Page 33 - 1901-07

REDACTIUNEA, „ftAZETA“ iese în flfee fli.
Aaministratinnea şi Tipografia Abonamente peatru Anstro-Dngaila:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un nn 24 oor., po ş6ao luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Sorisori nefrancate nu se pri- N-rii de Duminecă g fl. pe an.
meso.—Manuscripte nu se Pentru România şi străinătate:
retrimit.
I N S E R A T E Po un an 40 franol, pe şAse
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
ts prlmeso la Admlnlstraţluno Tn N-rii de Duminecă 8 franol.
Braşov şi la următorele
Se prenumeră la toto ofi-
BIROURI do ANUNŢURI: ciele poştale din întru şi din
tn Vlena: la N. Uukes Nachf., afară şi la d-nii colectori.
Nux. Augenfeld & Emoric Les-
ner, Hoinricli Sclialek. A. Op- Abonamentul pentru BraşcT
pelik Nachf. Anton Oppelik. Âdnunistraţiunea, Piaţa ir,are.
In Budapesta: la A. Y. Gtold- T6reul Inului Nr. 30, otagiu
berger. Ekstein Bemat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şese
Leopold(V7I Krzsobot-korut). luni 10 oor., pe trei luni 5 cor.
Cu dusul în casă: Pe un an
PREŢUL INSERŢ1U NIL0R:
o seria garmond pe o colână 24 oor., pe 6 lunîl2 o., po trei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 corone. — Un esemplar
Publicări mai dese după tari­ 10 bani. — Atăt abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe cftt şi inserţiunile sunt a se
pagina 3-a o seria 20 bani. plăti înainte.
Nr. Braşov, Lunî-Marţ! 17 (30) Mie. 1901.

Canaiisarea Oltului. ale agriculturei, silviculturei şi mon- Nistru. Germania după săvârşirea ar ticul în cjiarul „Pester Lloyd din
u
tanisticei, apoi alte diferite materii marelui canal nordic-baltic şi a ca­ 15, 16 şi 17 Maiu a. c. în care sfă-
i . prime ale industriei, şi care prin ief- nalului Elba-Trave, cari pun în legă­ tuesce pe compatrioţii săi să profite
Mari şi importante cestiunî se tinătatea tacselor de transport for- tură directă marea Nordului cu cea de ocasiune şi se încăpa şi dânşii fără
sulevâză actualmente in diferite feri mâză un ajutor considerabil al indus­ Baltică, are acum în desbaterea par­ amânare construirea următărelor ca­
pe terenul social şi economic. Pe triei şi comerciului. lamentului imperiului un canal in­ nalurî, carî sunt importante şi pentru
lângă reţelele de căi ferate, construite Tot-dâuna ţările cu multe canale terior grandios, care să pună în le­ Români: 1) Un canal între Dunăre
în t6te ţările Europei pănă la satu- de navigaţiune şi cu multe rîurî plu- gătură directă tote statele şi provin­ şi Tisa dela Budapesta la Solnoc,
raţiune în secolul al XlX-lea, cari au titâre, sunt cele mai bogate, căci au ciile sale, începând dela Vistula şi care să pună în legătură directă
apropiat între sine teri şi popâre, ur- o industriă desvoltată, comerciu în­ pănă la Rhin, atingând tot-odată centrul Alfoldului, producător de ce­
meză acum in secolul XX-lea desvol- tins şi o agricultură fârte prosperă. principalele centre industriale pen­ reale, cu Budapesta piaţa lor princi­
tarea canalelor şi căilor de comuni- Aşa Belgia, Olanda şi Francia de tru a deschide nouă debuşeurî pro­ pală. 2) Deviarea Someşului din
caţiune ieftină pe apă, carî vor da sud, fără de mulţimea canalelor lor ductelor voluminâse ale provinciilor matca sa naturală şi trecerea lui prin
avânt şi impulsiune şi mai mare avu­ ar fi nisce ţări forte sărace şi fără estice în statele de vest şi pentru a centrul judeţelor celor mai bogate
