Page 3 - 1901-07

Nr. 151—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3

m \
...„Adevărat este, c& în înţelesul strict de ani din urmă a literaturei poetice, ve­ sosit Marţi spre Miercuri nâptea la iBlaşiă. preot Nicolae Stoia — fost stipendist al
I
al cuvântului sângele maghiar e un lucru dem pas de pas ofilirea florilor poesiei ma­ Soirea despre sosirea cosciugului se lăţi oa Ilustrei familii de Mocsonyi — esplicând
fbrte problematio; sânge cun, săsesc, ger­ ghiare, looul ei ocupându-1 direcţia cosmopo­ fulgerul prin oraş şi ou tâte că nu era pre- credincioşilor din sf. biserică meritele fa­
man, croat, rutân, român, a întrat îa v nele lită. In grădiua oultivată de Vorosmarty, vădut trausportarea dela gară în oraş cu miliei Mocsonyeştilor pentru biserica gr.
naţiunei lui Arpad, dâr acâsta s’a întâmplat Petoti, Tompa, Arany etc. se îmbulcjesc, cortegiu, totuşi se adunară curând la gară or. şi naţiuuea română, acestea au fost cu
numai pe basa unei desvoltărl istorice Ignotns-ii, Kis Jozsef ii, Makai Emil-ii, fi­ un număr frumos de studenţi, teologi şi al­ viu interes şi mare bucuriă ascultate. Deci
lungi... Arătaţi-ne însă un Jidov viu, care guri epigonice. Poesia maghiară de adl ţii, oa să întâmpine pe cel aşteptat. La încă o dovadă, că nu-i nimic mai frumos
decă vorbesce chiar unguresce, să nu pârte numai întru atât are comun cu Maghiarii, gară se forma un cortegiu de peste 40 per- în lume, decât când recunoscinţa cu bine­
fiă în însuşirile lui trupesc!, fiă în oele su- întru oât se scrie în limba maghiară, — sâne, oare în cântări funebrale şi cu făclii facerea să îmbrăţişâză şi sărută. Aşa e bine
fletesel, caracterul său de rassă. N’am vă- în colo nimic. Iu diaristică tot aşa. Se află aprinse însoţi oosciugul prin nâptea întu- şi frumos şi ar fi bine să se dovedescă asta
4ut aşa ceva nici în Budapeşta, niol în chiar o foie umoristică disă maghiară, în necâsă pănă la catedrală. la poporul nostru de pretutindenea, care a
proviuciă, fiind-oă Jidanul rămâne Jidan, care se batjoouresc sistematic tipurile fos tşi este împărtăşit de binefacerile acestei
Ajuns la oatedrală, cosciugul fu aşe-
fiind-oă numele de 5 piţule, botezarea său luate din societatea maghiară, începând ilustre familiii. Teofan Dohrân, învăţător
ejat pe un catafalc. Intr’aoeea zorile se
, cunoscerea în vorbire şi scriere a limbei dela magnaţi pănă la finauţî. Şi dimpo­ gr. or. rom.
iveau şi canonicul Dr. Vasilie Rossu începu
maghiare, nu este încă o patentă pentru trivă, figurâză în ea ca prototipuri de
slujba biserioâsoă, urmată de cântări şi ru­
maghiarismul cuiva, pentru aşa oeva e lipsă oinste şi omeniă, nume ca Şeifensteiner Din Bucovina. Cetim în „Deştep­
găciuni.
de desvoltare istorică şi de succesiune tra­ Solomon, Reb Menachem. Naţiunea (ma­ tarea : Răpirile de copii străini sunt unul
44
diţională. ghiară) rîde şi nu ia sâma, că şi acâsta este Diminâţa la orele 7 s’a celebrat o din cele mai probate mijloce, prin cari
„De patru-deol de ani durâză maghia- o manifestare a propagandei jidovesc!, care sfântă liturgie de I. P. S. Sa Mitropolitul Rutenii bucovineni îşi sporesc numărul lor.
