Page 34 - 1901-07
P. 34
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI.^ Nr. 158. —1901.
folose şi de aici, şi de eând Slavii încep să o nouă victoriă a Turcilor, cum a fost dorind să înlesnâscă sarcina prinţului, a du-se de autorisările acordate de unii agri
se misee în t6te părţile, pressa rusâscă a nu de mult în Grecia, sâu se va deschide respins decisiuuea camerei cretaue cu pri cultori lipsiţi de braţe pentru seceriş. Ace
început să devină cji de di tot mai îndrăs- Austriei calea la cucerirea de nou a teri-, vire la anexarea Cretei ; puterile doresc leaşi (Ţ ttr0 anunţă, că Turcii din Bulgaria
nâţă şi să câră aranjarea lucrurilor în Bal toriu în Peninsula-balcanioă. Din punct de menţinerea statului quo. emigrâză în massă în Dobrogea. Se observă
cani după gust rusesc. In astfel de împre vedere rusesc şi peste tot slav, nu e de într’adevăr, de doi ani, un curent de emi
Măsuri contra Albanesilor. Din
jurări s’a răspândit din Berlin soirea, ne- dorit Dicî primul, nici al doilea, nici al grare spre Dobrogea a populaţiunei turcescl,
Constantinopol se anunţă, oă în urma de
desmiuţită pănă acum, că Ţarul Rusiei pre- treilea cas. De aceea trebue cu orl-ce preţ care locuesoe districtul Silistra şi satele de
mersurilor lui Sinovitw, ambasadorul Rusiei,
gătesce un proiect pentru convocarea unei împiedecată răscâla în Macedonia şi a-se pe malul drept al Dunărei. Aceşti Turci se
ordine s’au dat autorităţilor din Vechea-
conferenţe internaţionale, care să se ocupe ajuta Macedonenilor în starea lor de adî. plâng de răul tratament din parte Bulga
Serbiă de a lua măsuri contra Albanesilor
ou soluţiunea cestiunilor, ce neliniştesc Ru Cea mai bună modalitate pentru acâsta rilor, cari îi silesc chiar a părăsi princi
şi de a pune în libertate pe Sârbii arestaţi
sia. Lumea oficială rusească a luat şi ea po- este convocarea unei conferenţe internaţionale patul. Mai mulţi Turci, cari au treout în
pe nedrept.
siţiă pe lângă acâsta conferenţă. Lozinca în cestiuuea modificării'hotârîrilor congresului ultimul timp în judeţul Constanţa, au ple
u
a dat’o „Societatea de binefacere slavâ din din Berlin. Cea mai nouă soluţiune a ces- Conflict între Franci a şti Turcia. cat după a lor dorinţă la Constantinopol
Petersburg, ea a hiat iniţiativa şi ea a şi des tiunei macedonene este, ca Macedonia săfiă Ambasadorul Franciei la Constantinopol sub privigherea consulului turcesc.
făşurat pretinsivnile Rusiei, sâu proiectele provinciă autonomă sub suzeranitatea Sulta cere punerea în posesiă imediată a societă
Representanţa orăşenescă a comu
pentru mcăifiarea tratatului din Berlin. Şi a nului, ou reeunoscerea egalei îndreptăţiri a ţii cheurilor în drepturile şi privilegiile ei.
nei Braşov îşi va ţinâ adunarea sa gene
făcut’o acâsta, se elice, cu soirea şi învoirea tuturor naţionalităţilor convieţuitore. 44 In caşul când disposiţiile oonoesiunei n’ar
rală ordinară în oasa sfatului Miercuri, în
tacită a cercurilor competente rusescî. In In ce privesce Bosnia şi Herţegovina, fi esecutate sub pretext de răscumpărare a
w
sînul „Societăţii slave de biuefacere se pretensiunea, Societăţii rusescî sună astfel: cheiurilor, Constans vapârăsi Constantinopolul. 31 n. c., eventul 1 August n. o. la 3 ore d. a.
află persoue de înaltă posiţiune, ca d. e „Tratatul din Berlin uu stabileşte ter 44 Esamen (le maturitate. Cu finea
consilierul superior de stat Haryshin, ge minal de timp al oeupaţiunei, ci îl hotă- JJesminţire. „Agenţia bulgară des- anului şcolar 1900/091 la şcola reală mili
neralii K'tricv şi Osviamj, majorul Vasiljev, resce provisor, prin ceea-ce se esohide ohiar rninte soirea după care prinţul Ferdiuand ar tară din Biserica-albă (Moravia) între alţii
fostul ministru Subler etc. şi gândul, că ar da Austriei dreptul de a avâ intenţiunea să proolame regatul Bul au depus esamenul de maturitate şi următorii
gariei.