ţiei naţionale şi traficului internaţio­ de nici o importanţă politică. Dăcă mări facultatea de esport a industriei în cereale — atingând oraşele Satu-
nal, Cumcă o reţea de căi ferate cât Germania a progresat enorm în tim­ sale. mare, Garei-marî, Dobriţin, Cion-
de bine desvoltată nici nu esclude, purile din urmă pe tâte terenurile Parlamentul austriac a votat în grad şi apoi împreunarea lui cu Cri-
nici nu omora traficul iefitin pe apă vieţei publice şi private şi industria cjilele trecute ârăşî o reţea întregă şurile şi Bereteul, carî în cursul de
şi cumcă căile de navigaţiune abia ei a luat un avent enorm, nu în ul­ de canalurî şi reţea nouă de comu- jos al lor încă se se facă naviga­
pot se facă o concurenţă seriosă căi­ tima instanţă se datoresce acăsta des- nicaţiune ieftină pe apă prin lega­ bile, şi a căror planuri şi devise de
lor ferate, la din contră le ajută încă voltărei canalelor şi regulării rîuri- rea Dunărei cu Odera prin canaiisa­ cheltuieli sunt deja gata în ministe-
şi se întregesc reciproc, o dovedesce lor sale. rea rîului March cu-o variantă de riul ungar de agricultură. 3) Devia­
traficul enorm al celor cinci lacuri Acesta se va vedă mai bine din canal dela Theben la Viena, şi săpa­ rea Mureşului din jos de Arad la
mari din America de Nord: Michi- următârele cifre statistice: In inter­ rea unui canal peste linia de des­ Vinga şi conducerea lui spre Timi-
gan, Erie, Ontario etc., unde navi- valul dela 1875—1895 a crescut în părţire a apelor în munţii Moraviei şora pentru a-1 uni cu Begeul, care
gaţiunea suplinesce şi înlesnesce mult Germania circulaţiunea anuală pe la Oderberg. Legătura acăsta apoi ârăşî va traversa Bănatul în lun­
traficul pe căile farate; apoi Rhinul, fluviul Odera dela 154 la 684 mi- va fi continuată în jos şi în sus, gime, comitatele Torontal şi Timiş,
pe malurile căruia se află doue linii liâne tone cbilometrice, pe Elba dela în jos pe Dunăre pănă la oraşul unele din cele mai bogate în ce­
ferate paralele ; liniile ferate de-alun- 435 la 1952 miliâne, âr pe Rhin dela slavon Vukovâr şi apoi de aci pe reale.
gul Dunărei în Ungaria, a Elbei în 882 la 3080 miiione tone cbilome­ un canal direct la Sava şi pe acăsta
Boemia şi Germania. trice. Traficul Germaniei a fost în în sus. şi în urmă pe Kulpa la Fiume,
Acţiunea de colonisare. Oficiâsa
Şi nici că-şî pot face vre-o con­ 1896 : pe căile ferate de 26,616 şi pe ăr în sus pe Odera pănă la Stettin „Pol. Ert. anunţă, că în secţia de codificare
a
curenţă seriosă vre-odată, având fiă- apă de 14,553 miliâne tone chilo- —aşa ca se fiă o legătură directă dela
a ministeriului unguresc de agrioultură s’a
care alt trafic şi altă destinaţiune. metrice. marea Baltică la cea Adriatică—între pregătit deja pe deplin proiectul de co-
Căile ferate se ocupă cu deosebire De aceea vedem în t6te statele Stettin şi Fiume. 2) Legătura directă
lonisărî, care va forma obiect de desbatere
cu transportul mărfurilor de o va- pe guverne şi societăţile economice între Dunăre şi Elba, prin canaiisa­
deja în sesiunea actuală dietală.
lore intrinsecă mai mare, mai uşor su­ făcând cele mai mari sforţări şi sa­ rea Moldavei boeme (Moldau) şi un
puse alteraţiunei şi stricăciunei, sâu crificii pentru desvoltarea arteriilor canal dela Prerau la Melnik. 3) Re-
cari au se ajungă în scurtă vreme de comunicaţiune ieftină pe apă, gularea şi navigaţiunea rîurilor Ga- Planuri rusescî.