risarea Jidanilor. Destul pote fi un astfel încet ou încetul a pus stăpânire pe pute- Mihalyi înounjurat de 18 preoţi şi 2 dia­ Nu mai vorbim de miile de copii români,
w
de timp, ca Jidovimea sS aibă dreptul a-se rea politică şi economică a ţării şi ouleger coni, toţi îmbrăoaţl în odăjdii funerare. pe cari îi răpesc Rutenii cu ajutorul gu­
lăuda cu magh'arismul ei, 6r Maghiarii să smântână de pe ceea ce numai folos pâte Cântările în decursul liturgiei le-au esecu- vernului şi al forurilor şcolare din tabăra
se încredă în rassa aoâsta?.... Nu !,... A fost să aducă şi numai putere pâte să dea om­ tat parte profesorul de cantul bisericesc d-1 românăscă. Acâsta e cunoscut. Apropierea
pentru Maghiari o favore deosebită a sorţii, nipotenţei jidovesc!. Avon Lapiu, parte corul mixt condus de poporului rutean de cel român în port şi
că naţionalităţile nu s’au contopit cu putere In fine spune, că tot ce e rău, tot ce d-1 profesor de muşi că Iacob Mureşianu. obiceiuri li sporesce şi înlesnesce răpirea
elementară şi că şi ac}f partea lor coverşi- e corupt şi coruptibil iese din sînul aces­ După liturgie Metropolitul ou întrâga copiilor noştrii şi rutenisarea Românilor în
tore sunt în posiţiă separată ca rassă. 0 tor „Maghiarl“ făcuţi, dâr nu născuţi, şi în­ asistenţă de preoţi conoelebranţl, a venit massă. Cu adevărul acesta tot Bucovineanul
naţiune mică ca Maghiarii nu pâte contopi, cheie aşa : lângă cosciug şi, in tocmai oa la înmor­ e deprins acum ca ţiganul cu scânteile.
dâr fără periclitarea naţionalităţii sale nu pote „Cine are plăcerea să fiă liberal,., cine mântare, s’a săvîrşit prohodul. In decursul Oeea-ce ne pare însă de tot nou şi inte­
niă sâ ab sârbă naţionalităţile, cari în privinţa aştâptă încă tot dela liberalism regene­ serviciului divin I. P. S. Sa Metropolitul resant e, că poporul nomad al Galiţiei s’a
numerică ’i sunt egale (O fi ceva mai mult, rarea naţiunei, îmbrăţişeze-se cu Jidanii; rosti de pe tronul archieresc o cuvântare apucat şi de capul Polonilor bucovineni.
decât egalei* — Culeg.) Ori cât aserţiunea dâr atunci şl-a pierdut dreptul de a lua potrivită, desfăşurând importanţa actului, ce In şedinţa de erî a camerei provinciale de­
acâsta mi-s’ar înfiera ca trădare de patriă, parte la munca naţională a maghiarimei se săverşesoe. Descrie tragica sorte a epis- putatul polon ’Wîesiolwski a interpelat gu­
eu mă bucur totuşi, că pănă acum în na­ creştine . oopului Lemenyi, care cădu jertfă, peutru- vernul pentru răpirea copiilor poloni, ce se
u
ţiunea maghiară amalgamisaren s’a întâm­ ca să aducă o jertfă bisericei sate amenin­ face sistematic şi- cu mult plan la şcolele
plat numai în măsura, oare să nu atingă ţate. Lacrimi a stors cuvântarea acâsta din poporale din Jucica şi Rohozna. Fără
Osemintele episcopului Lemenyi in
cai’acterul sângelui. Dâoâ ne vom spori (!) ochii multor asistenţi. Cătrâ orele 10V cor­ multă mustrare de cuget, copiii poloni sunt
2
tot a-a, vom rămână curaţi.... Dâr în acest Bîasiu. tegiul porni din catedrală spre bisericuţa din trecuţi în registrele şcolare drept Ruteni
>
sistem al desvoltării istorice jidovimea a curtea metropoiitauă, cosciugul fiind purtat get-beget şi crescuţi în spiritul ucrain. No­
JBlaşiu, 18 Iulie n. 1901.
făcut o spărtură. Ca într'o cetate subjugată de preoţi. Prapori, lumini aprinse, cântări roc că părinţii lor sunt atât de consciin-
năvălesce ea în masse tot mai mari şi spre cel Scriu rândurile acestea sub impresia ac­ funebrale, sunete de clopote şi publicul cel cioşî, ca să-i reclame şi să-i scutâscă. De­
mai mare pericul al naţiunei, mânată de în­ tului de pietate, ce s’a săvîrşit MierourI în is­ mare, da înfăţişarea unei adevărate înmor­ putaţii poloni pote tot vor începe în sfîrşit
clinările ei speculative, se magliiarisâză şi strică toricul nostru orăşel: aşeejarea osămiutelor mântări. a ne înţelege şi pe noi Românii când ne
sângele şi caracterul maghiar. Astfel se creâză episcopului loan Lemenyi îu cripta biseri­ Bisericuţa anume zugrăvită pen­ căinăm, că suntem rutenisaţl cu puterea.
