Page 30 - 1901-07

Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 157.-—1901.

vorba de binele p u b l i c ! Fii cu considerare ce se prădeză din coş. Şi pe aci cări plastice cuceritor?. Institutul le libe- Vaci luptam! miei.
faţă de alţii, dâr strict faţă de tine ! numai atunci me abat, când sim­ reză apoi cafenelelor, societăţilor diferite ebc.
7) Fii generos! Sentimentele tale să ţesc, că vrăşmaşul meu şi a nemului Societatea japonesă este atât de obici­ Se întâmplă adesea şi la animale, oa
bă alese, ca să reeuuoscă, orl-cine, că eşti meu „Mihaiu Sfîrciog“ şede în vatră nuită la geisha acâsta, încât petrecere fără şi la omeni, ca prin mortea mamei după
ele nu-şl pote închipui. Ou ooasiunl de nasoerea puilor, aceştia să nu potă fi cres-
de origine nobilă! Omul deschis e mărini­ la foc şi torce, cu ochii închişi şi acestea îşi dau tâtă silinţa să răpâseă âs-
mos. înaintea puterii nu te pleca, înaintea cu capu ’n cenuşe — răspunse vrabia, peţii cu mişcările lor graţiose. ouţl. Acolo uude sunt mai multe mame de
puternicilor pămentescl nu-ţî inoovoia spa­ şi cu asta sburâ, lăsând şi regăsind Dausul îl acompaniază cu instrumente aceeaşi specie, se pot da acelora puii or­
tele; apără pe cei slabi, scutesce dreptul cursa tot deschisă, pănă când şi so­ musicale, une-orl cu cântări. Străini —$ ne- fani, în lipsa acestor mame ce se pot face?
moral. Onorâză pa bărbaţii mari, cari ca rul de clisă a mucecjit, percjendu-şî jeponesî — numai atunci pot asista la ase­ Revista englesă „The Farmer“ spune,
menea petreceri, dâcă mai întâiti promit, că mai mulţi crescători de vite englesl au
p >eţl şi cugetători caută în vecluiciă şi oa mirosul.
aflători ai firului conduo pe omeni în căile * oă se vor purta cum se cade. recurs la adopţiune (a trece puii la mame
* * La solemnităţi şi sărbători religiose
drepte! de soiu străin), încredinţând puii orfani unei
Sunt şi între omeni unii, car! încă i-au parte geisha-le; iau parte în pro­
8) Deprindeţi trupul şi sufletul cu cesiuni. Cu tote acestea misiunea lor este mame de altă specie.
cu învitărî şi recomandări gratuite
aceea, ce pote să progreseze! Iutrega viaţă mai mult lumâscă şi anume: să placă băr­ Experienţa s’a făcut, într’o fermă dela
atrag pe mulţi în curse. Cei lăco-
este o luptă. Caută să fiă dibacii! în aoâstă baţilor. West-Haddon şi a reuşit bine. A fost fă­
moşî, credul! şi neprecauţî uşor pot
luptă! Oţelesce-ţl corpul! Nu-i da mai mult Se întâmplă une-orl, că un tînăr ja­ cută ou miei, cari au fost daţi să fie lăp-
nutrement, decât are'lipsă. Inounjură beu- păţi ca cloţanul; cei nelăoomoşî, es- ponez ia în căsătoriă o gheisha. In cele taţl de o vacă. Faţă cu acest resultat în-
perţ! şi isteţ! ca vrabia, seu că: nu mai multe caşuri însă sunt reduse la ro­
turile ameţitore! Ele tempesc simţul şi pa- luri de f-rnei secundare. Si în timp ce fe­ ourajator, s’a mărit numărul mieilor daţi
raliseză avântul sufletului. se apropie de cursă, sâu că: şi din meile legitime hu o sumedemă de cause de până la şâse. Vaca s’a purtat forte bine
cursă scapă.
9) Arată-te, că eşti German ! Dâcă ai a-se plânge contra bărbaţilor, geisha-le sunt cu copiii ei străini, nu numai că nu a lăsat
Gavril Bodnariu.
oopii, atunci dă-le nume indigene ! Noi avem dfSmerdate de ei. mieii să o sugă, dâr i-a şi lins şi mângâiat
nume de-ale nostre destule, nu trebue să ca şi cum ar fi fost ai ei. In felul acesta
*
cerşim în străinătate. Caută, ca pretutin- I D L T E ŞI DE TOTE. mieii au crescut forte bine.
denea să-ţi validitezl limba maternă ! Nu Ierusalimul.
*
esistă o limbă mai perfeotă, decât cea ger­ Printre încolăciturile unei trîmbe de
mană. Femeia în Jaiiwnla. muuţî, se află o vale stârpă, încinsă de Strnrfe udate cu petroleu.
10) Viaţa acâsta, e dela Dumnezeu! tote părţile de nisce munţi colţuroşl şi In California s’a introdus în timpul
Copilăria fetelor japoneze este senină
El dăruesce mai târdiu inele de aur, ca gălbui. mai nou udarea stradelor ou petroleu. Acâsta
şi fericită. Ajunsă fată mare, trebue să ajute
premiu a faptelor. Servesce-i numai Lui sin­ în conducerea casei pe mamă-sa. Dâoă au Aceştia se deschid numai în partea din socoteli sanitare, fiind-că pe stradele
g u r ! Cugetă, cât mai adese-orl asupra vecl- ospeţî, fata trebue se-i servâscă, pentru-că despre răsărit, pe unde se vede prăpastia udate cu petroleu nu se face pulbere şi
niciei! T6te cele bune sunt dela Dumnezeu, se face ofensă, dâcă ospeţii sunt serviţi de mărei morte şi munţii cei depărtaţi ai tină. Efectul petroleului e atât de trainic,
tâte cele rele, dela tine însu-ţl. Tu te-ai servitori me. Arabiei. încât e de ajuns a uda stradele de trei-orl
născut între împrejurările, pe cari le meriţi, Părul fetelor japoneze tot cam la patru pe an. In scopul acesta petroleul trebue
cjile este înodat şi decorat ou ace. Ca să In mijlocul acestui peisagiu de petrii
de aceea nu-ţl jeli înzadar sortea! Nu-ţl încâlcjit şi cu cât mai multe îngredieuţe so­
nu-şl strice coafura, femeia japonesă îşi pe un teren alcătuit numai de urcuşuri şi
vei schimba sârtea, decât prin eroism şi lide va avâ, cu atât mai durabil îi e efec­
culoă nâptea capul pe un lemn, aşa înoât de scoborişurî, sunt nisce ziduri vechi sur­
resignaţiune. Suportă durerea cu pacienţă, să-i rămână liber. Japonezele suDt forte va- tul. La udarea uuei uliţe de un chilometru,
pate cu maşinele de resboiti şi cari fiind
sperâză în Dumnecjeu, încrede-te în graţia nitose şi începând din copilăria îşi văp- întărite cu tunuri, povîrnite acum. In- pe lăţime de 365 metri, trebue 5500 litre
lui, odată trebue să se sfirşâscă lipsa. seso faţa. lăuntrul acestor ziduri să văd mari gră- de petroleu. In California 100 litre de pe­
Pentru fetiţe tinere mai de mult nu troleu costând numai patru cor., udarea nici
erau şeolf, abia acum s’au instituit. Contrar medl de dărâmături. Chiparoşi răspândiţi nu e costisitore. Mirosul neplăcut al petro­
Cursa, cloţanul şi vrabia. altor popâre din Asia, crescerea fetelor ja­ ici şi colea, crânguleţele de aloie şi de leului se pierde în câte-va fiile.
poneze este îngrijită din vreme. Trebue să nopall, câteva colibe arabe, ce sâmănă
oitâsoă poeţii şi clasicii japouesl şi din In­
— F A B U L Ă . - - unor morminte, acoper acâstă grămadă de
dia şi să înveţe vre-un instrument naţional.
ruine. Galen.d.a.r’U.l septemânei.
La o moră, în pod, era aşe4ată Principala calitate ce trebue să-şi în-
o cursă de fier, cu scopul, ca se suşâsoă fata japoneză este: predominaţiu- Acesta era odată tristul Ierusalim. IULIE (1901) are 31 fiile. CUPTOR.
nea (stăpânirea de sine). Tot-dâuna trebue
prindă mulţimea cloţanilor, ce nă­ Când priveşte cineva pentru întâiaşî-
să arate faţă prietinâsoă: mâniă, indisposi-
văliseră acolo. Atraşi de mirosul ’dată acest pământ posomorit, urîtul îi cu­ pilele Cîilend. Iul. v. Călend. Greg.
ţiâ seu durere nicl-când.
unei bucăţi de sor de clisă pârlit, pe prindă sufletul; dâr încetul cu încetul, el
Dâcă fata ajunge etatea măritişului,
rend totî clotanii şi-au aflat sfîrşitul atunci tata seu intermediatorul (nakado) se să risipesce, după-ce călătorul merge din- Dum. 15 M. Ciriacşiludita 28 Victor
Luni. 16 M. Antinogen
între clescele cursei. Ceva mai târ­ îngrijesc ca să o lege de un tînăr. O fată tr’un loc singuratic într’altul, şi după-ce Marţi 17 S. m. Marina 29 Marta
30 Beatrice
lim rătăcise pe acolea un cloţan de din sooietate bună ohiar ajl, când a pă­ vede desfăşurându-se înaintea ochilor săi Mere. 18 M. Iaeint şi Emil 31 IgnaţiudeLoi
curend venit, şi vecjendu-se în faţa truns deja cvilisaţia atât de mult la ei, întinderea nemărginitului. Joi 19 Cuv. Macr., Dian. 1 August Petru
nu vine uicî decum în atingere cu bărbaţii.
cursei, mirosind, îi veni din ea un In faţa acestor privelişti estraordinare, Viner 20 f Sf. Pi of. Ilie 2 Gustav
Ospăţul se ţine la casa mirelui, unde 3 M. Ştefan
miros bun şi unul neplăcut; cel bun călătorul să simte cuprins de o frică as­ Sâm. 21 C. p. Sim.şi Ioau
fata este condusă de naliado. Zestrea este
îi făcu plăcere, căci era de sor; 6r transportată de mai înainte şi constă afară cunsă, care îi dă curagiu şi îi ridică geniul.
cel neplăcut îi cam suci nasul, căci de trusou (haine şi rufăriă) diu o mescioră Acestă privelişte îl face să pricâpă, Gass*S£*i 5a bisrsa distra MBeiraa.
era miros de fraţi.. de scris, o masă pentru cusut cu recvisi- că fote colţurile pământului de faţă sunt
tele necesare, haine de pat şi pat pentru Din 26 Iulie n. 1901.
— Apropie-te cu totă îndrăsnela, martore vre-unei minuni.
cel puţin două persoue, şi alte mărunţişuri.
clotane, nu întârzia, ci gustă, că Renta ung. de aur 4°/ ........................... 118.35
0
Tâte acestea la cas de divorţ (despărţire), Sorele cel ardător, vulturul cel măreţ,
dor pe tine te aşteptă est sor! Orî femeia le primesce îndărăt. umilitul isop, cedrul cel trufaş, smochinul Rânta de oorâne ung. 4°/ . . . . 93.—
0
nu-tî vine pofta? — <4ise cursa în- Mirâsa merge la casa mirelui în haină cel sterp, totă poesia, tote tablourile din Impr. căii. fer. ung. în aur 47 % • 121.60'
2
vitându-1 la prâncj. albă, — ia japonezi semn de doliu, — pen­ Sfânta Scriptură sunt aici. [mpr. căii. fer, ung. în argint. 472% 100.15
— Poftă mi-a venit cam de tru-că din acel momeut este mortă pentru Oblig. căii. fer. ung. de ost I. emis. 118.50
părinţi şi fraţi şi aparţine numai familiei Fiă-care nume cuprinde o taină, fiă-
multişor şi încă mare; der simţesc Bonuri rurale ungare 4% . . . . 92 35
bărbatului ei. care peşteră spuue viitorul, fiă-care înăl­
ceva miros cam.... şi.... Bonuri rurale croate-slavone . . . 93.30
Trebue să se supună, în tote preten­ ţime răsună de graiurile vre-unui proroc.
— Cam... cam... prost, cum eşti, ţiilor socrilor. Stima faţâde părinţi e peste Impr. ung. cu premii..................173.—
tu nu simţesc!, că mirosă urma tot o noţiune fundamentală a Japonezilor. Torenţii cei secaţi, stâncile cele des­ Losurî pentru reg. Tisei şi Seghedin . 144.25
multor fraţi ai tei, car! s’au. ospetat Socrei îi datoresce tînâra nevastă cel mai picate, mormintele întredeschise, totul spune, Renta de argint austr............................99.10
aci la mine şi prin mine au trecut mare respect şi socra îi controlâză tot pa­ că aici însuşi Dumnedeu a vorbit. Renta de hârtie austr.......................... 99.05
sul cu strioteţă şi ochi de Argus.