Iu adunarea dela 24 Maiă 1901 ţinută anexa Bosnia şi Herţegovina la imperiu. tineri români: Iosif Iacobid (Braşov), Iuliu
în Clrev sub presidenţia personelor amin Ocupaţiuneatemporală nu pâte fi schimbată Coriolan Bardoşi (Sibiiu), ou suoces emi
tite, s’a pus la ordinea dilei eouferenţa in în perpetuă, fără sancţiune internaţională. SOIRILE DILEI. nent, apoi Eliă Certa (Meh&dia) şi Ioan
ternaţională pentru o nouă împărţire a pe Ocupaţiunea de 23 ani a fost de ajuns, ca Ţepeneag (Viena) cu succes bun. Toţi patru
— 16 (29) Iulie.
ninsulei balcanice. Hotărîrile adunării gene în provinciile de odiniâră turcescl să se au fost promovaţi )a cercetarea aoademiei
rale s’au publicat în foile rusescî inspirate restabilâscă ordinea şi liniştea. Dâcă Aus- Archiducele Carol Francisc Iosif, militare din Wiener-Neustadt.
şi au apărut şi în broşură separată. Etă, de triaeii şi-au împlinit misiunea luată, a so tînărul fiiu al archiduoelui Otto, care nu
pildă, ce se (jice privitor la stările din Ma sit atunci şi timpul să lase în pace pe Bos- mai aoum a împlinit 14 ani, face o călă- Noul tarif vamal german. Princi
cedonia şi din Bosnia-Herţegovina: niecî şi Herţcgovinenl, cari declară franc, că teriă de studi prin Transilvania. Miercuri palele drepturi de vamă stabilite de ulti
mul tarif vamal german sunt următorele:
„Gestiunea macedonănă — cjice intere-., nu le trebue . un tutelat impus cu forţa. a sosit dela Alba Iulia la Sibiiu, de unde săcara 6 mărci, grâul 6'/ , orzul 4, ovăsul
2
santa motivare — care în timpul din urmă Ruşii au eşit din Bulgaria câţl-va ani după a făcut o esoursiune la Turnu-Roşu, de 6 de fiă-oare sută de kilogram; taurii şi
s’a înăsprit tare, stă în legătură cu cesiu congresul din Berlin, îndată-ce au încheiat aici a călătorit la Făgăraş şi Joi sâra la vacile 25 mărci de vită, junincile 15 mărci,
nea Bosniei-JHerţegovinei. Şi acesta este moş organisarea nou înfiinţatului principat bul 6 ore a sosit la Braşov, însoţit de majorul viţeii 4, boii 12, porcii 10 mărci de suta
tenirea tristă a congresului din Berlin. Tra gar. Cu ce drept ar rămână Austriacii fără conte Wallis, br. Huszâr şi alţii. Archidu de kilograme; carnea pvâspătă 30 mărci,
tatul dela Sau-Stefano, prin care s’a înche termin în Bosnia şi Herţegovina, unde nu cele călătoresce incognito, a descins la carnea preparată 76 mărci, untura de poro
44
iat răsboiul ruso-turc, a câştigat şi Macedo i-a chemat nimeni. Din oausa acâsta cea hotel „Europa . Pe la 7 ore a făcut preum 12‘/ mărci, untul şi brânzeturile 30 mărci,
2
niei, patria apostolilor slavi Oiril si Meto- mai nouă soluţiune a cestiunei bosniace blare prie oraş şi a făcut cumpărături în fructele 12 mărci, fructele uscate dela
diu,libertatea. Tratatul din Berlin însă a lăsat este, oa Bosnia şi Herţegovina să fiă prefă câte-va prăvălii. Vineri diminâţa a făcut o 24—40 mărci, prunele 2 mărci de suta de
sub dominaţiune turcesoă ţâra acâsta precum cute în provinciă autonomă sub suzeranitatea escursiune la Tuşnad, de unde s’a întors kilograme. Lâna este scutită de taxe va
şi aşa numita Serbiă veche (Sandjacul Novi- Sultanului, care de jure esistă şi acjl. Este sâra. Sâmbătă diminâţa a făcut ârăşî o male.
bazar). Pdrta fu obligată să introducă re adevărat, că şi acâsta aparţine competenţei preumblare prin oraş. Pe la 11 âre a. m.