naţiunea jidano-maghiară, şi astfel va deveni cuţei dela curtea metropolitană din Bl aşi îi, tru acest incident din munificenţa I. P. S.
un adevărat blâstăm uşurinţa, care a dat unde zac osămintele altor arohierei români Instiţuţinnile de binefacere din
Sale Metropolitului, primi în cuprinderea
ocasiă, ca aceşti proletari ai Europei, acest uniţi. sa pe archiereul readus din. păment străin Bncurescî au atras şi atenţiunea Ruşilor.
noroiu de neam, să deschidă cel de al doilea Episcopul loan Lemenyi a. murit şi a şi după-oe s’a dat deslegarea, s’a deschis D. W. de Hagelstrom consilier al colegiu­
capitol al naţiunei maghiare, în care cronica fost înmormântat la 1861 în cimiterul San- cripta bisericuţei şi cosoiugul fu aşedat în lui, membru onorar al consiliului asilului
nu va însemna mai mult istoria naţiunei ma­ Maro din Viena. O sorte nefericită îi arun­ sînul ei. copiilor dela Moscva, a fost însărcinat de
ghiare, ci a naţiunei jidano-maghiare .... case în esiliu şi tot aici, departe de ai săi oătră departamentul instituţiuuilor M. Sale
u
Cor. împărătesei Maria a Rusiei şi de eătră co­
In partea a doua artioulul spune, că în mijlocul cărora a trăit, fu înmormântat
mitetul asilului copiilor din Moscva să
Jidanul apare pretutindeni ca rassă: în li­ în părneut străin.
tnârgă la Bucurescî ca să visiteze institu-
teratură, politică, sciinţă, comercifi, indus­ Deja pe la începutul anului consisto- SOIRILE BILEI. ţiunile de binefacere ale capitalei române.
tria, ba chiar şi pe terenul agrioulturei. El rul din Blaşifi a luat nobila hotărîre de a
In acest scop d. de Eouton, ministrul Ru­
vorbesce unguresce, sorie unguresce, portă fi desgropate şi aduse acasă osămintele epis­ — 7 (20) Iulie.-
siei a solicitat dela ministrul de interne
nume unguresc, dâr nu simte şi nu gândesce copului Lemenyi. Spre scopul acesta a şi Parastas pentru Eugeniu Mocsonyi. autorisaţia, ca d. Hagelstrom să potă visita
ungures e. Jidovesce simte şi gândesce el, plecat în 11 1. c. la Viena Reverendissimul Din Şipet ni-se scrie: Domnii preoţi Nico- aceste instituţiunl. Ministrul de iuterne va
44
âr gândirea „Jidovului de limbă maghiară Domn I. M. Moldova)), vicar capitular, în­ lae Stoia şi Teodor Cioloca, acompaniaţi de
e primejd'osă, oa boia contagiosă. soţit de redactorul „Unirii d-1 Aurel 0. subscrisul şi de mulţi cântăreţi bisericescl, însărcina pe un medio să conducă pe dele­
14
gatul rus în visitele sale.
Autorul articolului servesce cu dovedi. Domşa. Mormântul lui Lemenyi n’a fost Duminecă în 24 Iunie (7 Iulie) a. c. îu bi­
0e
Dela 1867 şi pănă acll, — 4' ®1 — vom greu de găsit, căci era însămuat e’un mo­ serica gr. or. rom. din loc au celebrat un Centenara! lui Eliade IRăduIescu.
afia în istoria literaturei şi artei maghiare nument purtând o inscripţia. prea frumos parastas pentru odihna sufle­ Ou ocasiunea escursiunei făcute la Tergo-
esplicarea simptomelor primejdidse ale ces- Cosciugul cu osămintele deoedatului tului decedatului şi Ilustrului domn Eugeniu vişte de oătră membrii corpului didactic
tiunei ovreesol. In istoria celor patru-cleol arohiereu şi însoţit de d-1 A. C. Domşa, a de Mocsonyi. La finea parastasului domnul român, s’a propus a-se serbători îu anul

soţiţî de economul şcolei, spre a tutului şi numărosele burse sen sti­ scară întinsă învăţătura .comercială împărţirea între mai mulţi fraţi
cumpăra dela Bulgari legumele tre- pendii, îi abătea dela îmbrăţişarea şi profesională. _ a micei proprietăţi rurale rămase
buinciose. Şi apoi din aceşti elevi comerciului şi meseriilor şi îi în­ Pentru atingerea acestui scop dela părinţi, care din an în an se
astfel crescuţi se se mai facă plu­ drepta spre funcţionarism, său spre paralel cu ajutorele ce sunt a se da, îmulţesce în proporţiune cu înmul­
gari dela care se potă învăţa ceva profesiuni libere: advocatură, inge- se nrai impune în ţâra românăscă ţirea copiilor, are să lase pe mulţi
şi săteanul român? Da! se fac func­ neriă, medicină, profesură şi altele. şi întocmirea unei legi pentru me­ pe drumuri fără un petec de pă­
ţionari ! Nu (ţie, că acăstă încurajare acum serii, care de aci înainte să reguleze mânt.