dincolo... unde-i ospăţul aşa de îm­ Pustietatea pare că e mută de frică, Renta de aur austr...............................118.30
Socrii sunt serviţi în tâte de noră. c n a
belşugat, că nu mai sci în veci ce-i şi am putâ fiice & ’ cutezat încă să în­ Losurî din 1860...................................... 139.75
Faţă de bărbat abia este considerată ca o
fom ea. oonducătâre a casei. trerupă tăcerea, de când a aufiit glasul Acţii de-ale Băncei austro-ungară . 16.48
La invitarea cursei, cloţanul Servitorimea o privesce ca pe una care celui vecinie răsunând printr’ânsa. Acţii de-ale Băncei ung. de credit. 638 —
flămend cum era, ne mai imbiindu-se stă mai aprâpe.de domnul casei, ou el în- * Acţii de-ale Băncei austr. de credit. 632.50
apucă a baţi cu lăcomiă de sorul, tr’un rang nu o recunosc*. Dâoă bărbatul Ce e fruinscţa ? Napoleondorî................................19.03
ce era legat de un cârligaş, er îşi scapă evantaliul, femeia se plâcâ şi îl Mărci imperiale germane . . . 117.42y 2
ridică. Subordinaţ'a acâsta încă nu este aşa
cursa: clamp! îl trimise pe urma In Europa admirăm dinţii cei albi; London vista............................... 239.70
ofensătore femeilor japoneze, ca împreju­
celorlalţi. O vrabiă, privind de sus rarea, oă trebue să sufere pe lângă ele şi în Japonia trebue să fia galbeni, în India Paris vista.....................................95.22
de pe o grindă, şi vecţend sfîrşitul concubine. roşii. O faţă sănătosă e de invidiat, în Rente de corone austr. 4°/ . . . 95.65
0
cloţanului, sburâ spunând surorilor De aci urmâză atâtea sinucideri între Groenlanda însă|şî-o văpsesc,femeile albastru Note italiene........................................... 91.—
întâmplarea. Mai târziu, vrabia er femeile japoneze. Şi faţă de acest lucru sunt seu verde, Rusoicele alb.
s’a dus în moră şi pândindu-se, cu­ de tot neajutorate de sârtă. Dâoă voesce o Care e forma cea mai frumosâ a na­ Cursul pieţei Braşov.
femeiă să se divorţeze, îşi pierde băeţii şi
legând de ic! de colea câte-o boba sului ?
esist.euţa, pentru-oă nu mai pot.e avâ pretenţii Din 27 Iulie n. 1901.
căcţută din coş, vecju er cursa des­ nici la ereditate dela părinţi, nici la ajutor In Persia e cel vulturiu, în Haiti cel
chisă. dela bărbat. turtit, în Rusia cel dat în sus. Nouă ne Bancnota rom. Cump. 18.84 Vând. 18.88
— Ce' te ostenesc! pentru ni­ Pe când femeia este constrînsă, ca In plac figurile svelte. Turcilor cele scurte şi Argint român. Cump. 18.40 Vând. 18.44
micurile acelea de bobe, vrabiă, când modul oel mai înjositor să îndure despotis­ grose. Noi iubim ovalul feţei, Turcul faţa Napoleond’orl. Cump. 19.— Vând. 19.02
poţi gusta la mine cât îţ! încape în mul sâcrei şi nevestelor laterale ale bărba­ ca luna. La noi trece o frunte înaltă drept Galbeni Cump. 11.30 Vând. 11.40
tului, ii stă în voie şi putinţă chiar să di­
guşe — cjise cursa. dovadă a unui spirit luminat, în Grecia Ruble RusescI Cump. 127.— Vând. —.—
vorţeze dâcă pote arăta cele şâpte puncte
— Masa ta nu-i aşternută pen­ obl’găiore la divorţ, întră cari şi gelosia fruntea îngustă e semnul frumseţii. In Eu­ Mărci germane Cump. 58.50 Vând. —.—
tru mine, cu atât mai vîrtos, ca femeii. ropa cântă poeţii perul blond, castaniu, Lire turcesc! Cump. 10.72 Vând. —-
mâncarea de pe ea nu mi-e dată Dâcă suntem curioşi să aflăm pornâla negru după împrejurări: pe insulele Ma­ Scris. fone. Albina 5% 100.— Vând. 101.—
spre nutremânt, nici nu-mî place; răului dintre bărbat şi femeie o cău­ riane e preferit părul alb. Persienii urăsc
tăm la clasa cântereţelor, aşa numitele
dec! cale eu nu am pe la tine. Am părul cel roşu, Turcii îl divinisâză. O gură
Geisha.
vecjut cliiar, cum ai ospetat pe bietul mică — real şi figurat — se preţuesce însă Proprietar: Dr. Aurel M.ureşîanu.
Fetele, caii se destinâză pentru geisha,
cloţan, căruia i-ar fi plăcut prâncjul se internâzâ de mici într’nn institut, în pretutindeni. Redactor responsabil: Traian ST. Pop.
teu. Eu me îndestulesc cu puţinul Geisha-ka, unde le inatruâză la dans şi miş­ >/■ ,