forme în aceste teritorii. Piind-că lucrul s’a unei conferenţe internaţionale. A-se îngriji, a plecat cu trăsura însoţit şi de fişpanul Morte pe câmpul de eserciţiu. Din
întâmplat fără de garanţii, totul a r^mas ca acâsta să aibă bun resultat şi a spune din loo la Predeal, de unde ou trenul ac- Oarloviţ se anunţă : Pe câmpul de eserciţii
pe hârtiă. Astfel vech le stări bolnăviciose cuvântul, care să tragă în oumpănă în fa- oelerat a plecat la Cluşiă. Din Ardeal ar de aici, regimentul de infanteria Nr. 70 îşi
turcesc! domneso acolo, stări sub cari au vârea nenorociţilorl Bosuienî şi Herţegovi- chiducele va trece în Bucovina, oontinuând ţinea deprinderile. Câte două batalione stă
robit vâcurl întregi naţiunile balcanice şi nenl: este dreptul şi obligamentul strîns al călătoria sa de studiu. teau faţă ’n faţă pentru a-şl resolva pro
u
cari au fost oausele principale ale revolu Rusiei . Regimentul c. şi r. (le infant Regele blema. O companiă, condusă de un oăpitan,
ţiilor de acolo. Vorba ar fi aşa-dâr de un program Carol. Colonelul Bykowski, comandantul a fost trimisă ca avantgardă. De-odată de
gata, ee-1 fac cei din Petersburg ou privire după o colină se aud pocnete de pusei.
Motivarea arată asupra disordinilor regimentului 6 din Budapesta, a adresat
la o nouă împărţire a Peninsulei-balcaniee. Compania s’a desfăout în tirailorl şi a pri
întâmplate în timpul mai nou în Macedo Regelui Carol următârea telegramă :
De ar succede Rusiei să facă acâsta, ea mit lupta. Astfel se continuau puşoâturile.
nia şi Vechea-Serbiâ, turburărl „de cari se „Regimentul 6 imperial şi regal, care S’a observat însă, că din partea contrară
11
foloseso agenţii austriac! cu scop de a-se s’ar apropia o’un pas mai mult de realisa- portă numele Majestăţii Vostre, cu ocasia
rea politicei sale preconisată şi prescrisă aniversării a 50-a a înfiinţării sale, a primit se puşcă cu glânţe aspre. Acâsta a obser-
apropia de Salonic şi marea Egeică, apoi
deja de Ţarul Petru-cel-Mare. Semnele arată, cu profundă mulţumire reînoirea sentimen vat’o şi căpitanul, care numai decât dădu
continuă : telor de dragoste ale Majestăţii Vâstre.
că la acâsta ţiutesee prin răscolirea din poruncă gornistului să se încete lupta. Căpi
„Diplomaţia europână nu vrâ din diferite Cuprins de-o profundă recunoscinţă, regi
nou a cestiunei orientale, tanul abia îşi gătâ vorba şi fu trântit jos
oause să ia în mână cestiuuea macedonână; mentul imploră bine-cuvâutarea Atotputer de pe cal de un glonţ, care l’a lovit toc
ea o ignorâză şi cjice, că în Macedonia dom- nicului pentru Majestatea Vâstră, silindu-se
mereu ar ti demn do augustul său Pro- mai în inimă. Dându-se signalul, lupta a
nesce pace. E o mare greşâlă însă acâsta Din străinetate. prietar . La acâstă telegramă M. Sa Re încetat; feciorii au alergat în ajutorul că
u
din parte-i. Nouă Ruşilor nu ne este per gele Carol a răspuns: pitanului lor, dâr era prea târdiu, nenoro-
mis a închide ooh'i în faţa acestei teribile Cestiunea Cretei. Răspumiând unei „Cu o deosebită bucuriă am reînoit oitul era mort. Colonelul regimentului nu
realităţi. Cestiunea macedoneană e pe deplin întrebări privitâre la Creta, marchisul de dovada viului interes pentru regimentul mai decât sistâ deprinderile şi ordona să
coptă şi pretinde resolvure neamânată, oare Landsdowne, ministrul afacerilor străine eu- Meu. se visiteze pusoile. La doi soldaţi s’au aflat
mai uşor s’ar putâ ajunge prin intervenirea gles, a declarat, că e fericit să auunţe „Mă bucur, că donaţiunea oonferită cartuşe şi s’a constatat, că ei au şi puşcat.
diplomaţiei, oăcî altfel se va produce o răs- pentru viitorul Cretei, că prinţul George a corpului ofiţerilor, aţi primit’o. cu dragoste.
Aceştia au fost numai decât escortaţi la
cdlâ generală, a cărei urmare va fi un răs- consimţit la perpetuarea mandatului său ca Bravului Meu regiment îi urez şi pe viitor Petruvaradin.
boiii fratricid între naţiunile creştine, seu comisar. Anglia precum şi cele-lalte puteri tot binele şi mulţumesc reînoirea sentimen
telor de omagiu, pe cari d-vostră, d-le co Se reîntorc a,casă. Din Viena se te
14
lonel, aţi bine-voit a mi le transmite . legrafâză, oă vasele austro-ungare de răs-
u
44
„Am să mă fac actor, ca să arăt lu- mic să nu rămână în urmă-le, nici un semn, Congresul internaţional de pace. boiîi „Elisabeta şi „Zenta rechemate din
Din Berlin se telegrafâză, că al X-lea con Asia-orientală, au plecat erl spre Europa.