Răul obiceiu ca fiul se nu suc­ 80—40 de ani n’arfi fost oportună, raporturile între ucenic, calfă şi De aceea trebue ca din vreme
cedă pe părintele seu în atelierul de seu că n'ar fi avut raţiune de a-se măestru şi să încurajeze formarea să povăţuim în biserici şi în şcoli
lucru seu în stabilimentul comercial, întemeia. Acum, având în vedere de corporaţiunî comerciale şi in­ pe săteni, că acei părinţi, cari au
de asemenea a contribuit în măsură spiritul timpului şi măsurile de luat dustriale. mai mulţi băeţî, să dee din ei şi pe
fărte mare, oa firmele române, din în conformitate cu nouăle prefaceri, Alăturea cu acâsta lege func­ la meserii şi prăvălii; căci numai
lipsa succesorilor, se se stângă rând mi-se pare că încurajarea la învă­ ţionând apoi şi şcolele elementare pe calea acâsta vom pute cu bun
pe rend pe pieţele nostre în Ardeal ţături liceale şi superiăre, decă n’ar profesionale practice, precum şi şco­ resultat înfrunta primejdia, care ne
ca şi în ţera românăscă. fi tocmai fără folos, însă în tot lele superiăre de arte şi meserii, ameninţă de a avâ un proletariat
Lipscanul român îmbogăţit tri­ caşul e păgubitore pentru corpul sper că în scurt timp contingentul, agricol.
mitea pe fiul seu la Paris se înveţe naţional. Dovadă stipendiştii Ardeleni, care va eşi astfel pregătit, va pute Mai cu semă fiii sătenilor ar fi
„Codex Napoleon“. cari în timpurile mai nouă n’au dat da pept în ţâră cu jupânul dela bine să înveţe micile meserii îm­
Cojocarul, care îşi căptuşise bu­ alte resultate, decât numai că au „ Concurenţă “. preunate cu plugăritul, cari să le
zunarele cu galbeni, făcea din fiul sporit numărul emigraţiunei şi al In Ardeal acţiunea şi propa­ înlesnescă traiul la sate. Ou modul
seu doftor în medicină. carieriştilor ludgetarî în România. Lu­ ganda năstră în acest fel ar trebui acesta sătenimea năstră s’ar întări
Măcelarul său oârnăţarul, care crul e esplicabil, eşiţî de pe bancele să se răspândescă mai ales la sate, şi s’ar înavuţi, scăpând odată pentru
din ven4area şi prepararea fleicilor şi şcălelor speciale seu universitare şi unde suntem ameninţaţi a avă mai totdeuna de a mai fi contribuabilă
muschiuleţilor apucase a grămădi neavând mijloce de esistenţă inde­ curând seu mai târejiu un proleta­ şi tributară meseriaşilor străini de
ban peste ban, scotea din fiul seu pendentă spre a se pute afirma în riat agricol, care ca şi proletariatul pe la oraşe.
angener. viaţa publică, socială şi naţională, intelectual de pană acum, doct seu Să ne ajute Dumnecfeu, ca să
Fiii săracilor încă nu rămâneau seu trebuiau să se plece celor din semi-doct. va trebui să emigreze, lă­ ne putem vede sănătoşi la Braşov.
mai pe jos. Gratuitatea învăţămân­ Peşta, seu să plece din Ardeal. — sând un gol întins şi afund în mij­ Bucurescî, în cţiua de S.-Petru 1901.
tului secundar şi superior, gratui­ De aceea în locul pomanagiilor de locul poporului român din acea Teolil Frâncu.
tatea întreţinerei în internatele Sta­ pănă acum, trebuie încurajată pe o ţeră.