
sărbărei esamenului. 0 nouă bancă românescă. P. T. Domn membru. (trei) clase primare şi vor fi împlinit 12 ani.
Lucruri de mână prestate din partea Deoreee prin reorgamsarea cea nouă
Presidiul reuniunei învăţătorese! gr.
şcolăriţelor, s’au pus spre vedere — ca Primim spre publicare următo­ cat. „Mariana**. a instrucţiunei numărul orelor s’a înmulţit
esposiţiâ — în comuna opidană Rodna- rul avis: în mod considerabil, de aceea s’a statorit
Năsâud, la 23 Iulie 1901.
veche în un număr destul de frumos şi Comuna Coştei, în comitatul Timiş, pentru completa întreţinere şi instrucţiune
Preşedintele: Secretarul:
bine lucrate, er mai puţine în comuna llva- cercul Yîrşeţ, este o comună pur românâscă taxa de 14 fi. pe lună, plătită anticipativ.
J)r. Pop. Clement Gh'ivase.
mare. Servâscă şi acesta ca onore pentru eu 2232 locuitori. Ea are teritoriu de 8415 Fetiţele orfane şi sărace pot fi pri­
d-le învăţătorese, cari au pus ostenâla pen­ jugăre pământ catastral, din cari 7505 ju- mite g r a t u i t în „Internat**.
tru înaintarea fetiţelor în acest ram de găre pământ cat. sunt în posesiunea locui­ C o n v o c a r e . Fetiţe din Braşov, cari vor voi să
cultură fârte folositor. torilor comunei. Solul este productiv şi aco­ petrâcă numai peste di în „Internat**, plă­
Un rău, care bântue şi împedecă mersul modat pentru cultura orî-cărui ram eco­ Despărţământul- YII Haţeg al „Aso- tesc pentru totă instrucţiunea şi pentru
progresului regulat în şcolele acestea, este nomic. ciaţiunii pentru literatura română şi cultura prânz şi ojină câte 10 jl. pe lună.
1
absentarea prea multă dela cercetarea şcolei. De un deceniu şi mai bine, desvolta- poporului român *, îşi va ţinâ adunarea Deoreee numărul elevelor atât al
Răul acesta se va delătura numai atunci, rea economică a acestei comune a luat un cercuală ordinară, Duminecă în 11 August celor cu plată, cât şi al bursierelor este
decă primăriile comunale se vor îngriji în avânt îmbucurător. Pe lângă o lucrare ra­ st. n. a. c. în biserica gr. cat. din opidul restrîns, de aceea să în v i t ă părinţii şi
mod mai serios şi de starea şcolelor conf. ţională a pământului, locuitorii de aici dau Haţeg la 3 ore p. m. cu următorul tutorii a-se insinua, respective a înainta
aşa precum se îngrijesc şi de cele de stat o deosebită îngrijire prăsilei de vite şi mai P r o g r a m : 1) Deschiderea adunărei petiţiunile înzestrate cu testimoniu de pau­
şi comunale, Observând legea într’o formă, ales să ocupă cu comerciul de vite cornute, prin preşedinte. 2) Raportul biroului prin pertate şi cu actul de botez la subscrisa
căci tote şcolele fără privire la caracterul îngrăşatul de vite cornute a devenit o ocu­ secretar. 3) Raportul cassarului despre sta­ preşedintă pănă în 20 August st. v.
lor, au misiunea de a cultiva şi educa paţia generală şi predilectă în Comuna nos­ rea cassei. 4) Raportul bibliotecarului. 5) Primirea elevelor în „Internat** se va
poporul. tră, care este favorisată prin situaţia noro- Esmiterea alor 3 comisiunl de 3 inşi pen­ face dela 2b August încolo.
cosă a teritoriului comunei, bogat în locuri tru censurarea raportului făcut de secretar, La primire are să aducă fiă-care elevă
Părintele delegat vicarial d-1 Gerasim
de păşunal. cassar şi bibliotecar. 6) Esmiterea unei co- albiturile şi vestmintele necesare, precum
Domide, în tot locul, după finitul esame­
In primăvara fie-cărui an se investesc misiunî pentru înscrierea de membri noi şi şi aşternutul de pat.
nului a adresat învăţătorilor, catecheţilor,
în vite cornute capitale însemnate de peste încassarea taxelor. 7) Raportele comisiu- In legătură cu acest „Internat**, Reu­
precum şi poporului present tot felul de
100 mii corone. Yitele se ţin pănă tomna nilor esmise. 8) Staverirea budgetului pe niunea a înfiinţat şi un „Orfelinat** pentru
învăţături bune, şi prin sfaturi părintescl
când apoi îugrăşate se vând cu câştig. 1902. 9) Alegerea şi constituirea comite­ fetiţe orfane şi sărace dela 6—12 ani;
i-au îndemnat de a fi cu alipire şi dragoste
Considerând, că productele agricole : tului cercual pe un period nou de 3 ani, aceste fetiţe primesc întreţinerea completă
cătră şcola şi biserica lor, precum şi de a
cerealele, nu se pot valorisa destul de bine, conform §-lui 34 din Regulament. 10) Di- pe spesele reuniunei şi sunt obligate a cer­
pune mare preţ pe iubirea de neam, lege
fiind-că preţul lor este de regală scădut, sertaţiunl ce sunt a se înainta directorului ceta şcolele române gr. or. din loc.
şi limba lor strămoşescă.
prăsila şi îngrăşatul vitelor este un isvor cel puţin cu 24 ore înainte de adunare. Petiţiunile pentru primire sunt a se
Resultatul esamenelor anuale preste
de căştig sigur şi permanent, de-6rece vi­ 11) Alegerea alor 2 delegaţi pentru adu­ adresa pănă în 20 August st. v.
tot au fost bune şi îndestulitore pentru toţi.
tele grase şi frumose sunt tot-dâuna cău­ narea generală la Sibiiu. 12) Eventuale Informaţiunî mai de-aprope se pot
Silvestru Mureşianu, tată şi bine plătite pe tote pieţele. propuneri, verificarea protocolului şi închi­ primi dela preşedinta Reuniunei şi dela
învăţ, şi delegat esmis. Capitalul considerabil, ce se pune în derea adunărei. actuarul acesteia.
circulaţia prin comerciul purtat de cătră La acâstă adunare sunt invitaţi cu Agnes Duşoiu, Lazar Nastasi,
economii noştri, în partea cea mai mare stimă toţi membrii din despărţământ cum preşedintă. prof. gimn. şi actuarul reun.