mei, oât de mult voiă fi în stare să ridic nici o urmă, nici a rază, ci numai întune
arta teatrală! 11 ric şi răcâla! Actorii muncesc, nu-şl pe gres de pace al lumii se va ţine ăst an în Arestarea unui defraudant. Din
Aceste cuvinte nu le ar putâ rosti, trec vi«ţa ou vise, după cum cred mulţi, şi 10 Septemvrie la Glasgow. La ordinea (Ţ- BuourescI se anunţă, că poliţia de acolo a
lei sunt puse 22 obiecte.
decât sâu un geniu estraordiuar, sâu un sunt aprope sigur, că în cleoe ani, dâcă un deţinut clilele acestea pe un iudivid ou nu
nebun. om deştept ar munci cât. mnncesce în ace mele A. H. Lewys, oare a venit din Bue-
Agenţi bulgari pe malul stâng
„Aotorii sunt o prescurtare din istoria laşi restimp un actor oonsoieuţios, sunt nos-Ayres şi oare a fostcassarul bâncei de
al Dunării. Un (jiar oficios român pu-
14
K
timpului în care trăeso , cj.ice Schakespeare aprâpe sigur, că cel dintâiu ar deveni oe- blioă următoreia: Unele diare anunţă, acolo „LaPlata . Lewys, după-oe a „uşurat
44
prin gura lui Hamiet. Recuuosoinţă, renume lebru, âr bietul actor n’are alta răsplată, cassa ou l’-/ milion franci, a luat’o spre
4
că agenţi bulgari parcurg satele situate
nemurire, tâte aoestea pentru un actor decât pâte urcarea lefei cu o sută-două de Europa, unde în linişte sâ-i potă folosi.
de-alungul braţului stâng al Dunărei şi in
esistâ mai puţin decât oa pentru ori şi franci — asta în ţâra românâscă, şi în alte sistă pe lângă locuitorii de acolo să pără- Lewys s’a aşedat în BuourescI ca compa
care alt artist. Ei sunt osândiţi să piară părţi tot cam aceeaşi prooopsâlă. sâscă ţâra şi să trâoâ în Bulgaria, promi- nion al unui croitor mai modest, ou oare
odată cu generaţia din care au făcut parte E lăudabilă ideia societăţii artiştilor ţendu-le fel de fel de avantage. Aceste a dus afacerea cât-va timp. Intr’o (Şi la
Pe când un poet, un pictor... vor trăi prin din Franţa când se îngrijeso de confraţii bauoa Ieschek din BuourescI se presentâ o
(jiare afirmă chiar, că mai multe familii de
operele lor şi publicul îi va avâ tot-dâuna lor, ca după-ce şi-au dat întreg obolul ar ţărani români au emigrat deja în Bulgaria. persouă elegant îmbrăcată, voiud săsobimbe
ou tot ce au gândit, ou tot ce au simţit,... tei teatrului, să-şi potă duce o bătrâneţe li Este adevărat, că s’au făcut demarşe pe nisce bancnote diu Argeutiuia în sumă mai
un actor va trăi atâta, cât se va mişca pe niştită şi cinstită, din care cel puţin ou mare şi depunând totodată la bancă 40,000
lângă locuitorii comunelor limitrofe dela
scenă şi va fi mult, dâcă icl-colo i-se va gândul să rătăcâsoă prin vremurile de aur Dunăre, în districtele Dolj, Romauaţ şi Te franci. Funcţionarului i-s’a părut suspect
mai pomeni numele câţl-va aul după pline de suocese, do emoţiunl sfinte, de leorman mai cu sâmă de oâtră misionarii luorul, a avisat poliţ'a română, âr acâsta,
morte. sbucium şi de vise, cari plăteau mai mult veniţi pin Bulgaria, dâr este inesact, că vr’o pe basa avisului poliţiei din Buenos-Ayres,
Ingrată răsplată. Când te gândesel, oă pentru ei, de oum ar fi plătit comorile lui familia românâscă a lăsat să fiă ademenită a deţinut pe domnul elegant, în care a
44
âmenii aceştia şî-au sacrificat viaţa de dra Croesus. şi că ar fi trecut Dunărea. Ou totă neis- fost recunoscut oassarul băncei „La Plata ,
gul luam, ca apoi să fîă siliţi să-şi ducă Z. Bârsan. bânda îucercârilor, ministerul de interne a oel ce a defraudat, suma de mai sus.
bătrâneţele înspre-o casă miserabilă dela luat măsuri forte seriâse în contra acelor împăratul Willielm — „sportsman .
44
mahala, să muncâscă o viaţă întrâgă, ca ni- agenţi, cari s’au strecurat în ţâră f’olosin- împăratul 'Wilhelm a cumpărat faimosul ca.