în mâna consumatorului, său unde pentru a înlesni şi spori traficul în­ liţiei, rîul San împreunând Vistula
fabricatele şi semifabricatele au tre ţări şi provincii, servindu-se la cu Nistrul. Prutul, pentru care re­ In timpul din urmă pressa rusâscă in­
se trâcă pentru ultima lor confecţio­ acăsta de vadurile rîurilor şi alte clamă de cjecT de ani fraţii noştri trigă urgitâză revisuirea tratatului din Ber­
nare şi fasonare dintr’un oraş în al­ înlesniri, ce le oferă natura gratuit, Bucovineni pentru canaiisarea şi re- lin, despre oare Ignatiev cjisese, că este un
tul, dintr’o ţâră în alta. Din contră pentru a ajunge pe calea cea mai gularea lui a rămas şi de astă-dată spin în corpul colosului rusesc. Se soie, că
canalele şi rîurile navigabile şi plu- scurtă dela o mare la alta. Rusia afară din combinaţiă. prin acel tratat s’au sohimbat în sens ne-
titâre cu transportul lor mai încet are în proiect legarea mărei Baltice Ungaria în orî-ce cas va pro­ favorebil Rusiei hotărîrile păoii dela San-
şi mai greoiu, dâr mult mai ieftin cu marea Caspică servinduse de pa­ fita şi ea mult din nouăle proiecte, Stefano şi între altele s’a dat Austro-Un-
pe apă, sunt predestinate mai mult turile fluviilor Newa şi Volga; apoi căci cu concursul ei ori fără de el, gariei mandatul de a ooupa Bosnia şiHer-~
pentru mărfurile voluminâse şi de legarea Balticei cu marea Negra ser­ i-se va regula rîul March, Sava, ţegovina.
mai puţină valore intrinsecă, în spe­ vindu-se de vadurile rîurilor Duna, Kulpa. Fostul ministru de interne De oând Rusia s’a uşurat înoât-va de
cial pentru diferite producte brute Berezina—Nipru şi de Vistula şi Hieronymi a publicat un important încurcătura chinesă, trăgând ea şi numai ea

U
u
FOILETONUL „GAZ. TRANS . cam scrîntiţl la cap , acâsta e o ideă, oare Cei destinaţi pentru teatru, ajunşi vecinie în câta mediocrilor, cei mai neferi­
trâesce prin opinia publică. lutru cât va fi odată pe scenă, se simt fericiţi, întoomai ciţi âmenl din lume.
adevărată, nu sciu..., pot afirma însă, că ea ca omul ajuns pe piscul muntelui. După- Dâr m’am prâ abătut dela ce voiam
O ideă frumosă. ar fi distrusă cu totul din mintea publicu­ oum însă de cele mai multe-orî i-se ’ntâm- să spun.
lui, dâcă acesta ar pută pricepe un moment plă acestuia din urmă să fiă încunjurat de Spuneam, că dâcă ar pricepe lumea
Oetiam mai «Ţiiele trecute într’un diar forţa ne’ngăduitdre a valului, care-i duce nori, să nu p6tă vedâ nici în sus, niol în acel ourent blăstămat, de care e răpit aşa
parisian, că renumita casă Rothschild a pe cei destinaţi pentru soenă, o forţă în jos, decât numai o câţă dâsă, tot aşa din­ «jisul „om al scenii“, ar fi mai îndurătâre
câştigat a! doilea mare lot de 100,000 faţa căreia cugetarea rece nu pote trăi, tre actorii ajunşi pe scenă puţini an parte cu faptele de multe-orî nechibzuite ale ac­
franci al societăţii artiştilor dramatici din căci e întunecată, nimicită de un dor ne- să fiă înconjuraţi de senin, de lumină, ca torilor. Nu poţi să-i bagi nici o vină; pen­
Franţa. ’nfrânat, nebun, un dor care înfruntă totul, ast-fel să-şi potă vărsa mai uşor simţirea tru el e normal aşa oum face şi numai
Numita casă a avut frumâsa ideă care vecinie vcesce să-şi creeze o cale îo frasele de multe-orî mârte ale autorilor. nouă. cari vedem alt-fel, ne pare straniu.
de-a dona aoâstă sumă societăţii, care spre un loc desohis, luminat, sublim: Aici e punctul critic al vieţii artis­ îmbrăţişarea ac'estei cariere de cele
are de gând să zidâscă un asii pentru ar­ scena ! tice. Că te-ai urcat pe munte, asta nu e mai multe-orî se face fără raţionament, în-
tiştii bătrâni. Acâsta e idealul! nimic, şi totul e, să-ţi poţi realisa scopul tr’o stare de incouscienţă a gândirei sâu, în
Asii pentru artişti! E una dintre cele Inchipuiţi-vă uu om, care înoârcă să pentru care te-ai ostenit. caşul cel mai blând, într’o stare de subor­
mai nobile fapte sâ te îugrijescl de sortea urce un munte înalt. El n’o face aoâsta Mulţi dintre actori rămân peutru tâtă donare a acesteia inimei, care ca o suve­
unor dineul, cari şi-au dat tot ce-au avut fiind-că i-ar plăcea să urce, ceee.-oe e obo­ viaţa la punctul acest fatal, peste care nu rană îţi arată o cale nespus de frumosă,
mai scump numai şi numai cu scopul de a sitor, o scie totâ lumea, ci o face încăldit pot trece şi dela care nici nu se mai pot pe oare nu ţi ar putâ-o arăta nioî-odată
face lumea să petrâoă, de a-i procura emo- de gândul, că odată va ajunge sus, în apro­ întorce înapoi. In drumul pănă aici forţele ochii gândirei.
ţiuul şi sentimente. Cariera acâsta spinosă, pierea cerului, de unde îşi va pute odiliui lor slabe dela început s’au istovit cu totul Aoum, dâcăa-te face aotor însemnâză,
— după oum cu adevărat o numesce lumea, liniştit privirile pe culmile îuounjurătore, şi când şi-au pus îutâia-oră piciorul în a-te jertfi pentru gustul publicului, cu atât
— e îmbrăţişată cu atâtea jertfe, cu atâta pe văile înverzite, cari abia se mai zăresc aoest drum fermecat, au fost amăgiţi de-o mai mult trebue stimat, iubit şi resplătit
abnegaţiă şi desinteres de tote bunurile în adâncime. fantas'ă esaltată, oare îi făcea să se vadă acela, care păşesce pe calea acâsta, mânat
lumei, încât de multe-orî nici nu-ţi vine să Gloria, aoestâ părticică de senin, că- giganţi în faţa inimilor omenesc!. de o forţă nevădută, inconsoiu aprope de
crecll, oă cutare tînăr ar fi fost în stare tră care mulţi îşi îndrâptă paşii, o găsesc! Puterea de a stăpâni inimile, acesta e ceea-ce face şi deoî cu totul desinteresat,
să-şi părăsâscă casă, părinţi, avere, numai aşa de greu, încât unii mai sceptici se în­ aşa numitul „noroc“ al actorului. Fără deoât unu), care ar dice sâu mai bine şi-ar
de dorul de a juca teatru. „Actorii sunt doiesc chiar de esistenţa ei. acâsta un pas uu pote face şi va rămânâ propune: